11,529 matches
-
secolul al XXI-lea vom vedea apărînd un soi de directorat regional. În mod tradițional, autoritățile regionale nu făceau decît să aplice politicile naționale, gestionînd propriu-zis doar activitățile locale. Sigur, este o diferență între statele unitare (Japonia, Anglia) și cele federale (SUA, Canada, Germania), dar peste tot puterea regională rămîne subordonată celei centrale. De altfel, autoritățile regionale nici nu sunt echipate corespunzător pentru a face față guvernanței economice. Totuși, acestea emerg și ar putea conduce la un fel de directorat regional
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
deschideți cutia Pandorei! 5.4. LOVITURĂ GLOBALĂ Suveranitatea supranațională a unei elite intelectuale și bancare mondiale este în mod sigur preferabilă autodeterminării naționale practicate în secolele trecute." (David Rockefeller) În data de 13.09.2013, Ben Shalom Bernanke, șeful Sistemului Federal de Rezerve american (Banca Centrală) anunța inițierea, din chiar acel moment, a ceea ce s-a numit Quantitative Easing 3.0. (Facilitarea cantitativă 3.0.). Pentru neinițiați, să spunem că Quantitative Easing 1.0 s-a petrecut în 2008 și a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de miliarde de dolari americani, emisiuni pe lîngă care pălesc toate emisiunile celorlalte mari bănci centrale din lume. Revenind la Q.E. 3.0, de data aceasta directorul general a anunțat, nici mai mult nici mai puțin, decît că Rezerva Federală va tipări dolari în cantități nelimitate, "cîți va considera că sunt necesari" pentru ieșirea Americii din criză. Se înțelege că aceștia sunt bani fără nici o acoperire, deci fără valoare, fabricați ex nihilo, sunt bilete de bancă produse cu ajutorul tiparniței. Cantitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
fabricați ex nihilo, sunt bilete de bancă produse cu ajutorul tiparniței. Cantitățile sunt imense și au menirea să acopere toate cheltuielile americanilor, să salveze un sistem bancar putred și să relanseze economia. Cu aceeași ocazie, marele bancher anunța și că Sistemul Federal de Rezerve va cumpăra titluri de credit în valoare de 40 de miliarde de dolari pe lună, fără limită de timp. Acestea sunt niște cifre astronomice, ivite din neant și introduse în circulație (cf, "Lumea", nr.5, 2013). Astfel, americanii
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
lipsiți de orice perspectivă mai bună. Această spirală infernală acționează ca o gaură neagră ce ne înghite avuțiile, sănătatea și multe, multe vieți nevinovate. Este, dacă vreți, o "lovitură de stat globală". 5.5. NOUL NORMAL Ben Bernanke, președintele Rezervei Federale americane (Banca Centrală), a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat în 2014. Probabil că anii grei ai crizei l-au epuizat. Politicile sale monetare sunt însă foarte controversate. Foarte mulți analiști susțin că, prin mixul atipic
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
într-un mandat care s-a suprapus practic pe perioada crizei. Ca profesor, studiase amănunțit criza din 1929-1933, dar acum era altceva. Și a luat alt gen de măsuri, dintre care unele i-au îngrozit pe politicieni. A transformat Rezerva Federală într-un actor foarte activ pe piață, mergînd practic pe sîrmă. În primul rînd, a emis foarte multă monedă, injectînd-o în economie și cumpărînd active, comunicînd tot timpul cu Congresul, cu Trezoreria, cu alți bancheri centrali, dar și cu mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pentru fragilul dolar, afectat de deficitele publice uriașe ale Statelelor Unite, și atunci s-a trecut la vulnerabilizarea pe aceeași cale a deficitelor și împrumuturilor, pînă la demantelarea construcției monetare europene, pentru ca dolarul să rămînă moneda de referință, iar Sistemul Federal de Rezerve american să poată emite în continuare dolari în exces, tezaurizați în parte în Asia și-n alte zone, să exporte inflație și să manipuleze ratele de schimb. Și dacă, totuși, între cele două teme este o legătură ? Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
străzi cu lumînări în mîini, într-o procesiune impresionantă. În timpul acesta, Bill Clinton își lingea satisfăcut trabucul în Biroul oral și anula Legea Dodd-Frank ce interzicea băncilor să se joace la bursă cu banii clienților. A urmat definitivarea destrămării Iugoslaviei federale, la care au contribuit prin toate mijloacele și europenii. Personal, nu am înțeles niciodată ce au avut cu sîrbii, un popor demn și foarte curajos. Sau, poate, tocmai asta să fi fost cauza... A fost apogeul puterii americane, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a dizolvării vechilor conflicte de frontieră, prin înființarea euroregiunilor. Rezultatul este că disparitățile au crescut, iar regiunile au devenit tot mai independente. Mai ales cele bogate (Catalunia, Țara Bascilor, Flandra, Tirolul de Sud, Scoția ș.a.). Acum se pune problema Europei federale, în care să vezi ironia sorții regiunile și euroregiunile cer drepturi egale cu ale statelor. Vă dați seama ce harababură iese de aici ? Curat coeziune. Acesta este "sindromul iugoslav". Europa plătește prețul minciunii și al ipocriziei. În curînd, pe harta
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
determinînd și rezervele băncilor și, implicit, rata scontului, care, la rîndul ei, influențează nivelul prețurilor. Spre deosebire, Wicksel consideră mai curînd influența ratelor dobînzilor bancare asupra prețurilor, atît pe termen scurt cît și pe termen lung. În Statele Unite, crearea Sistemului Federal de Rezerve în 1913 s-a făcut pentru a fi concentrate rezervele de aur ale țării, în urma penuriei din timpul depresiunii din 1907. Marginaliștii au avut mari dificultăți în încercarea de a-și adapta teoria monetară la principiile generale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
atît în Biserică, cît și în fața dușmanului, sau a șefului. Să prezentăm faptele noastre, fără prea multe plecăciuni și obediențe inutile. Pe Dumnezeu nu-l putem linguși. Nu putem fura și mîntuirea. 3.16. Noul normal Ben Bernanke, președintele Rezervei Federale americane (Banca Centrală), a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat în 2014. Probabil că anii grei ai crizei l-au epuizat. Politicile sale monetare sunt însă foarte controversate. Foarte mulți analiști susțin că, prin mixul atipic
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
într-un mandat care s-a suprapus practic pe perioada crizei. Ca profesor studiase amănunțit criza din 1929-1933, dar acum era altceva. Și a luat alt gen de măsuri, dintre care unele i-au îngrozit pe politicieni. A transformat Rezerva Federală într-un actor foarte activ pe piață, mergînd practic pe sîrmă. În primul rînd, a emis foarte multă monedă, injectînd-o în economie și cumpărînd active, comunicînd tot timpul cu Congresul, cu Trezoreria, cu alți bancheri centrali, dar și cu mass
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
înainte de Primul Război Modial, la 5% în 1920, 15% în 1930, 20% in 1960, apoi 30% în 1980, a urmat o scădere și apoi o nouă creștere pînă la aproape 40% în 2010. Astfel, dintr-un actor economic insignifiant, guvernul federal american s-a transformat într-un contributor esențial la mersul activității economice. Relansarea bugetară poate fi eficientă în stimu larea activității, mai ales atunci cînd se bazează pe împru muturi, deci pe creșterea cheltuielilor publice? Da, dar nu întotdeauna și
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
C), audio-video și, mai puțin, cel financiar. Dar acestea sunt niște instrumente, depinde în ce scopuri sunt folosite și de cine. Americanii au făcut mult caz de democrație, deși cuvîntul lipsește atît din Declarația de independență, cît și din Constituția federală și din constituțiile statelor. Europa a bătut multă monedă pe cultura sa, dar a abandonat religia, în lipsa căreia s-a instaurat un fel de nihilism autodestructiv. Liantul spiritual este așteptat, de o parte și de alta a Atlanticului, de la organizațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
deficitul extern și supraîncălzirea speculativă a burselor, s-a răspîndit în mai toate țările și amenință cu un crah de proporții globale. Administrația americană a lansat un plan de stimulare economică în valoare de peste 800 miliarde de dolari, iar Sistemul Federal de rezerve nu contenește să scadă dobînda de referință pentru a stimula cheltuielile de consum. Dar toate aces-tea se dovedesc insuficiente. Prețul petrolului continuă să oscileze în jur de 100 de dolari barilul, iar șomajul continuă să crească. Scăderea consumului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Marea Depresiune din anii 1929-1933 ca pe o tragedie gratuită, ce ar fi putut fi evitată, sau înregistrată ca o criză minoră, dacă Herbert Hoover n-ar fi încercat cu orice preț să echilibreze bugetul față cu criza, dacă Sistemul Federal de Rezerve n-ar fi apărat cu atîta strășnicie etalonul aur, în detrimentul economiei interne și dacă autoritățile ar fi susținut cu lichidități băncile amenințate, calmînd astfel panica. Să sperăm că economiștii și autoritățile și-au învățat lecția, deși acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lor trecînd într-o continuă goană nebună după bani, iar sistemului îi lipsește un set de reguli, principii și valori de na-tură morală. Apoi, cine să ia măsurile necesare la timp, cînd toți, de la președinte la directorul general al Sistemului Federal de Rezerve, sunt oamenii sistemului? De aceea, nu oamenii, sistemul trebuie schimbat. Băncile trebuie să revină la funcțiile lor clasice, cele de găzduire a de-pozitelor și de acordare a împrumuturilor cu toate garanțiile de rigoare. Ele nu trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
2001 ne este prezentat drept unul de răscruce, nu numai pentru că atunci au avut loc celebrele atentate, dar și declararea "războiului nesfîrșit" al lui George Bush, intrarea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului și, în fine, anul în care Sistemul Federal de Rezerve a decis mărirea creditelor ipotecare, ca răspuns la criza Nasdaq, falimentul Enron și alte fraude din sistemul corporatist american. Din definiția dată globalizării se deduce faptul că sensul influențelor și înlănțuirilor s-a inversat. Spre deosebire de "virusul asiatic" din
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de țară, soluția a fost socializarea pierderilor și privatizarea profiturilor; vezi cazul băncii britanice falimentare Northern Rock, recent naționalizată pentru a i se injecta bani de la buget și a fi salvată. Și asta în țara lui M. Thatcher... Președintele Sistemului Federal de Rezerve american, Ben Bernanke, a solicitat și el, fapt fără precedent, un sprijin bugetar suplimentar, ceea ce înseamnă că lucrurile sunt mai grave decît ne imaginam. Eșecul măsurilor clasice de politică eco-nomică, în special monetară, ne indică profunzimea crizei. Lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de dolari, ceea ce e o sumă. Două sau chiar trei milioane de americani sunt nevoiți să-și vîndă locuințele. Așadar, piața imobiliară americană s-a inflamat, extinzînd riscurile și pe piața mondială, adîncind criza de locuințe și întreținînd speculația. Sistemul Federal de Re-zerve a dat semnalul scăderii dobînzilor, ceea ce poate relaxa creditele, dar poate încuraja și recidiva acestor inovatori financiari inconștienți, asfel încît nu știm încă dacă el se comportă ca un pompier sau ca un piroman. Între timp, petrolul s-
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
sunt afectate întreprinderile și salariații, care nu au săracii nici o vină și nu pricep de ce se închid robinetele. "Eroii" finanțelor globale cer ajutorul băncilor centrale, pe care atît de mult le urăsc la vreme de belșug. Ben Bernanke, președintele Sistemului Federal de Rezerve american, e criticat că e "prea intelectual" și nu pricepe nimic, în timp ce fostul președinte, Alan Greenspan, este intens regretat, pentru că nu se încurca în studii inutile, ci tăia ratele dobînzilor fără să crîcnească. Din păcate, soluțiile nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și incertitudinile din sistemul bancar american au început să se propage în întreaga lume. Economia mondială evoluează pe o pantă accelerat descendentă. Fuga de dolar mărește presiunile inflaționiste, crescînd prețurile la energie, ma-terii prime și alimente de bază. Sistemul Federal de Rezerve a redus puternic dobînzile, dar rezultatele așteptate, traduse în principal prin reluarea consumului și a creșterii, nu se văd. Dimpotrivă, măsura contribuie la devalorizarea și mai accentuată a dolarului, în primul rînd față de euro, Banca Centrală Europeană neurmînd
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
poate fi reformat sistemul financiar internațional? Cum putem gestiona încălzirea globală și proliferarea armelor nucleare? Cum putem îmbunătăți ordi-nea mondială? Autorul nu ne oferă nici un răspuns însă. Poate că într-o viitoare carte... 1.10. BINECUVÎNTAREA CRIZEI În 2003-2004, Sistemul Federal de Re-zerve al S.U.A. a coborît ratele directoare ale do-bînzilor pînă la 1%, în dorința de a combate tendințele deflaționiste. Astfel, s-au înmulțit foarte mult creditele, unele dintre ele subprime. Concomitent, refinanțarea ipotecilor existente a atins o valoare-record, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
este singura țară din lume în care banca centrală, care emite și gestionează moneda națională, nu aparține statului, ci unui consorțiu de bănci private, numit eufemistic mai întîi (1791) First National Bank of the United States, iar apoi (1923) Sistemul Federal de Rezerve. Au existat, desigur, președinți americani care nu au fost de acord cu acest lucru, începînd cu părinții fondatori și continuînd cu Andrew Jackson sau John F. Kennedy. Thomas Jefferson spunea că "instituțiile bancare sunt mai periculoase pentru libertățile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pen-tru consum și o reformare a sectorului bancar ce presupune, în primul rînd, o recapitalizare a ce-lor 4 mari bănci de stat, care dețin 90% din activele bancare chineze, începerea privatizării acestora și reorganizarea Băncii Centrale după modelul Sistemului Federal de Rezerve american, concomitent cu primirea Chinei în Organizația Mondială a Comerțului (1992). Potrivit spiritualității chineze, situația ideală nu este ceva concret, ceva care poate fi măsurat. Ea constă numai din înaintarea către țel, că-tre ideal: mergi ce mergi, idealul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]