2,202 matches
-
jumătate de secol) din păduri, (re)iau totul în stăpînire. Și, uite, nu e nici anul de cînd cărările spre încoace erau gîtuite: staiii! nu e voie!, o luai pe altă cărare, pe alt versant, staiii! înapoi!, cei doi pîrîți faraoni își însușiseră (și) munții, staiii! nu! doar atît, să fi zărit de departe marele turn, doar atît, nu! înapoi!, helicopterul căpcăun zgîriind cerul nevinovat al Sinaiei, frig și frică, nu e voie! Peleșul dispăruse (pentru totdeauna?) și de pe ilustrate. Iată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înfăptuiască acești giganți? O, nu e vreme să nu-și găsească indivizii pe măsură! Vremea i-a scos la iveală (imediat, cum altfel?) pe artiștii de care avea imperioasă nevoie. Ființe oricînd disponibile, în stare oricînd să treacă de la un faraon la altul cu nonșalanță invidiabilă, au primit mandatul gras și s-au și apucat de treabă. Surogatele de concursuri, oblăduite de ce ce es (Cons.Cult. și Ed. Soc.) au netezit calea multora spre îmbogățire, în schimbul... în schimbul a ce? În schimbul unor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Poenita 17. Cîmpuri │63. Popești 18. Cîndești │64. Pufesti 19. Cîrligele │65. Racoasa 20. Clipicesti │66. Răstoaca 21. Corbita │67. Reghiu 22. Cotești │68. Rîmniceni 23. Ruginești 24. Diocheti │70. Sihlea 25. Dumbrăveni │71. Slobozia-Bradului 26. Dumitresti │72. Slobozia-Ciorasti 27. Faraoanele │73. Soveja 28. Faurei │74. Spulber 29. Suraia 31. Gologanu │77. Tanasoaia 32. Gugesti │78. Tichiris 33. Herestrau │79. Timboesti 34. Hingulesti │80. Tulnici 35. Homocea │81. Tifesti 36. Iresti │82. Unirea 37. Jariștea │83. Urechesti 38. Jitia │84. Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
respectivei activități, în condițiile existente, cât și capacitatea (cunoștințele necesare) de a crea noi instrumente tehnice și instituționale de acțiune. Sistemele sociale dispun de posibiluri acționale determinate. Vânătorul de acum 3000 de ani nu avea în posibilul său acțional pușca. Faraonii nu dispuneau, pentru a construi piramidele, de entuziasmul sclavilor-constructori: ei trebuiau să utilizeze alte mijloace de motivare a performanței lor. Un observator exterior, plasat la un nivel de cunoaștere suficient de ridicat în raport cu respectivul gen de problemă, poate face un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
analiza universului cultural de ansamblu al acesteia. Să reluăm un exemplu utilizat de însuși Blaga: istoriografia egipteană din mileniile IV-III. Această istoriografie (de fapt, singura istorie practicată de Egiptul acelei perioade) se rezumă la o listă lungă de nume de faraoni. În raport cu istoria modernă, o asemenea practică este extrem de rudimentară. Unii istorici au interpretat această practică drept o formă primitivă, neevoluată, extrem de incompletă a istoriei. În comparație cu istoria modernă, o asemenea judecată este perfect valabilă. Dacă însă o raportăm la cultura Egiptului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
egiptene antice ar fi explicată de sociolog în termeni relativ diferiți de cei ai culturologiei. În primul rând, s-ar porni probabil de la o anumită particularitate a stratificării sociale și a sistemului politic egiptean extrem de centralizat. Aceasta poate explica de ce faraonul reprezenta figura centrală. În aceeași manieră se pot determina cauzele sociale ale dezinteresului pentru viața socială și orientarea predominantă spre lumea „de dincolo”. Din acest punct de vedere, cultura poate fi interpretată ca o „ideologie” a sistemului social. Analiza sociologică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ideologie a unui grup, a unor clase sau colectivități. Karl Marx a pus în evidență faptul că istoria reprezintă un instrument ideologic foarte puternic al claselor sociale. Ele definesc, în spiritul propriilor lor valori, atât situația prezentă, cât și trecutul. Faraonii, cu lista lor lungă de strămoși, încercau să acrediteze ideea unei organizări sociale stabile (eterne) în care figura centrală, dacă nu singura importantă, era aceea a faraonului. Istoriile feudale erau de fapt istorii ale castei feudale: arbori genealogici, înrudiri, lupte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Ele definesc, în spiritul propriilor lor valori, atât situația prezentă, cât și trecutul. Faraonii, cu lista lor lungă de strămoși, încercau să acrediteze ideea unei organizări sociale stabile (eterne) în care figura centrală, dacă nu singura importantă, era aceea a faraonului. Istoriile feudale erau de fapt istorii ale castei feudale: arbori genealogici, înrudiri, lupte între familiile feudale pentru putere, alianțe, trădări, războaie de cucerire. În mod inevitabil, istoria a fost scrisă din punctul de vedere al clasei dominante. Evenimentele sunt selectate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
luăm un exemplu. Istoricul poate constata că, în diferite comunități, deciziile importante sunt luate în modalități foarte diferite. De exemplu, în Grecia antică, ele erau adesea încredințate bobilor. Cum cad aceștia, așa trebuie să se facă. În Egiptul antic, dimpotrivă, faraonul era cel care le lua. Cum se pot explica aceste practici? Cum se împacă raționalitatea grecului antic cu delegarea responsabilității unor decizii foarte importante întâmplării? Comprehensiunea ne poate furniza explicații de genul următor: grecii considerau că prin tragere la sorți
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceste practici? Cum se împacă raționalitatea grecului antic cu delegarea responsabilității unor decizii foarte importante întâmplării? Comprehensiunea ne poate furniza explicații de genul următor: grecii considerau că prin tragere la sorți se manifestă voința zeilor; egiptenii, în schimb, credeau că faraonul este un reprezentant pământean al divinității și, ca atare, prin el se exprimă divinitatea. Putem deci înțelege de ce, în alegeri importante pentru comunitate, decizia era delegată zeilor, prin mecanismele considerate ca reprezentative pentru manifestarea acestora. Rămâne totuși de neînțeles de unde
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
abandonat tentativa de a combina povestirea cărților biblice cu datele arheologice, considerând că geneza mai sus menționatelor așezări în zonele colinare interne ale Palestinei ar fi rezultatul unei dezvoltări locale, fără aportul unui popor străin. Chiar și faimoasa stelă a faraonului Mernefta, compusă înaintea acestor tulburări (circa 1207 î.C.), în care, în partea finală, găsim cea mai veche atestare a numelui Israel, confirmă că, în acel timp, entitatea etnică (sau geografică) Israel exista deja în Palestina și nu s-a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Carchemiș (Ier 46). După moartea lui Nabopalasar, Nabucodonosor (605-562 î.C.) s-a întors repede în Babilon pentru a prelua tronul. Ioiachim a continuat să plătească tribut babilonienilor până în anul 601 î.C. când s-a răsculat, sperând în ajutorul faraonului Nekao al II-lea. Nabucodonosor s-a reîntors în regiune în anul 598 î.C., a asediat Ierusalimul și, în timpul asediului, regele Ioiachim moare. Îi urmează fiul Ioiachin care s-a predat imediat babilonienilor (597 î.C.). Nabucodonosor l-a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
gândească, fiind în situația minoră a câinilor pavlovieni. Gândirea e periculoasă! Ea poate trece dincolo de intelectualii-simboluri, de spiritul lor sacrosant și dogmatic, ceea ce-l pune pe respectivul gânditor într-o situație ingrată. Intelectualii moderni, îndeosebi cei români, au spiritul unor faraoni intangibili și nemuritori. Evident că acest "spirit" este mai mult ubuesc decât de normal cu socialul. Politicienii ne spun că "se ocupă" de problemele oamenilor, mai mult la modul demagogic al unor discursuri perverse, sporind astfel numărul problemelor și reducând
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
țară (1827), vis á vis de Hyde Park, prezintă istoria naturală australiană (colecții de plante și animale, inclusiv schelete de dinozauri, colecții de păsări și insecte, colecții de minerale), spații interactive pentru elevi, artă egipteană antică (vase, basoreliefuri, statui de faraoni, zeități, sarcofage, podoabe, papirusuri). De asemenea, include o selecție de artefacte aborigene (bumeranguri, tulnice, desene), care demonstrează bogăția și varietatea artei indigene, autentica ingeniozitate și impactul pe care l-a avut În ultimii două sute de ani, prezența europenilor. Powerthouse, deschis
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
interiorul din afară. Străzi asfaltate, copaci, ronduri de flori, separă diferitele sectoare ale acestui „incredibil” loc al Morții. Desigur că este vorba de un cimitir al oamenilor deosebiți de bogați, care În megalomania lor vor să reînvie visul piramidal al faraonilor sau celebrele morminte ale Împăraților chinezi ai dinastiei Ming. Totul emană liniște, ordine, avuție. Un gest aberant al celor prezenți În numelor celor de ieri. O sfidare a unor vipp uri financiare și politice față de o populație majoritară la limita
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
și în cea publică, în cultul și în cultura acestor popoare mediteraneene. Singura excepție în privința reprezentării artistice o reprezintă religia ebraică (cele două decaloguri, din cărțile Exodului și a Deuteronomului, proscriu pictura și sculptura). Statele sumerian, babilonian sau asirian, Egiptul faraonilor, Pământul Făgăduinței promis evreilor produceau toate vin, dar dintre tradițiile lor niciuna nu a atribuit crearea acestuia unei ființe umane. Peste tot, istoria vinului este legată de cea a miturilor, de exemplu de cel al lui Ghilgameș la mesopotamieni, al
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
numeroase religii. De asemenea, în cadrul ritualului lui Osiris se pronunțau aceste cuvinte: "Eu sunt învierea și viața"22. Osiris se va identifica cu Dionisos, iar în cele din urmă va prelua trăsăturile lui Bchus. În paralel cu mitologia egipteană, civilizația faraonilor ne-a lăsat moștenire mărturia cea mai minuțioasă asupra vieții culturale și sociale a viței de vie și a vinului. Marile podgorii din delta Nilului sau din oaze, precum cea de la El-Fayum, erau renumite. Cu toate acestea, vinul era rezervat
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
altfel, tocmai frecvența hieroglifelor 24 care desemnau "vinul" i-a permis orientalistului francez Jean-François Champollion să le descifreze la 14 septembrie 182225: arp (vin) a fost primul cuvânt cunoscut din vechea limbă egipteană și punctul de plecare în cunoașterea civilizației faraonilor. Mulțumită lui Champollion, avem astăzi, printre altele, traducerea obeliscului de la Luxor, adus din Egipt și ridicat pe 25 octombrie 183626 în piața Concorde 27 din Paris. Se poate vedea pe piramida din vârful obeliscului, pe fața dinspre bulevardul Champs-Élysées, o
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
el le scrisese. Thot știa formulele și produsele vindecării tuturor bolilor. Căutarea scrierilor sale secrete a creat numeroase legende. El era deținătorul celor două principii divine superioare: personificarea cuvântului creator a hranei absolute, (Huh) și cel al cunoașterii cosmice (Sia). Faraonii Egiptului, înțelepți, au cooperat spiritual și profitabil cu acești zei concentrând și ilustrând povestea creatoare a lumii într-o epocă, rămasă vie în istorie. Schimbând fața solului și a așezărilor, egiptenii au contemplat și cerul și veșnicia. Efemerul, accidentalul n-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu semnificații, uneori antagonice de la bine la rău, de la vindecător la ucigător. Astfel e întâlnit sugerând inteligența fastă și nefastă, înțelepciunea creatoare, ca șarpele cu Pene = Quetzalcoatl, sau talent, inteligență, cunoștințe-știință, cum vom întâlni la greci, la șerpii lui Asklepios. Faraonii egipteni utilizau cobra emblematică și cea precosmogonică. Aceasta din urmă simboliza timpul, întinderea, lunecarea, aparenta somnolență și mișcarea bruscă a lui, dar mai semnifica și ananta, absența timpului sau veșnicia, cum scrie Eminescu în Scrisoarea I: Acestor contrastante accepții privind
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
averea lor în căruțe trimise de curtea egipteană unde Iosif era dregător. Așezat în delta Nilului, în țara Goșen, evreii au început să trăiască bine pentru că hicsoșii, tot semiți, stăpâneau Egiptul. Istoria reală corectează Biblia. Unii evrei ajung la curțile faraonilor care erau suverani pe Canaan deși cultural, țara promisă era sub influența Babilonului. S-a întâmplat însă ca sub Ramses al II-lea, locuitorii Goșenului din liberi să devină sclavi, lucrători la piramide. Chinurile îi unesc. Urmează exodul, rătăcirea prin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
industria scrisului și a literaturii, ceea ce nu e de mirare dacă luăm în calcul evenimentele istorice de-a lungul anilor. Dar sub distrugeri au rămas dovezile acelor civilizații ce uimesc. Instalațiile sanitare nu sunt mai prejos decât cele din Egiptul faraonilor sau cele dintre Tigru și Eufrat. Tratatele de Istoria Medicinei popoarelor antice ne oferă imagini surprinzătoare, ca fotocopia manuscrisului Atharwa-Véda (Cartea a IV-a a Vedelor), care dă referințe exacte la concepția și practicile medicale din India preariană, maladiile și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Regatul Mijlociu (2000- 1750), Regatul Nou (1580-1100). În această ultimă epocă, mai precis în cea de a 18-a dinastie, a domnit Hatșepsut, în egipteană Suprema noblețe feminină, prima femeie egipteană ce a urcat pe tron ca regentă a trei faraoni bastarzi. Este fiica faraonului Tutmes I, din dinastia a XVIII-a, s-a căsătorit cu un fiu al unei concubine a tatălui sau cu fratele ei vitreg, căsătoriile consanguine fiind foarte frecvente. Acesta a urcat pe tron sub numele Tutmes
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Regatul Nou (1580-1100). În această ultimă epocă, mai precis în cea de a 18-a dinastie, a domnit Hatșepsut, în egipteană Suprema noblețe feminină, prima femeie egipteană ce a urcat pe tron ca regentă a trei faraoni bastarzi. Este fiica faraonului Tutmes I, din dinastia a XVIII-a, s-a căsătorit cu un fiu al unei concubine a tatălui sau cu fratele ei vitreg, căsătoriile consanguine fiind foarte frecvente. Acesta a urcat pe tron sub numele Tutmes al II-lea și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a condus și în vremea prințului consort și în locul fiului soțului ei, Tutmes al III-lea, tratat de ea ca asociat la domnie. Marii preoți ai lui Amon Ra, zeul soarelui, confereau pretendenților la tron dreptul de a conduce ca faraoni, în temeiul atribuirii descendenței divine. Așa s-a întâmplat și cu Hatșepsut, considerată de Marele Preot fiica lui Amon Ra. Pentru a-și întări puterea, regenta-faraon și-a făcut aliați din înalții sacerdoți, le acorda funcții înalte, unii dintre ei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]