3,316 matches
-
Inexistența unui contract de Închiriere creează probleme pentru managerul proprietății imobiliare În cazul În care acesta dorește evacuarea chiriașului pentru orice motive. În situații de genul acesta, managerul are tendința de a apela la acțiunea de evacuare a chiriașilor, acțiune facilă și pentru care aceștia trebuie să plătească o taxă de timbru fixă. De multe ori instanțele de judecată adoptă respingerea unor astfel de acțiuni, pe motiv că acțiunea corectă este aceea de revendicare, având ca scop intrarea În stăpânirea bunului
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
utilă și cea brută (> 85%), spații de parcare (> 1 loc/70-150 mp Închiriați În funcție de locație), calitatea finisajelor și a serviciilor. Localizarea clădirilor din Clasa A este centrală sau Într-o zonă de afaceri, cu o vizibilitate bună și accesibilitate auto facilă. Finisajele sunt moderne, de clasă, durabile. Lifturile au o perioadă de așteptare sub 30 de secunde. Prezintă flexibilitate În compartimentare. Există rețele de telefon, date, conexiune internet, și chiar Building Management System (BMS), adică un sistem de administrare automatizată a
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
zona centrală, ultracentrală sau periferia. În alte situații este de preferat o zonă rezidențială sau turistică. Cartierul are o atracție mai deosebită? Sunt avantajate unele magazine care se află În proximitatea unei piețe publice, unei gări, unui oficiu. Zona este facilă dezvoltării centrului comercial? În această situație trebuie analizate barierele naturale (un lac, o apă curgătoare, o vale etc.). În cadrul celei de-a doua etape este necesară culegerea de informații cu privire la potențialul de vânzări (de la băncile de date oficiale sau prin intermediul
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
frecvența și structura aprovi zionărilor. Chiar dacă nu intră În sarcina managerului proprietății imobiliare, orga nizarea interioară a depozitului trebuie să respecte o serie de reguli: ▪ menținerea ordinii și siguranței de păstrare a mărfurilor; ▪ identificarea cu ușurință a fiecărui articol; ▪ accesul facil la fiecare articol fără a deplasa alte produse; ▪ preluarea mărfurilor din depozit după principiul „primul intrat, primul ieșit”. Stocarea mărfurilor În depozit se face În funcție de viteza de circulație a acestora. Mărfurile depozitate pentru un timp scurt sunt stocate În apropierea
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
destinate oferirii unor spații suplimentare zonelor industriale și comerciale. Halele de producție sau de depozitare se proiectează și gestionează ținându-se cont de condițiile amplasamentului și de fluxurile tehnologice interioare și exterioare. Avantajele pentru spațiile industriale sunt reprezentate de accesul facil, dar și de facilitățile „tradiționale” precum apa, gazul natural, canalizarea, curentul electric trifazic. Există situații În care clientul are activități de producție și necesită o putere instalată foarte mare (ex: 1.000 kVA). În acest caz lucrurile se complică din
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
necesită costuri de instalare mari. Închirierea terenului și construirea halei care să corespundă specificului fiecărui chiriaș este o practică destul de uzitată În cadrul proprietăților industriale. Este o procedură convenabilă, mai ales că proprietățile industriale care să dispună de toate facilitățile - acces facil, apa, canalizare, energie, gaz, sunt destul de limitate, În special cele din apropierea unor noduri de legătură importante, cum ar fi autostrăzi și drumuri naționale. Calitatea multora din aceste spații În termeni de locație, design, dotări, rămâne o problemă deschisă. Majoritatea spațiilor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
și așlț cățărării pe stânca aridă a visului, pentru atingerea unui edelvais implacabil: înclinarea sufletului de carne dinaintea prostimei bucuroase de ridicarea totalului ei cu o unitate. Un meschin simț al confortabilului, al necesității pâinii cotidiene; un sentiment de certitudine facilă; o închidere progresivă a ochiului dinaintea nevăzutelor, marilor taine. O paralizie crescândă a mușchiului, o lăsare moleșită în fotoliul de șef de serviciu, cu împărțirea lumii în grade ofițerești, cu îmbrăcarea ca o mânușă a formulei cusute gata”. E perfect
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
i se asociază în egală măsură bucuria construirii imaginii, cu o „arte de ingegno” manieristă. Tocmai în aceasta stă însă și pericolul sufocării discursului liric, supraâncărcat metaforic, deviat sistematic de la „normă” până la limitele unei „tabuizări” a obiectului - prin procedee uneori facile, simili-alegorice, de tip catahretic („cutia gândului se ascunde în tufișurile creierului / hăitașii destinului o alungă”, „maxilarele cerului s-au încleștat în aluatul luminii”, „șarpele oboselii urcă pe scările încheieturilor”, „bucla cometelor trece peste fruntea lacului”, „arcul vinelor se încoardă și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai spectaculos, printre precursorii imediați, putea fi, cum s-a observat, Adrian Maniu din Figurile de ceară ori Salomeea, tratat în manieră mai sentimentală, fără distanțarea ironică de sursă laforguiană) supraâncărcându-și discursul cu comparații adesea insolite, dar și cu mai facile metafore in praesentia. În cazuri extreme, precum în strofa citată și de E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, fiecare expresie directă își găsea dubletul metaforic, fapt ce justifica afirmația amintită a criticului, privind acea „facilitate aproape prodigioasă de a se
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
-i drept, la nivel tehnic, dar fără șansa universalității"5. Să înțelegem de aici că dacă Mircea Cărtărescu și-ar fi extins parodia la marii poeți din literatura universală, el ar fi devenit, automat, "universal"? Mi se pare o presupunere facilă, dovadă că alți textualiști, îndrăgostiți de Borges, de O'Hara, de John Barth, de Allen Ginsberg și de alții, imitându-i pe aceștia, nu devin "universali", ci continuă să rămână simpli scriitori de mâna a doua. De altfel, în alte
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
o varietate de forme și în stiluri la fel de diferite. Acest lucru nu este de condamnat, dar misiunea actual] a teoriei este aceea de a oferi o expunere plauzibil] a bunurilor umane și a implicațiilor lor, atacând în acest fel pluralismul facil al gândirii morale contemporane. Referințe Opere istorice d’Aquino, Toma: Despre Dumnezeu (Summa Theologiae) Aristotel: Fizică Etică nicomahic] Politică Cicero: De Legibus and De Re Publică, Loeb Classical Library 8London: Heinemann, 1928). Grotius, H: De Jure Belli ac Pacis (1625
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aveau un rol important în acest caz. Apoi, a rezultat recunoașterea datoriilor prima facie care sunt aplicabile în general. În al treilea rând, era vorba despre modul meu de a-mi aborda datoria exact]. Cineva ar putea presupune c] la fel de facil] trecerea de la primul element la cel de-al doilea, cum este trecerea de la al doilea element la cel de-al treilea. Dar nu aceasta este p]rerea lui Ross. El susține c] aceast] trecere se face direct de la primul element
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] m] condamn. Eu încerc s] impun tuturor valoarea toleranței, când nu toți au aceast] valoare, dar nu asta ar trebui s] fac în versiunea celei mai extreme poziții a relativismului normativ. Filosofii se mulțumesc de obicei cu demont]ri facile ale celei mai extreme versiuni ale relativismului normativ, dar exist] motive s] ne gândim c] alte versiuni mai moderate nu ar fi mai usor de justificat. Motivul este acela c] relativismul normativ nu este doar o doctrin] filosofic], ci o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lumea autohtonă, îndeosebi o componentă a ei, cea funcționărească. Prima comedie de succes, Ce știa satul..., despre care E. Lovinescu spunea că este „poate cea mai bună piesă într-un act din literatura noastră”, tratează un conflict conjugal în manieră facilă, iar celelalte semnalează, cu mijloace fie de comedie ușoară, fie de dramă (sau mai curând de melodramă), neajunsuri și racile sociale. Despărțit de soția suspectată de infidelitate, Grigore Marineanu e implorat de aceasta, care jură că e nevinovată, să nu
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
de moravuri ale lui V. Intenția critică, uneori satirică, este evidentă în aceste scrieri care iau în discuție, nu o dată oțios, aspecte ale vieții sociale și familiale, moravurile politice ale vremii, chestiunea națională. Dar rezolvarea artistică e de multe ori facilă, de duioasă melodramă. Așa sunt Cămătarul („Literatorul”, 1881), adaptare după Émile Augier - cu varianta mai veche O căsătorie în lumea mare (1871) -, Copila din flori („Revista literară”, 1885), Prejudecăți („Revista idealistă”, 1905), unde autorul ia apărarea unor victime ale prejudecăților
VENTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
învățătura poporului român” (1871) publică prima scenă din Mizantropul de Moliére. O „dramă națională” este Radu Basarab sau Banul Olteniei, jucată în 1874. Prea târziu, semnată împreună cu Duiliu Zamfirescu, dezvoltă tema clasică a conflictului dintre dragoste și datorie. Amuzantă, dar facilă, Mincinosul sau O căsătorie la Grand Hotel e o „comedie locală”, adică localizată după Eugène Scribe. Hazul provine în bună parte din limbajul scâlciat, de altfel o specialitate a autorului, care exploatează același procedeu în sceneta Blond sau brun, de
VELLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
care, după propria-i afirmație, „întâmplările și faptele se adunaseră cu duiumul”. Atracția pentru teatru este dublată de ideea că reportajul, schița sau povestirea nu pot cuprinde mulțimea faptelor de viață. Majoritatea pieselor sale, scrise alert, pe scheletul unor intrigi facile, care dezvoltă îndeosebi comicul de situație, pornesc de la situații reale, așezate însă în tiparul ideologic al momentului (maniheismul pozitiv-negativ etc.). Cu excepția piesei într-un act Lupii de mare (1975), inspirată din viața marinarilor de cursă lungă, dramaturgia lui are ca
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
eficient diferitele medii de învățare; - creșterea nivelului de exigență a individului postmodern, mai avizat, mai critic față de ofertele educaționale pe care le parcurge, mai determinat în ceea ce vrea să știe și să facă, odată ce accesul la informație diversă este mai facil. Parcursurile personale sunt mult individualizate, ofertele educaționale trebuind gândite pentru a acoperi diversitatea de nevoi educaționale. Însă realitatea societății educaționale, chiar dacă se autoexplică, poate fi doar o frumoasă utopie, dacă anumite fenomene care o circumscriu nu devin cu adevărat funcționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ales în rândul celor social dezavantajați (eliminarea barierelor de participare prin noi forme de finanțare), dezvoltarea de servicii care să-i ajute să-și conștientizeze nevoile de învățare etc; - al ofertei: structuri flexibile, modulare, cooperare interinstituțională, folosirea tehnologiilor de difuzare facilă a cursurilor, cadre didactice bine calificate etc.; - al acreditării: sisteme transparente și ușor transferabile de acreditare a calității calificării, de certificare și valorizare a experienței anterioare non/informale; - al serviciilor-suport: de consiliere, îndrumare și orientare, de cercetare ameliorativă, de creare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pentru a familiariza cetățenii cu cunoștințele și valorile democrației). Societatea civilă și opinia publică activă sunt construite și promovate printr-o astfel de educație. Lipsa de implicare a cetățenilor în viața comunității, gradul ridicat de corupție, încălcarea drepturilor cetățenilor, manipularea facilă a opiniei publice din cauza lipsei unui spirit critic, avizat etc. sunt efecte ale inexistenței educației pentru cetățenie democratică în țara noastră. Din nefericire, nici instituțiile nonguvernamentale nu au dovedit gradul de profesionalism necesar pentru atragerea cetățenilor către acest tip de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acoperă ceea ce numim instrumentarul, aspectul tehnic al predării, adică variabilele procesuale ale transpunerii în practică a predării-învățării. Strategiile didactice reunesc combinațiile de metode și mijloace didactice utilizate în anumite forme de organizare a interacțiunii profesor-cursant, combinații menite să determine producerea facilă a învățării. Înainte de a vedea ce „instrumentar”, respectiv ce „arsenal” de metode, tehnici, mijloace didactice poate utiliza profesorul și cum le poate combina cât mai eficient și adaptat în funcție de o serie de factori ce circumscriu contextul didactic (de exemplu, formele
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și cu ajutorul mijloacelor de comunicare care comprimă timpul și spațiul, profesorul trebuie să construiască oferte pe care individul le poate „consuma” de acasă, de unde se află, de la distanță, fiind tot mai puțin interesat să vină în clasă. De asemenea, accesul facil la diferite surse de informație face ca profesorul să nu mai fie atractiv pentru diseminarea informațiilor, ci pentru a-i sprijini pe cursanți să le decodeze, să le manipuleze, să acționeze (Jarvis, 2002, p. 20). Este, de aceea, chiar de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evaluarea mediului fizic, care cuprinde evaluarea cu privire la mărimea sălii, acustica ei, iluminare, încălzire, „îngrămădire” și spațiul privat, dotarea de care se dispune; - evaluarea resurselor materiale trebuie să țină cont de adecvarea lor în funcție de conținut și de destinatari, de cât de facilă e manipularea lor, cât de costisitoare și de consumatoare de timp este, ce impact au pentru facilitarea înțelegerii, aînvățării etc.; - evaluarea strategiilor didactice și a comportamentului didactic: strategiile didactice constituie o funcție a combinării metodelor folosite, a mijloacelor și materialelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sumar trăsăturile enunțate anterior, putem înțelege cu ușurință popularitatea de care se bucură, iar o persoană care încearcă să cunoascăacest mediu va deveni foarte repede adeptul său, fiind cucerită în primul rând de simplitatea sa, de modul plăcut și extrem de facil de prezentare, dar mai ales de multiplele avantaje și noutăți oferite. Potențialul Web 2.0 pentru educație este enorm. Prin utilizarea sa înprocesul educațional, atât munca profesorului, cât și a cursantului poate fi mult îmbunătățită, existând multiple modalități de informare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formării competențelor de dezvoltare și conducere a unei afaceri. Combinarea tuturor acestor variabile (aplicarea în practică a celor învățate la clasă, experimentarea lor în lumea reală a organizațiilor, posibilitatea stabilirii de relații cu angajatorii și cunoașterea cerințelor acestora) face mai facilă trecerea de la școală la locul de muncă, echipând în același timp persoana cu deprinderile și atitudinile ocupaționale necesare pe piața muncii. Cei care beneficiază de derularea unor astfel de programe nu sunt doar studenții, ci și angajatorii, instituțiile educaționale și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]