2,882 matches
-
a murit și Regina” nu-i o narațiune, „Regele a murit, apoi și Regina a murit, de durere” este o narațiune. Dar, ar spune Nietzsche, o asemenea secvență nu-i un dat, ci un construct al unei operații retorice. Dacă fabula pare a impune o succesiune precum „simt o durere ascuțită și mă uit în jur după un factor pe care să-l socot cauza înțepăturii”, secvența cauzală „reală” ar putea foarte bine să fie: întîi durere, apoi țintar. Efectul mă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în legătură cu modul în care teoreticienii poeticii narațiunii au împărțit subiectul discuției în două, și mai recent în trei mari domenii sau niveluri de cercetare. Astfel, formaliștii ruși de la începutul secolului al XX-lea (Propp, Tomașevski etc.) vorbesc de fabula și sjuzhet, echivalentul mai recenților termeni francezi (Benveniste, Barthes), de histoire și discours. Aceștia din urmă sînt, la rîndul lor, echivalentele termenilor englezești ai lui Chatman, de story, respectiv discourse. Primul termen al fiecărei perechi este o descriere de bază
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ai lui Chatman, de story, respectiv discourse. Primul termen al fiecărei perechi este o descriere de bază a celor mai importante evenimente ale istoriei, în ordinea lor cronologică, cu un inventar schematic de roluri ale personajelor din acea istorie. O fabulă [istorie] este o serie de evenimente, relatate în mod logic și cronologic, care sînt determinate sau trăite de actori. (Bal, 1985: 5) Acesta este nivelul la care anticipăm posibilitatea unui "transfer total” dintr-un mediu într- altul: totul la nivel
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și individualizată a genurilor, convențiilor, modelelor de bază ale istoriei, în stilurile, vocile și manierele distincte ale diferiților autori. La bine și la rău, așa cum probabil va reieși din cele ce urmează, reprezentarea binară de mai sus (istorie vs. discurs, fabula vs. sjuzhet, povestire vs. discurs) s-a complicat în discuțiile recente prin argumentul că avem nevoie de trei niveluri, și nu de două. După cum se pare, această rearanjare nu presupune ajustarea ambelor categorii binare de mai sus, ci mai degrabă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vor fi reluate din cînd în cînd, dar deocamdată să notăm diferențele în terminologia folosită. Mai încoace, în loc de: ISTORIE - DISCURS avem: ISTORIE - TEXT - NARAȚIE (ca în Rimmon-Kenan, 1983) cu paranteza că acești trei termeni sînt traduși în Bal (1985) ca : FABULĂ - POVESTIRE - TEXT În general, voi folosi aceiași termeni ca Rimmon- Kenan, unde va fi posibil, chiar dacă ne referim la cartea lui lui Bal. Lecturi suplimentare Meditații de un caracter mai general privind natura narațiunii și trăsăturile ei tipice, din perspectivă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
general privind natura narațiunii și trăsăturile ei tipice, din perspectivă literară și lingvistică, în: Bal (1985); Chatman (1978); Georgakopoulou, Goutsos (1997); Hoey (2001); Longacre (1983); Schiffrin (1994); și Scholes, Kellogg (1966). 2 Structura de bază a istoriei 2.1. Istorie / fabula / histoire Naratologii au stăruit îndelung asupra unei diviziuni teoretice a materiei în domeniile istoriei (fabula sau histoire) și discursului (sjuzhet sau discours). Istoria reprezintă materia de bază, neprelucrată a povestirii și (cu anumite trăsături deosebitoare) cuprinde evenimente, personaje și cadru
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
1985); Chatman (1978); Georgakopoulou, Goutsos (1997); Hoey (2001); Longacre (1983); Schiffrin (1994); și Scholes, Kellogg (1966). 2 Structura de bază a istoriei 2.1. Istorie / fabula / histoire Naratologii au stăruit îndelung asupra unei diviziuni teoretice a materiei în domeniile istoriei (fabula sau histoire) și discursului (sjuzhet sau discours). Istoria reprezintă materia de bază, neprelucrată a povestirii și (cu anumite trăsături deosebitoare) cuprinde evenimente, personaje și cadru. Relațiile dintre acestea variază sensibil, dar exemple ale tuturor celor trei apar aproape întotdeauna în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
vezi și Onega&Garcia (1996). Capitolul 2 din Rimmon-Kenan (1983) acoperă cam aceeași materie ca acest capitol, și cititorii s-ar putea simți atrași de efectul „bifocal” al perspectivelor; Rimmon-Kenan include și multe exemple literare. Recomand în special Capitolul 1 (Fabula: Elemente) din Bal (1985) - o introducere savantă și autoritară la teorie, dar și la pratică - textul, riguros și bogat în sugestii, cere o lectură atentă. Importante sînt și capitolele introductive din Chatman (1978); Capitolul 4 din Simpson (1997) prezintă și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
gîndi la mișcarea de pe planul abstract al componentelor istoriei pînă la cel concret al realizărilor textuale, atît ca proces cît și ca articulare. Principalele procese sau articulări implicate sînt enumerate de Bal ca fiind următoarele ( am înlocuit aici termenii de „fabulă” și „povestire” cu cei de „istorie”și respectiv „text”, pentru a evita confuzia): 1. Evenimentele sînt aranjate într-o secvență ce poate fi diferită de cea cronologică. 2. Perioada de timp care este alocată în text diverselor elemente ale istoriei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
rol de seamă în desfășurarea narațiunii. Se presupune că gradul de individualizare a mediului înconjurător într-o narațiune scrisă depinde de gen, tip ș.a.m.d. Astfel, o poveste despre o găină care păcălește o vulpe, un text de tip „fabulă”, indiferent că e pentru copii sau pentru adulți, nu necesită ancorarea precisă într-o anumită fermă, cu așezare specifică, cu descrieri ale lanurilor, ale instalațiilor și ale șeptelului. Asemenea detalii ni s-ar părea bizare din moment ce valoarea unei astfel de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a catharsis-ului aristotelian, era unchiul lui Freud și îl inițiase asupra problematicii interpretării lui Aristotel. Freud crează termenul de "epurare cathartică", exprimarea orală a trăirilor neadecvate din somn. Molière44 adoptă catharsis-ul ca idee pentru Bolnavul închipuit și pentru fabulele lui. Antropologii studiază existența formelor de catharsis la animale. Câinele, la perceperea prin auz sau miros a venirii stăpânului, sursă de mângâiere și hrană, dă din coadă. Mierla albastră, la vederea chiar în depărtare a partenerului, cântă. Omul este însă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
1981 Ioan HOLBAN Debuturi la "Junimea" (II) La o cu totul altă formulă narativă face apel Theodor Codreanu în romanul Marele zid: aici primează epicul, nu o dată spectaculos, depășind deseori granițele verosimilului romanesc. Această carte are două secțiuni distincte, cu "fabule" diferite: prima, relatează avatarurile tânărului savant (filosof și medic), Daniel Durban, care, în urma unei drame erotice, poposește în satul Opăriți, ascunzându-și adevărata identitate sub masca unui anonim profesor suplinitor. Venirea lui produce "un adevărat șoc de ideal" (?), cuvântul și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe toate! din Ilia Lugojul sau Aradul, poncife de distincții spațiu și timp la vulgarizarea matematicii pe pat de vorbe indiferent, prin urmare atribuind emoția dă sensul și în banalul operației stă vorbirea! vulpea și cioara în cîmp asociate din fabulă, nu-mi răspunzi la telefon, Dănești stilul romanic în cărămida aparentă, rozariul, Cîrțani, Cîrța, Ineu nu mă pot obișnui cu noua formulă a lumii, priveliștea își desprinde cel mai greu privitorul, personalul Izvorul Oltului Brașov prea ușor pentru cîte lasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
trece peste o problemă atâta timp cât nu se va conștientiza miezul acesteia. Multe femei se duc la slujba pe care “circumstanțele” au ales-o. Mai mult scârbite decât entuziasmate de condițiile locului de muncă, și de lista numeroasă și plină de “fabule” a patronului. Dar spre surprinderea lui, ele reușesc să-și facă norma! Cum văd domeniul privat d.p.d.v. al unui angajat, căruia nu-i este plătită munca la adevărata ei valoare: Locul unde “vulturul” patrulează, “survolează”, iar dacă vede o persoană
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor sentințe călăuzitoare în derularea vieții cotidiene. Acestea sunt apoi suplimentate cu "Alte sentințe morale, culese din pildele lui Solomon", al căror conținut biblic este explicit. Sunt prezentate ulterior o serie de "Fabule și istorioare" cum ar fi de exemplu "Arabul în pustie", "Păunul și cocoșul", "Trandafirul și fluturele" etc. Printre acestea este strecurată și o secțiune intitulată "Amoarea de patrie" (p. 54), în care se promovează idealul sacru al sacrificiului suprem pentru
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de exemplu "Arabul în pustie", "Păunul și cocoșul", "Trandafirul și fluturele" etc. Printre acestea este strecurată și o secțiune intitulată "Amoarea de patrie" (p. 54), în care se promovează idealul sacru al sacrificiului suprem pentru patrie. Povestioarele sunt continuate cu "Fabule în versuri", cartea încheindu-se grav, într-un registru liturgic, printr-o cascadă de "Rugăciuni", secondată de "Cele zece porunci" și în cele din urmă, de cele "Șapte Taine ale Legii Nouă". Cât despre patrie, națiune, deșteptare etc., nicio referință
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în Misia la ordinul imperial din anul 271 (p. 43). Pe aceleași liniamente, Petru Maior, în opera sa mult mai polemică, scrisă cu un ochi întors înspre istoricii austrieci care au elaborat teza migraționistă, își declară stupefacția în fața unor asemenea "fabule" antiromânești. Ilustrativ pentru aceasta este titlul subcapitolului în care argumentează că "partea cea mai mare a romanilor nu au eșit din Dachia preste Dunăre" (Maior, 1990, p. 31) se numește "Tocma fără crezămînt lucru iaste: toți romanii în zilele lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Fete. Clasele II și III primarie. Jassi: Tipografia Buciumului Romanu. 1868. Creangă, Ion. Metóda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primară. Iassy: Tipografia H.Goldner. 1870. Ștefănescu, Barbu. Carte de lectură pentru clasea III primariă: Cuprindênd fabule cu morala lor, istorióre moralĭ și nationalĭ, igienă, poesiĭ. București: Imprimeria Statului. 1878. Ionescu, Vasile. Noul abecedar fonetic. Iași: Librăria Dimitrie Daniel (Tipo-Litografia H. Goldner). 1880. Nestorescu, Vasile. Abecedaru sau Povățuitorulu la scrierea și citirea limbei romane. Bucuresci: Librar-Editor, Leon
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alți oameni apropiați avea Nicu? D. T.: A fost apropiat de el Ioan Traian Ștefănescu, care s-a lăudat tot timpul că el l-a format. S. B.: Nicu Ceaușescu putea fi chiar așa influențat? Pentru că apar tot felul de fabule. D. T.: Traian Ștefănescu l-a influențat. S. B.: Chiar l-a format? D. T.: Da. A fost prim-secretarul UTC, președinte UASCR. Nicu a fost sub influența lui. După aceea, în privat, în momentul în care mama lui i-
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
altfel - cel mai adesea invers - decît în lumea obișnuită. Pentru a încerca să-și reprezinte această lume supranaturală, anticii și, mai aproape de noi în timp, popoarele fără scriere născoceau mituri. Este interesant de constatat că, făcînd acest lucru, prefigurau uneori fabule pe care le imaginează astăzi fizicienii atunci cînd încearcă să ne pună la îndemînă rezultatele cercetărilor lor și ipotezele pe care le construiesc pornind de la ele. Iată un exemplu drăguț în care ne putem amuza recunoscînd transpunerea la scară macroscopică
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
demiurg? Iar selecția s’a făcut atât Între specii cât și Între indivizii aceleiași specii. Întâi, istoricește chiar, Între specii: bune și rele, frumoase și urâte, folositoare și dăunătoare; curate și necurate. Dihotomie Întreținută, ba chiar creată, de religii și fabule. Dar toate sunt nonsensuri, căci de fapt este vorba de percepția noastră subiectivă, raportată la etalonul care ne place să-l vedem În noi Înșine, ca apropiere sau depărtare a unor, la urma-urmei, forme adaptative pe care viața le Îmbracă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mă gândesc la proverbialul conflict dintre pisică și subiect: câinele... Deși eu n’am nimic cu el, zisa dușmănie fiind un soi de antropomorfizare, dezvoltată de voi, bipezii adică, de două milenii și jumătate cel puțin, de când Esop Își compunea fabulele. - Vrei să spui, Moti, că miauni sine ira et studio, adică pe românește „fără ură și părtinire“? - Exact. Și Întotdeauna. Căci În Natură nu există dușmănie, ci doar relație trofică chiar dacă aceea devine - doar - concurență. Adică ceea ce percep eu când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pământul și Soarele cu orzoaica menită berii, ori cu via... Încerc să-mi explic risipa voastră. Dar nu reușesc decât dacă aduc În discuție plusul vostru: rațiunea. Folosind-o, ați putut trece peste controlul Naturii, la fel cu dulăul din fabulă care sare peste bariera legii - Naturii, se Înțelege. Nu doar că ați obținut supraviețuirea, dar ați găsit Întotdeauna un plus. Mă Întreb până când o veți putea face, pe această planetă finită. Dar nu v’ați mulțumit a-l păstra ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
plug, cu mine! Că-i scoți fără coarne cât ai zice pește... Și am eu ac să-ți vin de hac!" Învățase și acumulase din moși-strămoși un veritabil și inepuizabil tezaur de înțelepciune populară. Proverbe. Zicători. Snoave. Strigături. Parabole. Istorioare. Fabule. Ghicitori. Leacuri pentru om și pentru animalele de pe lângă casă. Tratamente naturiste cu rouă de pe flori, cu humă, cu lutișor negru, cu unsori din anumite plante și flori. Mă rog, câte-n lună și-n stele! Era o enciclopedie ambulantă, întrebată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
hărți lingvistice și a participat la editarea Atlasului Lingvistic Român, pe regiuni. Sion George ( 1822-1892) poet și prozator a descris pitoresc episoade autobiografice și a redat evenimente din spațiul național care s-au desfășurat cu implicarea autorului. A scris numeroase fabule și romanul istoric „Demir” primul roman istoric din literatura românească În care glorifică viața și opera domnitorului Ștefan cel Mare. Șoneriu Ioan ( 1897-1999) după studii liceale și universitare În țară, Își susține doctoratul În Drept la Paris după care a
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]