2,422 matches
-
putere dintre partenerii de cuplu. Considerând că aceste inegalități stau la baza violenței domestice, feministele pledează pentru și promovează egalitatea între sexe sub aspectul educației și al veniturilor, ca factor protectiv major împotriva violenței domestice (Stark, Flitcraft, 1996; Anderson, 1997). Feminismul a impulsionat dezvoltarea serviciilor, a unor noi abordări, și a susținut și promovat noi reglementări, la nivel internațional, în domeniul violenței domestice. în acest sens, afirmând valoarea socială egală a celor două sexe, fără a nega diferențele de gen, CEDAW
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pradă”ar apărea în cadrul relațiilor asimetrice care creează deja tensiuni și frustrări (Cooney, Phillips, 2002). 1.7.6. Aspecte specifice ale violenței domestice Familia reprezintă un microclimat social în care ne așteptăm să întâlnim prețuire, iubire, sprijin între membrii ei. Feminismul însă susține ideea familiei ca un câmp de luptă, în care victimele obișnuite sunt cei mai slabi: femeia și copiii. Afirmația se poate susține doar din perspectiva, importantă pentru intervenienți, că „violența în relație și răspunsul la această violență sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Rodica Zafiu O schimbare destul de profundă în natura discursului științific de la noi, manifestată în unele studii apărute în ultimii ani, privește angajarea ideologică clar marcată a autorilor: despre mahala, violență, feminism etc. se scrie adesea de pe poziții eticiste, cu convingerea desfășurării unei lupte pentru impunerea binelui și eradicarea răului. Acest ton e într-un fel șocant pentru cei obișnuiți cu strategiile discursive din perioada totalitară: cînd doar discursul oficial dădea verdicte
Argumentarea și sistemele de valori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12604_a_13929]
-
la anumite tradiții estetice naționale și cu gust pronunțat pentru prozelitism ( cum este cea semnată de Houellebecq) și purced în schimb la instituționalizarea altor două direcții: autoficțiunea ( unde tradiția libertină și nietzscheană, alături de cea romantică a egotismului se îngemănează cu feminismul) și minimalismul ( unde tradiția avangardistă este îmblînzită de eleganță formală, discreția referinței anatomice și ironie). De pildă, între 21 și 31 iulie a. c. se desfășoară la centrul cultural internațional Cerisy-la-Salle colocviul cu titlul Scriitorii minimaliști. Cele 29 de comunicări propuse
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
complexe și antrenată de spiritul ludic al manifestărilor incriminate, își scoate la vînzare organe palpitînde, ambalate în pungi de la Magazine Litteraire. Un gest metafizic ce consumă în aceeași semantica sinestezica ritmica și cu bagajul de amintiri freudiene anterior sedimentate. În numele feminismului astfel slujit, ultimul cuvînt revine în spectacol unei fetițe inocențe (adorabila Luna Bella Brudiu). Armonicele dizarmonii (sunete de tuba și violă, executate live de Florin Olaru și Tamara Manea) vin să acompanieze un autoportret memorabil și inconfundabil în piesajul teatrului
Lirismul conflictului dintre sexe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17629_a_18954]
-
Apoi, în condițiile în care la noi ramură resentimentara a criticii (cum îi numește Bloom pe anti-canonici) a pătruns doar vag (practic se reduce la o modestă receptare a lui Michel Foucault, tradus pe apucate și la întîmplare), cînd despre feminism nu știm mai nimic, decît ce aflăm de la grupări al căror rost e în primul rînd socio-militant, și abia într-un subsidiar subțirel academic, cînd nu știm absolut nimic despre noul istorism, cînd lucram cu un car de confuzii despre
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
o utopie, dar nu există așa cum și-l închipuie Bloom. Am văzut cititori americani obișnuiți care citesc ultima novela a lui Alice Walker, fără să îi intereseze Saramago, nu pentru că școala i-ar fi învățat să fie anti-canonici, ci pentru că feminismul de doi bani al lui Walker e mai aproape de orizontul lor de așteptare. Let's face it: canonul e pentru elite erudite. A-ți baza demonstrația pe o premisă opusă, cum face Bloom, e un demers eșuat, rațional, din start
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
prooccidentală și cu spirit critic (este criteriul principal al dlui Antohi) din România s-a opus naționalismelor de toate culorile, fără a sacrifica jargonului, fie el și politically correct, al unei părți din juna generație, îmbătată cum este de neomarxismul, feminismul, multiculturalismul și celelalte manii ideologice din universitatea nord-americană. Vrea și nume dl Antohi? I le putem oferi oricînd. Și, dacă tot am amintit de Vatra, revista consacră numărul pe noiembrie trecut, abia apărut, literaturii ,,virtuale" sau on-line, de pe Internet. Publicațiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]
-
facultății Facultatea de Filozofie și Științe Socio-Politice 1. Raționalitate și decizie în acțiunea socială 2. Participarea și democrația electronică 3. Guvernarea electronică și clivajele sociale 4. Măsurarea performanței în guvernarea electronică 5. Identități culturale și multiculturalism în epoca globalizării 6. Feminismul în politică: doctrine, programe, mișcări 7. Politică și ecologie 8. Terorismul și noile provocări la adresa securității 9. Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 10. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 11. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 12. Anomie și
ORDIN nr. 4.797 din 19 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244397_a_245726]
-
facultății Facultatea de Filozofie și Științe Socio-Politice 1. Raționalitate și decizie în acțiunea socială 2. Participarea și democrația electronică 3. Guvernarea electronică și clivajele sociale 4. Măsurarea performanței în guvernarea electronică 5. Identități culturale și multiculturalism în epoca globalizării 6. Feminismul în politică: doctrine, programe, mișcări 7. Politică și ecologie 8. Terorismul și noile provocări la adresa securității 9. Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 10. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 11. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 12. Anomie și
ORDIN nr. C2-2/3.432 din 4 iulie 2012 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
Est Facultatea de Filosofie și Științe Socio-Politice 31. Raționalitate și decizie în acțiunea socială 32. Participarea și democrația electronică 33. Guvernarea electronică și clivajele sociale 34. Măsurarea performanței în guvernarea electronică 35. Identități culturale și multiculturalism în epoca globalizării 36. Feminismul în politică: doctrine, programe, mișcări 37. Politică și ecologie 38. Terorismul și noile provocări la adresa securității 39. Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 40. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 41. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 42. Anomie și
ORDIN nr. 1.043 din 29 iunie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263694_a_265023]
-
Est Facultatea de Filosofie și Științe Socio-Politice 31. Raționalitate și decizie în acțiunea socială 32. Participarea și democrația electronică 33. Guvernarea electronică și clivajele sociale 34. Măsurarea performanței în guvernarea electronică 35. Identități culturale și multiculturalism în epoca globalizării 36. Feminismul în politică: doctrine, programe, mișcări 37. Politică și ecologie 38. Terorismul și noile provocări la adresa securității 39. Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 40. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 41. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 42. Anomie și
ORDIN nr. 4.613 din 22 iulie 2015 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu" în anul universitar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263701_a_265030]
-
facultății Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice 35. Raționalitate și decizie în acțiunea socială 36. Participarea și democrația electronică 37. Guvernarea electronică și clivajele sociale 38. Măsurarea performanței în guvernarea electronică 39. Identități culturale și multiculturalism în epoca globalizării 40. Feminismul în politică: doctrine, programe, mișcări 41. Politică și ecologie 42. Terorismul și noile provocări la adresa securității 43. Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 44. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 45. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 46. Anomie și
ORDIN nr. 3.712 din 13 mai 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
facultății Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice 35. Raționalitate și decizie în acțiunea socială 36. Participarea și democrația electronică 37. Guvernarea electronică și clivajele sociale 38. Măsurarea performanței în guvernarea electronică 39. Identități culturale și multiculturalism în epoca globalizării 40. Feminismul în politică: doctrine, programe, mișcări 41. Politică și ecologie 42. Terorismul și noile provocări la adresa securității 43. Dezvoltarea comunitară și rețelele de comunicare 44. Autonomie și subsidiaritate în democrațiile consolidate 45. Etica muncii, productivitatea și ordinea socială 46. Anomie și
ORDIN nr. 2.074 din 19 aprilie 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
carierei noastre. Acum este destul de ușor să propui școlii un proiect anti-rasist (chiar dacă părerile intime ale majorității colectivului de profesori sunt mai mult sau mai putin rasiste), este relativ ușor să ți se acorde timpul și spațiul să vorbești despre feminism, chiar dacă vorbele tale au rareori ecou în rândul colegilor/gelor. În neoliberalism, școlile au nevoie de aparenta de democrație pe care asemenea discursuri reușesc să o creeze, au nevoie de proiectele care par întotdeauna să fie pline de succes. Un
Câteva fragmente despre artă politică, educaţie şi eşec () [Corola-website/Science/295697_a_297026]
-
romi - a Alinei Șerban, a lui Bogdan Georgescu (Fără sprijin) a Mihaelei Dragan (Vorbește-le despre mine) - au marele merit că nu se limitează la un mesaj etnic, ci combină o multitudine de alte teme: educație, sărăcie, diferențe de clasă, feminism, critică a conservatorismului. Așa mi s-a deschis apetitul pentru teatru, din motivele de mai sus m-am dus la teatru mai bine de un an. Piesele alea vorbeau pe limba mea, despre teme familiare, din unghiuri diferite, la care
De ce mă duc la teatru? Ca să recuperez () [Corola-website/Science/295727_a_297056]
-
by Alină Șerban, the one by Bogdan Georgescu (No Support), the one by Mihaela Dragan (Del Duma - Tell Them about Me) - manage to deliver not just an ethnic message, but combine a series of other issues: education, poverty, class differences, feminism and a critique of conservatism.
De ce mă duc la teatru? Ca să recuperez () [Corola-website/Science/295727_a_297056]
-
grup. Cea de-a doua statuie, inaugurată în 1951, îl reprezintă pe regele Albert I, soțul Elisabetei. Statuia reginei Elisabeta a fost inaugurată într-un moment în care ecourile lui mai ’68 erau departe de a se fi stins, iar feminismul de val doi tocmai își lua avânt. Femeile adăugau cererilor privitoare la redistribuție și pe cele privitoare la recunoaștere, ca urmare a conștientizării faptului că, în cadrul protestelor din ’68, femeile rămăseseră reduse la statutul tradițional, de dactilografe și distribuitoare de
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
regelui Albert I, Bruxelles-ul rămâne astfel blocat în afara timpului istoric, într-un timp monumental, condamnabil din punctul de vedere al ambițiilor de modernitate, cel puțin de la nivel declarativ, ale unei capitale de continent. Dar, s-ar putea crede că feminismul de val doi și activismul în favoarea emancipării pe considerente de gen și a recunoașterii statutului egal al femeii cu cel al bărbatului, nu au rămas fără ecou în arta monumentală a Bruxelles-ului. Vestitului Manneken Pis, băiețelul care urinează, devenit
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
domiciliul pe teritoriul lor. O măsură care va afecta în mod disproporționat femeile sărace din familii imigrante și va crea o nouă axă de posibilă inegalitate între zone adiacente. Pericolele abordării luptei pentru emancipare pe cale instituțională din valul trei al feminismului, pe un fond de neoliberalism rapace, sunt la fel de prezente în capitala Europei ca oriunde în lume[3]. În concluzie, Bruxelles-ul nu e ipocrit. Arta sa monumentală, oricât ar fi de surprinzătoare pentru niște ochi antrenați să remarce păcatele sexiste
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
condiționează în foarte mare măsură relațiile de gen, aflate încă departe de o reală emancipare. [1] Pentru o discuție a conceptului de paritate în justiția socială, vezi Nancy Fraser, Feminist Politics in The Age of Recognition, în <b>Fortunes of Feminism</b>, Verso, 2013 [2] Ibid. [3] Pentru o discuție detaliată a problemelor ce se nasc la intersecția între feminism și neoliberalism, vezi Nancy Fraser, Between Marketization and Social Protection, op. cit.
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
a conceptului de paritate în justiția socială, vezi Nancy Fraser, Feminist Politics in The Age of Recognition, în <b>Fortunes of Feminism</b>, Verso, 2013 [2] Ibid. [3] Pentru o discuție detaliată a problemelor ce se nasc la intersecția între feminism și neoliberalism, vezi Nancy Fraser, Between Marketization and Social Protection, op. cit.
Egalitate de fundătură () [Corola-website/Science/295771_a_297100]
-
de Judith Butler[1] „Femeile” ca subiect al feminismului Teoria feministă a presupus de-a lungul timpului că există o anumită identitate, înțeleasă ca fiind reprezentată de categoria femeilor, care nu doar generează interese și țeluri feministe în cadrul unui discurs, ci constituie chiar subiectul pentru care se aspiră la
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
alegere. Însă subiecții reglementați de astfel de structuri sunt invariabil formați de structurile respective și se reproduc în conformitate cu cerințele acestora. Dacă această analiză e corectă, formarea în cheie juridică a limbajului și a politicii care reprezintă femeile că „subiect” al feminismului este ea însăși o creație discursiva și un efect al unei versiuni date a politicii reprezentării. Iar subiectul feminist se dovedește a fi format discursiv de către însăși sistemul politic care ar trebui să-i faciliteze emanciparea. Acest lucru devine problematic
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]
-
fundamentală naturalizata care legitimează ulterior hegemonia acelei legi. Nu este de ajuns să cercetăm cum anume femeile ar putea fi mai bine reprezentate în limbaj și politică. Critică feministă ar trebui să înțeleagă și felul în care categoria „femeilor”, subiectul feminismului, este produsă și îngrădita chiar de structurile de putere prin care se caută, de fapt, emanciparea ei. [...] Identitate, sex și metafizica substanței Ce se vrea spus prin „identitate”, deci, si ce anume justifica prezumpția că identitățile sunt fixe, menținându-și
Feminismul și subversiunea identității () [Corola-website/Science/295774_a_297103]