63,117 matches
-
acestor reflectări asupra Securității și a ceea ce a rămas, adică actele, este: noi, cei care am fost supuși sistemului de suspiciuni, nu mai scăpăm niciodată de acest fenomen. Asta este problematica principală a romanului. Nu mai scăpăm niciodată de acest fenomen, fiindcă ne tot întrebăm: Cum a fost și cine a fost?"
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
i-o garantează moderatorului. Cîtă diferență între impenetrabilitatea profesionistă și tensiunea psihologică reală din emisiunea lui Virgil Ianțu și mîrlănia de Ferentari, la un pas de înjurătura de grijanie, de morți și de mamă, din careul lui Gheorghe. Sursa acestui fenomen, în pofida faptului că pînă acum nu i-a spus-o nimeni lui Andrei Gheorghe, este una singură, pe care i-o spun eu chiar în această clipă: prostia. Atîta tot!
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15769_a_17094]
-
în sens restrîns. Receptarea ei oglindește o stare de spirit mult mai largă și o privire estetică o șterge din istorie complet nedreptățit. La fel se întîmplă cu "Hora Unirii" a lui Alecsandri - perspectiva estetică distruge pur și simplu un fenomen cu greutate politică și socială. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că tocmai astfel de efecte non-literare au dus la creșterea poeziei, inclusiv estetice, de-a lungul timpului. Deliteraturizarea poeziei a avut efecte extraordinar de benefice pentru literatură
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
cardiac, sincopa albastră. În muzică, sincopa înseamnă o notă emisă pe un timp slab și prelungită imediat pe următorul timp tare, cu un abis, prefăcut, în mijloc. Mai clar: efect dinamizant obținut prin mutarea accentului de pe o măsură pe alta. Fenomen caracteristic constând în dispariția unei vocale sau a unui grup de vocale, ocultate, între două consoane ale unui cuvânt. Partea comică a acestor fenomene lingvistice este vorbirea incultă... De pildă, activiștii care vorbeau precipitat, de frică să nu se exprime
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
prefăcut, în mijloc. Mai clar: efect dinamizant obținut prin mutarea accentului de pe o măsură pe alta. Fenomen caracteristic constând în dispariția unei vocale sau a unui grup de vocale, ocultate, între două consoane ale unui cuvânt. Partea comică a acestor fenomene lingvistice este vorbirea incultă... De pildă, activiștii care vorbeau precipitat, de frică să nu se exprime greșit, și care de aceea poceau cuvintele prin rostirea lor accelerată, înghițindu-le la iuțeală, hăpăindu-le ca pe niște găluște fierbinți. În grecește
Sincope by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15804_a_17129]
-
Cristian Teodorescu Nici regiile autonome nu funcționează la noi atît de prosper ca industria minunilor. La noi plîng icoanele, chipul Maicii Domnului apare unde cu gîndul nu gîndești, preoți venerabili se ocupă de exorcizări, venerarea moaștelor a devenit fenomen național. Unii comentatori se grăbesc să tragă de aici concluzia că în România a crescut spiritul religios. Inițial, am crezut același lucru, dar la o analiză mai atentă descoperim altceva. Chiar cu totul altceva. După jocurile piramidale de tip Caritas
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
venite din toată țara, se înscriu în audiență la Sfînta Parascheva adăpostită la Iași, iar multe alte sute de mii, totalizînd poate alte milioane, pîndesc lacrimile icoanelor sau apariția Fecioarei în ipostaze lemnoase, avem de-a face cu un uriaș fenomen social de frustrare, nu cu o creștere a credinței în Dumnezeu. Pe vremea cînd Ceaușescu dărîma frenetic biserici sau le muta din loc ca pe automobile parcate unde nu trebuie, unii dintre credincioșii bucureșteni au fost șocați că el s-
Minuni, pelerinaje, moaște by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15807_a_17132]
-
bătălia canonică normală. Competiția nu continua, ci abia începea la începutul anilor '90. Aceeași contradicție între outsider și forța lui politică intervine și în "bătălia politică" pe care insistă Andrei Bodiu. Păcatul autorului este că privește lucrurile prea din interiorul fenomenului optzecist. Caracterul, nu subversiv, ci direct anti-regim, al multor autori, nu le dădea un statut de luptători politici, tocmai pentru că se aflau în margine. O altă caracteristică ar fi "refuzul compromisului". Pare o sintagmă fără sens pentru un marginal. Autorii
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
închegată în discuțiile de la cenaclu. Este o "teorie" de cenaclu, de program, în mult mai puține cazuri o teorie în sensul propriu al termenului. în nici un caz, dimensiunea "teoretică" nu poate fi proclamată o dominantă fără o discuție atentă a fenomenului "cenaclier", fără stabilirea exactă a contextului. "Teoria" poate intra și într-un joc al complexului "maturizării" scriitorului opzecist. "Teoria" este mai mult o emblemă de castă, ea furniza un argou acelei societăți subterane de care vorbeam. Multe dintre "textele teoretice
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
S-au consacrat exclusiv acestei îndeletniciri, ratînd alte posibilități de împlinire la Paris, scriind și publicînd în revistele și editurile de acolo. Ei au optat decis, încă de pe vremea cînd lucrau la postul de radio francez, pentru dezbaterea critică a fenomenului românesc, trăind, în capitala Franței, exclusiv pentru comentarea realităților românești. E, aici, un sacrificiu însemnat, pe care nu-l vom putea niciodată omagia îndeajuns. Și azi, cînd dezlegarea a venit, cele două personalități pînă mai ieri afectiv îndrumătoare, își duc
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
Sanda Reinheimer-Rîpeanu (a se vedea mai ales cel publicat în volumul Traiani Augusti vestigia pressa sequamur: studia linguistica in honorem Lilianae Tasmowski, Padova, Unipress, 2000), care au și meritul de a aduce în circulația internațională fapte lingvistice românești, în legătură cu un fenomen care trezește destul interes în momentul de față; cercetările sale, bazate pe un material extrem de bogat - sute de exemple adunate din texte literare contemporane - dovedesc actualitatea și vitalitatea modelului; (subiectul a fost reluat și de Maria Iliescu, în volumul Il
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
copulației, la mantidee), și o mitologie, la om (întreaga serie de povestiri despre spectre feminine, fecioare veninoase, creaturi demonice care își devoră amanții, pe scurt ipostaze ale femeii fatale, la propriu), autorul ajunge la concluzia că diferența între cele două fenomene ar fi de la instinct real (în cazul insectelor), la instinct virtual, echivalent, în cazul omului, acelei funcții fabulatorii de care vorbea Bergson. Roger Cailliois - Mitul și omul, traducere din limba franceză de Lidia Simion, cu o prefață a autorului, Editura
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
apoi cartea sa din 1935 Cercetări filosofice și sociologice e, negreșit, demnă de reținut. A considerat util, după carnagiul războiului, să elaboreze un studiu doct despre antisemitism, pe care l-a intitulat Antisemitismul și cauzele lui sociale. Deși după Auschwitz fenomenul antisemitismului a căpătat noi relevanțe datorită asasinării a șase milioane de evrei numai pentru vina de a fi fost evrei, Claudian, deși își publică studiul în 1945, deci după Holocaust, preferă o tratare a conceptului, cum o și afirmă, din
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
la începutul cărții, "punctul de vedere al materialismului istoric (adică al sincerității istorice) în problema antisemitismului, sprijinit pe cît mai multe fapte semnificative, obligă pe cercetător să fie el însuși un istoric obiectiv". Evident, Claudian caută insistent cauzele sociale ale fenomenului studiat și relevă, din capul locului, că, potrivit opiniei lui Marx, emanciparea evreilor nu se poate realiza decît prin emanciparea societății umane de nedreptățile sociale și exploatarea omului de către om. Recitite azi, aceste observații își demonstrează perfect inadecvarea. În țările
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
nedreptățile sociale și exploatarea omului de către om. Recitite azi, aceste observații își demonstrează perfect inadecvarea. În țările postbelice (mai înainte în U.R.S.S.) botezate socialiste, unde emanciparea socială și lipsa exploatării deveniseră - se spunea - o realitate înfăptuită, antisemitismul era un fenomen lesne decelabil, cunoscînd chiar puseuri puternice și pronunțate manifestări ale naționalismului, inclusiv antisemit. Ba chiar, ca în România socialismului "multilateral dezvoltat", antisemitismul era chiar încurajat de stat, fiind o realitate apăsătoare. Încît, din acest punct de vedere, considerațiile marxiste ale
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Apus, puternice și fiind la guvernare, au renunțat, mai demult, la marxism, fiind organisme politice de stînga preocupate de ideea protecției sociale, apropiindu-se, doctrinar, mai mult de liberalism. Astfel încît, repet, ideea (materialismul istoric) pe care își fundamentează Claudian fenomenul studiat se demonstrează a fi, astăzi, șubredă și inconcludentă. Dar alte capitole și idei de ordin general se dovedesc perfect valide. Chiar primul capitol în care tratează despre "rasa" evreiască și "specificitatea" evreiască, este demn de toată atenția. E valabilă
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
de cele mai multe ori, un caz tipic al antisemitismului concurenței, menținîndu-se pe liniamentele unilaterale ale concepției după care "antisemitismul este simptomul de boală cel mai precis al unei organizări economice capitaliste, semnul neîndoielnic al unei grave anomalii economice". Și, evident, urmărește fenomenul în istoricitatea sa, din Evul Mediu (cu expulzările evreilor din țările europene). Un capitol special - al V-lea - este consacrat, de aceea, rolului istoric al cametei și interzicerea ei de către Biserica creștină, relevînd că, din cauza acestei interdicții, evreii au îndeplinit
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
marii vitalități estetice, a actualității frapante de care se bucură această creație al cărui astru, spre mirarea, de pildă, a lui Mircea Eliade, a urcat în ultimele decenii alături de cele ale lui Arghezi, Blaga, Ion Barbu. Care să fie explicația fenomenului? Credem, spre deosebire de G. Călinescu, care punea accentul pe poza poetului, că e vorba tocmai de depășirea unor atitudini mecanice, ale unor stereotipii proprii simbolismului, de o evoluție în direcția unei mari autenticități personale. O autenticitate tragică, a cărei înțelegere a
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
Bacovia conștient de valoarea sa. Poetul copleșit de discreție, ros de o rea conștiință, alienat, marginalizat, nu ezită a-și adresa elogii: "Eu sînt Dumnezeul și judecătorul meu". Sau: "George Bacovia, artist înmormîntat și nemuritor în același timp". Sau: "Un fenomen din naștere... superior oamenilor". Creația a fost steaua polară a lui Bacovia, inalienabilă într-un univers șubred, enigmatic, pîndit de goluri sinistre, căci "acolo sînt de neîntrecut", așa cum s-a rostit cu integră conștiință de sine. Daniel Dimitriu, Bacovia după
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
și "Festen" (prezentat și publicului nostru în ediția de anul trecut a Festivalului) precum și realizarea a încă 14 filme "Dogma" (semnate de regizori de pe tot mapamondul: Italia, Franța, Coreea, S.U.A., Danemarca) arată că astăzi "Dogma 95" nu mai e un fenomen izolat - asemeni experimentului numit "The Blair Witch Project" (Proiect - Vrăjitoarea) și, cine știe, în timp, ea va ajunge, poate, să aibă același efect precum, în epocă, Noul val francez sau - păstrând proporțiile - neorealismul. Cât despre Søren Krag-Jacobsen (cineast de 53
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
definesc comportamentul lui homo religiosus, pornind de la ideea că acesta "crede întotdeauna în existența unei realități absolute, sacrul, care transcende această lume, unde totuși se manifestă, sanctificând-o și făcân-d-o reală." Prin manifestarea în timp și spațiu, sacrul devine un fenomen ce poate fi descris. Ca și la Rudolf Otto, e vorba de o fenomenologie a sacrului, dar dorința lui Eliade este de a prezenta nu numai latura irațională a fenomenului, ci sacrul în totalitate, așa cum se exprimă el în timp
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
reală." Prin manifestarea în timp și spațiu, sacrul devine un fenomen ce poate fi descris. Ca și la Rudolf Otto, e vorba de o fenomenologie a sacrului, dar dorința lui Eliade este de a prezenta nu numai latura irațională a fenomenului, ci sacrul în totalitate, așa cum se exprimă el în timp, spațiu și existența umană, ca opus al profanului. Dacă în prim-plan apare această opoziție, în plan secund tema cărții devine divorțul produs între religie și știință, lui homo religiosus
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
o parte orice etnocentrism lingvistic, mi se pare că literatura franceză contemporană - vorbesc efectiv despre proza de ficțiune - este excelentă. Se întâmplă că ea are, poate, o pondere mai mică acum în străinătate decât ar fi cazul, dar acestea sunt fenomene aleatorii, care nu vin de la scriitorii înșiși. Sunt momente în care curiozitatea pentru anumite limbi și literaturi e mai mare, - trecem printr-o perioadă interesată de literaturi pe care nu le-am cunoscut până acum, e o mișcare foarte pozitivă
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
se duce o campanie sistematică și ofensivă pentru impunerea pe piață a unor caraghioase lucrări de sculptură atribuite lui Constantin Brâncuși. Acum, cînd anul Brâncuși este aproape consumat pe jumătate, faptul că nu s-a făcut nimic pentru clarificarea acestui fenomen echivalează cu un faliment răsunător al proiectului comemorativ și al ideii de consolidare a prezenței lui Brâncuși în spațiul cultural și spiritual românesc. Apariția pe piață a acestor falsuri și persistența nesancționată în ceea ce privește promovarea lor constituie o repetare, la un
Anomaliile anului Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16194_a_17519]
-
C. Rogozanu Clientelismul cultural, cărțile sau articolele unui prieten scriitor despre un alt prieten scriitor, constituie de mult un fenomen de amploare în literatura română. Principiul e simplu: tu mă lauzi, eu te laud; eu sînt puțin mai cunoscut decît tine și, deci, cîndva, te voi putea ajuta; am nevoie de ceva referințe critice așa că scrie în revista (sau la
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]