3,990 matches
-
Ă, da, oarecum prevăzător, îmi procurasem de la anticariat Cultura speciilor forestiere, lucrare meticuloasă și încântătoare. Desigur, ea nu rezolvă ignoranța mea rușinată. Dacă stau și judec (și am făcut-o neîntrerupt de ieri până aziă, cred că foloseam lemn de fag. Dar numai uneori. Trăiam într-o regiune cu dealurile împădurite bogat. Exista un Ocol silvic cu salariați de operetă (impresia se datora mai ales uniformelor verzi și a pălăriuțelor frivole, fistichiiă și-o berărie personală, destul de frecventată sâmbăta și duminica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
viteza, se vor izbi de cele ale Doftanei. Apele urcă și se revarsă din patul lor de piatră, ca un șuvoi puternic. Cu un zgomot de tunet, ele se învolbură la fiecare cotitură, smulgând movilițe de pământ, pietre, brazi și fagi care se lasă duși nu se știe unde. De pe toate înălțimile se reped cascade, iar spuma lor îngheață în cădere". Priviți acest șarpe care doarme pe munte: "Un șarpe mucalit, mai subțire și mai moale decât un fir de mătase
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
atât se adunau mai multe pasări împrejur, căznindu-se fiecare să prindă câte-o picătură. Și atunci începu în mijlocul pădurii un concert mare, condus de o ghionoaie, care bătea măsura. Și florile la auzul cântecului acesta își ridicară capetele și fagii împreună cu brazii strigară: Bine! Foarte bine! Înc-o dată!". A. Daudet și Mistral au același fel de a însufleți, de a iubi natura și a intra în dialog cu ea. Când regina, după boală, se întoarce la munte: "Ce frumoasă fu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
era absolut fastuos. Acele imagini m-au ajutat mai târziu, la Universitate, să pricep cam ce e metafizica. Și cum să vă descriu drumul prin pădure, noaptea, când veneam din vârful muntelui unde duceam sare la oi? Foșnetul frunzelor de fag, uscate, pe care călcam îmi sună acum, în gând, ca venind dintr-o altă lume. V-am povestit, oare, că într-o noapte am rupt o creangă dintr-un fag și o loveam de trunchiurile copacilor strigând cât mă ținea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
vârful muntelui unde duceam sare la oi? Foșnetul frunzelor de fag, uscate, pe care călcam îmi sună acum, în gând, ca venind dintr-o altă lume. V-am povestit, oare, că într-o noapte am rupt o creangă dintr-un fag și o loveam de trunchiurile copacilor strigând cât mă ținea gura: „Nu-mi e frică, nu-mi e frică“? De fapt, îmi era. Dar nu era, ca azi, o frică de oameni. Mă întrebați „cu ce am rămas“. Cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
largi posibilități de analiză minuțioasă a organizării lor moleculare și prin aceasta a identificării mecanismelor de funcționare a acestora. Tehnologia ADN recombinant a permis clonarea segmentelor de ADN purtătoare de gene pentru catena L a imunoglobulinei de șoarece, într-un fag al bacteriei Escherichia coli, realizându-se amplificarea acestui ADN cu obținerea unei cantități suficient de mari de gene codificatoare de catene L, atât din limfocite embrionare, cât și din celule de mielom, producătoare de imunoglobulină de un sigur tip (anticorp
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
într-un și dintr-un intermediar proteinic legat covalent. Aceasta conduce la o rearanjare total conservativă, fără adăugare sau pierdere de baze azotate. Sunt cunoscute și alte căi conservative care nu utilizează un intermediar legat la proteină. De exemplu, integrarea fagului Mu are loc printr-un atac nucleofilic direct, catalizat de proteina MuA, realizat de un capăt al ADN fagic pe o punte fosfodiesterică din ADN țintă. În rearanjarea V(D)J, dimpotrivă, evenimentele de rupere și de reunire trebuie să
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
din 1891 se menționa că pădurea de la Hudești este vestită în întreaga plasă atât prin întindere și frumusețe,cât și prin calitatea lemnului de construcții. Pădurile care se află în partea de nord a comunei, conțin foioase în care predomină fagul, stejarul, dar mai ales carpenul și plopul apoi paltinul, frasinul, teiul și salcia, jugastru și ulmul care în ultima perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita și lozia din care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și denumirea La Budăi sau în alte situații pentru creșterea și înmulțirea albinelor cărora li se spunea buduroi. Nu cu mult timp în urmă lemnul de ulm și de fag s-a folosit și se mai folosește pentru confecționarea diferitelor părți la căruțe și chiar mai recent și la faetoane. Ce s-a întâmplat pe întreg teritoriul României, s-a întâmplat și la Hudești-defrișarea masivă a falnicilor păduri care au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
personale. în primul rând să fie plantate cu pădure locurile care sunt în pantă și slab productive, cum de fapt au început câțiva locuitori prin Poiană să planteze aceste terenuri cu salcâm la început și apoi cu carpen, paltin, frasin, fag, cireș, stejar. Apoi locurile pe care înainte au existat păduri și nu în ultimă instanță poienile din interiorul pădurii. Lemnul e un material prețios și trebuie valorificat superior. Pădurea înseamnă pentru noi, nu numai o mare bogăție, dar și un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
soră, frate, cumnat, văr, nepot, bunic; anotimpurile anului: iarna, vara, primăvara, toamna; zilele săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminecă; numele aștrilor: soare, lună, stele; denumiri de plante și de arbori: grâu, secară, orez, mei, cireș, pin, măr, păr, fag, frasin, etc.; animale și păsări sălbatice și domestice: cal, iapă, bou, vacă, oaie, capră, porc, lup, urs, vultur, găină, iepure, etc. ; diverse activități: a ara, a semăna, a culege, a merge, a alerga, aprinde, a sări, a lua, a pierde
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Farmacie- loc din centrul comunei unde se află farmacia din comună. La Primărie-loc din comuna Hudești unde se află primăria. La Poliție-loc din comuna noastră unde se află sediul poliției. La Fag- loc din pădurea La Uluce unde există un fag mare. Tot așa mai sunt și alte locuri care poartă nume de arbori: La Păr, La Plop. La Școală-locuri din satele comunei Hudești unde se află școala. La Vie-loc situat lângă Dealul Dumbrăvii, unde în vechime a fost o plantație
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
bar far har /cad cat caș caz /sac sat sap /vad vas vag val van /jad /țap /pas pat pal pac paf pag pap /zac zaț /rac rad rag ram ras /dac dat /bac bag bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa ja ta da fa va (consoane surde/consoane sonore) etc.; * onomatopee: sunetele produse
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
poduri) în bună stare de funcționare. Culmile acestor dealuri au fost, până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată, individuală s-a făcut cu atribuirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în creația lui Labiș se arată a avea și un alt poem, intitulat Miorița. Străvechea baladă deschide aici zăgazurile pentru revărsarea unui bogat tumult sufletesc: „Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Zbuciumat se plânge fluierul de fag. Inima mi-o strânge și-mi pătrunde-n sânge. Acest cântec dureros și drag. Stelele făclii, păsărele mii Jalea își descântă-n fluierul de os... Tainic își frământă cadențarea sfântă Acest cântec trist și luminos.” Moartea căprioarei este o elegie
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o discreție desăvârșită. Ești înțeleaptă și vei avea parte de o viață glorioasă. Trăsături definitorii: înțelepciune. Carpenul. Pui foarte mult preț pe felul în care arăți. Ești foarte credincioasă partenerului și pui mare preț pe reciprocitate. Trăsătură definitorie: simțul estetic Fagul. Nu ești în esență un nonconformistă, deși adesea apar astfel. Complit lipsită de imaginație iubirile tale se consumă în maniera cea mai clasică. Trăsătură definitorie: ingeniozitatea. Ulmul. Nu există nimic studiat în înfățișarea ta, totul e natural. Reprezinți o permanentă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
o discreție desăvârșită. Ești înțeleaptă și vei avea parte de o viață glorioasă. Trăsături definitorii: înțelepciune. Carpenul. Pui foarte mult preț pe felul în care arăți. Ești foarte credincioasă partenerului și pui mare preț pe reciprocitate. Trăsătură definitorie: simțul estetic Fagul. Nu ești în esență un nonconformistă, deși adesea apar astfel. Complit lipsită de imaginație iubirile tale se consumă în maniera cea mai clasică. Trăsătură definitorie: ingeniozitatea. Ulmul. Nu există nimic studiat în înfățișarea ta, totul e natural. Reprezinți o permanentă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pe suprafețe imense. În unele locuri pădurea s-a regenerat. Pe teritoriul localității, conform Hărții vegetației României, scara 1:10000, întâlnim: - pajiști colinare secundare de iarba vântului și păiuș negru (Festuca agrostietum) și terenuri agricole - în sud, - păduri colinare de fag (Fagus silvatica) și de carpen - în nord și nord- vest, - păduri de gorun (Qvercus petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
petraea) și de gorun cu carpen (Melampyro-polonicocarpinetum), - carpino- fagetum - pe soluri sărace (Hieraclo-Luzalo-Fagetumus). În regiune întâlnim o vegetație specifică zonei de deal, cu două subzone: a) de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de păduri, b) de pășuni și fânețe. În zona de pădure predominant este etajul fagului care este întâlnit foarte des în amestec cu alte specii ale pădurii nemorale.( Fig. 9) Datorită temperaturilor se înregistrează pe văi inversiuni de vegetație (uneori fagul coboară mult pe vesant, în timp ce stejarul urcă pe interfluvii). Dintre speciile întâlnite în pădurea nemorală a localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și salcia (Salix alba sau Salix rosa), iar în
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Alături de acestea trăiesc insecte, gasteropode, etc. II. 4. 3 SOLURILE Solurile sunt în strânsă corelare cu roca și vegetația. Conform Hărții Solurilor din România, scara 1: 1000000, întâlnim următoarele tipuri: a) soluri brune și brune podzolice (în zona pădurilor de fag și stejerete); b) soluri brune (în zona pășunilor și fânețelor); c) soluri podzolice argiloiluviale (în lunca pârâului Provița); d) pietrișuri, nisipuri, argile (de culoare vânătă); e) lăcoviști (se întâlnesc azonal), Elementele componente ale cadrului natural, prezentate succint, indică un grad
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
fost motivul care a făcut ca obiceiul să nu se mai păstreze până în zilele noastre. O dată cu reînvierea naturii, ca un semn că a venit primăvara, în ziua de Sf. Gheorghe (23 aprilie), la stâlpul caselor se puneau crengi înverzite de fag pe care le numeau „frunzare”. Exista credința că „frunzarele” opresc răul să pătrundă în case. Paștele este cea mai mare sărbătoare a creștinilor pe care și locuitorii comunei noastre au cinstit-o cum se cuvine. La începutul postului gospodinele spălau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Djuvara, în O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri (Editura Humanitas, 2005). Cu cîteva decenii mai înainte, la 1775, Austria a obținut de la Imperiul otoman cesionarea unei părți din nordul Moldovei, care a căpătat numele de Bucovina (pădure de fag). Protestul domnitorului Grigore III Ghica în contra acestui rapt către Înalta Poartă îl va costa capul. Gheorghe Ștefan, urmașul lui Vasile Lupu la tronul Moldovei primește solie de la împăratul Rusiei Alexei Mihailovici, printr-un călugăr rus, care, cum citim în Istoria
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
particularități, și anume: 1. genomul bacterian este alcătuit din două categorii de determinanți genetici: a. genele esențiale (eucromozomiale), localizate în cromozomul bacterian; b. genele accesorii, localizate în afara cromozomului bacterian, există, mai mult sau mai puțin, autonom (plasmidele, elementele genetice transpozabile, fagii); 2. molecula de ADN este circulară (marginile ei sunt unite prin legături covalente); 3. molecula de ADN nu formează complexe cu proteinele histonice și nehistonice (este nudă); 4. genomul bacterian este reprezentat printr-un număr relativ restrâns de gene; 5
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]