3,967 matches
-
din depozitele știute doar de el și de Babic. Europa îi dezvăluia o altă lume și alte posibilități bazate pe folosirea fierului. Fier pentru mașini, pentru nave, porturi, locomotive, vagoane, mărfare, șine, gări... Da, vor veni și astea! Acum, se felicita pentru stocurile de fier acumulate la moșia sa din împrejurimile Moscovei. Le cumpărase la un preț extrem de convenabil. Intuiția lui nu greșise. Scrisoarea Marioritzei, invitația ei, de fapt, îi oferise ocazia nesperată de a acumula toate acele informații. Și, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
am bătut până la sânge, la palmă, ca să-ți urce mintea la cap, să Înveți să gândești!» Atunci Sapșa se dă Înapoi doi pași, scoate Naganul din toc: «Pentru ce-ai spus acum, te pot Împușca pe loc, tovarășii m-ar felicita, m-ar răsplăti că am strivit o năpârcă regalistă, un șarpe burghezo-moșieresc! Dar vreau să-ți arăt că noi, internaționaliștii, revoluționarii, noi nu suntem ca voi, boerii antisemiți!» Făcuse spumă la colțurile gurii, spuma se făcuse caș - dacă mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mici, a avut momente în care s-a purtat cu mine ca un monstru, dar acum ne înțelegem de minune. Și mi s-a părut că s-a înțeles de minune și cu Deborah. În sinea ei, Julia s-a felicitat pentru introducerea delicată în subiectul despre care chiar voia să discute. — Da. S-au simțit foarte bine. Ochii lui Jade s-au mărit. —Apropo, nu mi-a venit să cred c-ai invitat-o la petrecere și pe fosta nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
spre Marea Roșie și țările unde se mai acceptă încă sclavia. — E-adevărat, admise Malik. Dar cine ne împiedică să verificăm o informație, și să declarăm apoi că a fost o alarmă falsă? Zâmbi ironic. — Ar trebui mai degrabă să fim felicitați pentru zelul și spiritul nostru de sacrificiu. Intrară în baraca birourilor, care nu era decât o încăpere mare cu două mese, deja încinsă de căldură la acea oră a dimineții, și căpitanul se opri direct în fața marii hărți a zonei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
se entuziasmă Pegg. Mi-am terminat berea și-am zis: — Plătesc eu pentru rândul ăsta. — Nu, aduc eu băutura, se oferi Pegg, luând halbele goale. Tot ca până acum? Se Îndepărtă În pas săltat În direcția barului, iar Tom mă felicită. — Ai dat lovitura cu tipul ăsta, spuse el. Nu l-am auzit niciodată rostind atâtea cuvinte dintr-o dată și Încă În mod coerent. De obicei, bate câmpii. Cât a lipsit Pegg, am mâncat niște chipsuri. Până atunci, nu voisem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Beg? — Sultanul a urlat: „Afurisit clan, acesta al Abbasizilor! Strămoșii lor au cucerit cea mai frumoasă jumătate a pământului, au zidit cetățile cele mai Înfloritoare, și privește-i astăzi! Le cuceresc imperiul, se deprind cu gândul. Le cuceresc capitala, se felicită pentru asta, mă acoperă cu daruri, iar Cârmuitorul Dreptcredincioșilor Îmi spune: «Toate țările pe care mi l-a dăruit Dumnezeu ți le dau ție, toți dreptcredincioșii a căror soartă mi-a Încredințat-o Îi așez În mâinile tale». Mă imploră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
este stăpânit de o beție jovială, zgomotoasă și cuceritoare. În ziua următoare, pune să se rostească, În marea moschee, rugăciunea pentru răposați, apoi primește condoleanțe pentru moartea socrului său. Chiar cei care veniseră În goana mare, În ajun, ca să-l felicite pentru victorie au revenit, cu fața Îndoliată, ca să-și arate durerea. Cadiul, care a recitat câteva versete de circumstanță și l-a invitat pe Omar să facă același lucru, strecoară În urechea celui din urmă: — Nu te mira de nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
triumfător. Cine era acel străin? Nici mai mult, nici mai puțin decât farangui-ul pe care-l căuta toată poliția, complicele celui care-l doborâse pe tiran și-i răzbunase, astfel, soțul martir! Un moment de șovăială, apoi veni sentința. Mă felicitau, Îmi lăudau curajul, ca și pe acela al protectoarei mele. Într-adevăr, În fața unei situații atât de lipsite de cuviință, explicația ei era singura plauzibilă. Chiar dacă postura mea prăvălită, În mijlocul andarun-ului, era oarecum compromițătoare, ea se putea explica lesne prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
maniheismul, islamismul sunnit și șiit, varianta ismailită a lui Hasan Sabbah și, mai aproape de noi, babi-i, cheikhi-i, bahai-i. N-am uitat să amintesc că „paradisul” nostru avea drept origine un vechi cuvânt persan, „paradaeza”, care Înseamnă „grădină”. Matthias Webb mă felicită pentru vădita mea erudiție, dar atunci când, Încurajat de elogiul său, i-am propus o colaborare regulată, păru stingherit și brusc indispus: — Vreau, Într-adevăr, să vă iau de probă, dacă promiteți să renunțați la această manie agasantă de a vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
atmosferă, a survenit cel mai banal dintre evenimente: un bal mascat organizat de un Înalt funcționar belgian, unde dl Naus a avut ideea de a merge deghizat În mullah. Șușoteli, râsete, aplauze, lumea s-a Înghesuit În jurul ministrului, a fost felicitat, a pozat pentru o fotografie. Peste câteva zile, clișeul se distribuia, În sute de exemplare, În bazarul din Teheran. XXXIV Șirin mi-a trimis o copie a acelui document. O păstrez și acum, mi se Întâmplă Încă să-i arunc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
vioi, că obținuse un post de institutor la Memorial Boys’ School din Tabriz, condusă de Misiunea Presbiteriană americană; trebuia să le predea tinerilor persani engleza și științele. Pleca imediat, cerea sfaturi și scrisori de recomandare. M-am grăbit să-l felicit, promițându-i, fără să mă gândesc prea mult, că am să trec să-l văd, dacă aveam să mă duc În Persia. N-aveam de gând să merg acolo prea curând. Nu dorința Îmi lipsea, dar șovăiam Încă să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
general al televiziunii aici de față, Foarte bine, domnule prim-ministru, voi da ordinele necesare pentru ca sala să fie evacuată. Se Întoarse după câteva minute, E liberă, domnule prim-ministru, dacă nu vă deranjează mă Întorc În cabinetul meu, Mă felicit că nu trebuie să v-o cer și vă rog să nu luați În nume de rău aceste manevre aparent conspirative prin faptul că vă exclud pe dumneavoastră, veți afla chiar azi motivul atâtor precauții și fără să fie nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
va Începe să se diminueze, În orice caz suntem conștienți de responsabilitatea de a fi o piesă fundamentală În acest proces. În ședința reprezentanților agențiilor funerare se auziră noi aplauze și mai călduroase, acum da, acum aveau motiv să se felicite reciproc, nici un corp nu avea să rămână neîngropat, nici o factură neplătită. Și groparii, Întrebă cel care făcuse propunerea, Groparii fac ce li se spune să facă, răspunse iritat președintele. Nu era chiar așa. În urma unui alt telefon aflară că groparii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
diavolului și că, pentru a-l ajuta pe dumnezeu contra lucrărilor necuratului nu e nimic mai puternic decât perseverența În rugăciune, lăsase deoparte virtutea modestiei pe care o cultiva În mod obișnuit nu cu puțin efort și sacrificiu, ca să se felicite, fără rezerve, pentru succesul campaniei naționale de rugăciuni al cărei obiectiv, reamintim, fusese acela de a-l ruga pe dumnezeu să facă să se Întoarcă moartea cât mai repede posibil ca să scutească biata umanitate de cele mai mari orori, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
curioasă, dar eu mă simt prost, de parcă m-ar fi prins prefăcându-mă, mă grăbesc spre camera lui Eti, la capătul culoarului, afișez un zâmbet înghețat, acesta este întotdeauna momentul cel mai greu, ce să îi spui, cum să o feliciți, când ziua nașterii se transformă într-o zi a despărțirii. Etile, bravo, încerc eu, am auzit că ai fost pur și simplu o eroină, iar ea mă privește cu ochi plini de mânie, a fost un coșmar, nu mă întreba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
împreună iarna trecută de ziua lui, cum pășeam împreună printre umerașe, apoi îmi amintesc deranjată de ziua de naștere care se apropia, la sfârșitul lunii ea va împlini zece ani, sper să îi scrie sau să o sune să o felicite, dar din gâtul meu nu iese decât o tuse seacă, nu este problema mea, este problema lor. Ai zis ceva, întreabă el, iar eu șoptesc, nimic, să ai drum bun, îi mângâi în grabă obrazul, un parfum ușor de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
i-am făcut felul fetei de la buticul \la? Știam că, nu cu multă vreme în urmă, pusese ochii pe o fată de la un butic din apropiere și din când în când îi mai ducea cadou câte un disc. L-am felicitat și el a început să-mi dea o serie de amănunte și să mă învețe ce am de făcut dacă voiam să pun mâna pe o fată drăguță. Părea foarte încântat de sfaturile lui. Mi-a spus că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
poștă, că era aproape, a sunat-o pe Claudia să-i dea vestea cea mare: — Alo! Claudia! Tu ești? — Da! Paulino, dragă. N-am mai vorbit demult. Știi că am o fetiță? Nu mai spune, norocoaso! Să-ți trăiaască! Te felicit! S-a bucurat Vasile sau ar fi dorit băiat? O iubește atât de mult! — Cât e de mare? —Trei luni și ceva. Au! Au! Ce bătaie îți trebuie. Abia cum îmi spui? — Vrem s-o botezăm în curând. Auzi tu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ei și ea? completa Doina. — Parcă se cunosc de-o viață. — De când suntem prieteni, n-a amintit nimic despre ei. Probabil este un secret pe care n-a vrut să-l cunosc. La sfârșit, când mă voi duce s-o felicit, am să aflu. — Pentru ea ai pregătit buchetul acesta de flori atât de frumos?îl admirau Doina și Dan. — Ca să-i fac o bucurie acestei domnișoare minunate pe care încep s-o văd cu alți ochi. — În ce sens? Că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
continuă. Ion Barbu mărturisea că pentru el poezia era o prelungire a geometriei și că de aceea a rămas poet fără să părăsească domeniul „divin” așa cum îl considera el al geometriei. — Vă las. Mă duc să mă întâlnesc cu Teofana. — Felicit-o și din partea noastră, i-au spus Doina și Dan. Cezar s-a grăbit. A bătut la ușa cabinei, a intrat. Prințesa își schimbase rochia cu ținuta ei obișnuită, dar arăta tot atât de frumoasă. — Felicitări, Teofana. Ai cântat superb, i-a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
au propus să plec în Africa și zilele acestea trebuie să mă prezint cu actele, i-a spus el dintr-o suflare Teofanei. — Și te duci? — Dacă reușesc la cursul de limbă, la testările care se fac, mă duc. — Te felicit! Aș vrea să te duci să vezi și tu lumea. Poate mă prinde vreo furtună prin Sahara și nu mă mai vezi, râd amândoi. Nu fi prăpăstios! Școlile nu sunt în deșert sunt în orașele principale. Ce spun ai tăi
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
hotărât atât de rapid că nici Patrik nu și-a chemat toate neamurile de aici și nici eu pe ai mei. Este băiat bun Patrik? — Pânea lu’ Dumnezeu și muncitor. — Îmi pare bine c-ai ajuns ce-ai ajuns. Te felicit!a sărutat-o Teofana. — La început ne-a fost greu. Nu cunoșteam limba, nu ne băga nimeni în samă, mai ales că eram țâgani. Se temeau tăți că sântem neserioși, că furăm. Am muncit însă cinstit și noroc că am
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și acesta, odată și cu restul corpului ciudatului intrus... Și se dizolvă în neant! Big Sile tresare în forță, cu aceeași mină de insomniac trudit, după o prea îndelungată luptă inegală, cu cruzimea spăimoasă a nesomnului. Bravo, Dănelule, bravo! îl felicită Avocatul, pe Poet. Nota douăzeci și cinci! Ca la olimpiade, băi! Nici n-am zărit-o! Nemaipomenit! Bate lăboanța! Aia, da, lovitură prefectă, de baseball! Păi, nu? se împăunează țintașul, lăsând să-i alunece din palmă o a doua piatră, pe care
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
născut în zodia norocului, își zicea în gând, încîntat. Și la masă a mâncat cu poftă, iar la urmă, venind vorba de doine ardelenești, a cântat Lunga-i drumul Clujului și a stârnit ovațiile tuturor. Până și Miron l-a felicitat, în vreme ce Nadina, care obișnuia să strâmbe din nas când auzea muzică românească, îi luă promisiunea să-i cânte la București toate doinele pe care le știe... Gogu și Eugenia plecară pe ploaie. Nadina, văzând din ușă cum răsucea firele de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
admiratorilor săi că atunci când și-a înfipt mâna în buzunar a scos portotelul și a achitat anticipat pe șase luni leafa protejatului său, suma fiind contabilizată în registre ca donație din partea domnului deputat Gogu Ionescu. Eugenia îl îmbrățișă și-l felicită grațios, satisfăcîndu-i astfel pe deplin amorul propriu. Pe urmă amândoi făcură urări tânărului și-l poftiră la masă într-o zi, după ce va fi luat contact cu jurnalul. ― Vezi, mai pune și despre mine cîte-o notiță din când în cînd
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]