3,685 matches
-
despre "regulile conviețuirii socialiste". Cu lichelele publice lucrurile erau cât se poate de simple. Locurile lor de întîlnire erau volumele omagiale, ziarele, televiziunea și radioul, unde de asemenea erau omagiați "conducătorii" (de ziua nașterii sau cu ocazia altor zile naționale festive și la congrese ale Partidului), cenaclul "Flacăra" și, integral, revista Săptămâna, care își primea informațiile direct de la Securitate. Ajunși în acest punct, ne putem desigur pune întrebarea care e funcția lichelei într-o societate comunistă. Răspunsul îl vom găsi dacă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
face așa ceva, dar urmarea a fost că, vrând-nevrând, am intrat eu în scenariul în care fantezia lui mă proiectase. Așa încît, din clipa în care, cinci minute mai târziu, tânărul a reapărut cu o pungă sofisticată de hârtie, cu aer festiv, pe care scria "Joyeuses Retrouvailles de la part de tout l'équipage" și care conținea două sticle de șampanie Lanson, a trebuit să accept propria mea impostură, să-l privesc cu ochi umbriți ele emoție și să murmur un "merci" care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este să ajung la masa de scris, pe atât de mult, apoi, îmi place. Sânt pasional, sălbatic și nesățios și de aceea orice plăcere tinde la mine să se perpetueze. Pot "lucra" atunci (dar de fapt este o transă, mutarea festivă în altă lume, din care nu mai pot ieși, o concentrare extremă și continuă), săptămâni în șir, câte 12 ore pe zi. În timpul acesta sânt fericit și am o senzație indescriptibilă de forță și plenitudine. Uneori pot să scriu fără
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
va ocupa locul dinaintea și îndărătul mesei. c) Trei preoți în ornate vor împlini actul sînțirei. d) Trei salve vor anunța finirea ceremoniei bisericești, iar horul teologilor va cânta un imn religios. e) Apoi se va ținea de pe tribună cuvântarea festivă, în decursul căruia se vor aprinde făcliile la mormânt. f ) După cuvântare se va înălța prezentul, în vederea publicului, de cătră trei tineri din semicerc, din care unul va citi inscripțiunea cu voce înaltă. g ) Sub sunetul clopotelor va fi dus
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serbării și realizarea ei, colectând contribuiri și trimițîndu-le comitetului central până la 15 iuliu a. c. 4. A vă îngriji mai cu deosebi despre aceea ca să puteți participa cât mai mulți la serbare. Până la finea acestei lune, comitetul central va compune programul festiv și vi-l va face cunoscut. De la energia junimei române depinde realizarea serbării: la lucru dară fraților!. Viena, în 14 iuniu 1871 Pentru comitet: ca mai sus APEL Cătră junele române Surorilor! A venit momentul ca junimea română să manifesteze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ideii serbării și realizării ei 41. R, A: contribuirile și trămițîndu-le nouă 42. R: despre aceea ca lipsește 43. K, A: să puteți fi reprezentați cât mai numeros la locul serbării 44. R, A: lunei acesteia, noul comitet 45. R: festiv lipsește; A: serbării 46. R, A: La lucru dară, fraților! De la energia junimei române depinde realizarea scopului 47. R, A: Viena, (A: în) 12 iunie 1871; R: nota. 3: Sânt rugate toate stimatele redacțiuni române de a binevoi a reproduce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
apărare al creștinătăței contra furiei musulmane. Târziu noaptea oaspeții se retrag, reprezentanții și damele în odăile din mănăstire, iar ceialaltă parte a publicului pe la casele țăranilor. Duminica la 8 oare dimineața câteva rânduri de salve anunță adunarea publicului în porticul festiv. Președintele comitetului arată în puține cuvinte energice scopul ce-a adunat atâți români la mormântul preamăritului erou al națiunei și esprimă mulțumirea cea mare de care se simte pătruns comitetul și întreaga junime academică, în fața concursului ce i-a dat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în viitor și înzestrate cu inscripții nimerite și demne de memoria marelui domn român. Toate aceste odoare se sfințesc de cătră clerul oficiant, în urmă lumea să stropește cu aghiasmă ș-apoi în mijlocul unei tăceri adânci d. Xenopol rostește cuvântarea festivă. Acest cuvânt întrunește în sine toate elementele ce constituie un adevărat op de elocință, și nu-i mirare dacă mintea fiecăruia era fixată cu toată puterea asupra pasagelor instructive ce se desfășurau într-însul, asupra învățăturilor potrivite ce oratorul făcea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate momentele mai solemne din cursul serbărei se trăgeau clopotele dimpreună cu Bugea și se dau mai multe rânduri de salve, care toate împreună împrumutau serbărei o față mai solemnă și mai maiestoasă. Pîn-aici ne-am încercat a schița partea festivă și partea religioasă a serbărei, rămâne să informăm publicul despre partea veselă, despre petrecerile și îndeletnicirile ce au urmat în ambele zile festive cu ocaziunea meselor comune în portic și începînd de sara până adânc în noapte. La ospățul comun
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împreună împrumutau serbărei o față mai solemnă și mai maiestoasă. Pîn-aici ne-am încercat a schița partea festivă și partea religioasă a serbărei, rămâne să informăm publicul despre partea veselă, despre petrecerile și îndeletnicirile ce au urmat în ambele zile festive cu ocaziunea meselor comune în portic și începînd de sara până adânc în noapte. La ospățul comun de duminică după amiazi cel dîntîi toast l-a ținut președintele comitetului în sănătatea și lunga viață a Imperatorului Austriei. După aceasta au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe marginea textelor biblice. Cântecul Stelei se sfârșea cu urări de sănătate, viață lungă și spor în toate. Pe timpul puterii comuniste era interzis „mersul cu Steaua”. Capra și căiuții Jocul cu Capra, cât și Căiuții, fac parte din ritualul reprezentațiilor festive închinate Anului Nou. O ceată de băieți cutreieră ulițele, ducând cu ei un cap de capră sau un cap de cal. Călărețul introdus într-un camuflaj din hârtie colorată, strunește bine calul care joacă și sare. Corpul caprei este confecționat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ci „ca să o simți udă în gură”, cum zice soacra din Titanic Vals. La Medeleni boierii beau șampanie ilustră: Mumm 1906. Dar și vin de Cotnari în sticlă colbuită. Pentru „colbuite” au predilecție personajele lui Octav Dessila, tot în momente festive. În schimb la parastas se bea tescovină până la ebrietate, ca în finalul Gaițelor la care ultima replică e îndemnul către soțul văduv să bea o tescovină care „unge pe beregată” cu rudele soției defuncte. În Enigma Otiliei, la pomenirea lui
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
umoristic anual „Curierul de la Banca” a fost fondat la Bârlad de către acesta, „a scos cinci numere scrise în întregime de el”. Ne spune că fondatorul „Curierului” era născut în anul 1879. * Curierul de la Banca „Amintire de la 20 iulie 1901. Ziar festiv care va apare anual. Banca (20 iulie 1901-20 iulie 1905) 40x29 cm. În fiecare an schimbă anul în subtitlu. Din 1902 înlocuiește cuvintele „care va apare anual” din subtitlu cu cuvântul „anual”. Din 1902: 48x33 cm și din 1904: 40x
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mărturii istorice de mare importanță pentru aceste locuri". Revista „și-a cucerit un loc aparte în presa școlară dovadă și mențiunea obținută la concursul revistelor școlare din anul trecut." 320 „Primul număr al revistei Echinox a fost lansat în mod festiv cu participarea tuturor redactorilor șefi ai revistelor școlare din zona Inspectoratului școlar județean,Inspectoratului județean pentru cultură și Biblioteca județeană." * Elanul Elanul, revistă de cultură editată de Asociația culturală “Academia rurală Elanul” și Școala “Mihai Ioan Botez din Giurcani, comuna
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bujoreanu, dr. Aurel Schroter, H. Steinberg, Mihai Cărăușu, Emilia Mihăilescu ș.a. Revista avea organizat și susținea un concurs de creație literară. Avea preocupări susținute pentru creația științifică. * Onoare și patrie Onoare și patrie este o revistă realizată ca nu măr festiv la 1 noiembrie 1995, cu prilejul sărbătoririi a 80 de ani de existență a Brigăzii 17 artilerie - General „Al. Tell”, îmbrăcând un stil sobru, concis, cu o grafică modernă, reușind să pună în valoare trecutul încărcat de glorie al generațiilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
absolu”, Honore de Balzac. Realizată la atelierele grafice N. Peiu Bârlad. Cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani a poetului George Tutoveanu, în semn de omagiu, un grup de prieteni și scriitori i‐au dedicat bardului tutovean un număr festiv (9‐10 din octombrie - noiembrie ‐ decembrie 1942) al revistei „Păstorul Tutovei” din Bârlad, în alcătuirea căruia George Constandache a jucat cel mai important rol, muncind cu pasiune și competență. A solicitat pentru această ocazie, colaborarea unor scriitori ca: Tudor Arghezi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
număr de poezii și cântece patriotice, agrementate cu o chestionare pe teme de istorie națională, secvență care trimite mai curând la exersarea unui catehism școlar: începe cu datarea corectă a unirii realizată de Mihai Viteazul! Atmosfera nu reușește să fie festivă. Copiii par să fi învățat pe de rost doar cuvintele (cu unele defecțiuni, care provoacă stânjeneală sau amuzament), nu și afectele corespunzătoare. Toți participanții sunt îmbrăcați modest, ca într-o zi de școală obișnuită, decorul sărbătoresc nu există. Corul are
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
această sfânta unire care datează de pe timpul lui Mircea cel Bătrân (sic!) și Mihai Viteazul"185. Specificul celor două serbări era destul de puțin punctat, prin poezia La moartea lui Cuza și cântecele Hora Țărilor unite sau Zece Mai. Ambele momente festive, din ianuarie și din mai, făceau referiri insistente la evenimentele recente, mai proeminente ce-i drept, în cel de-al doilea caz186. Unul dintre vorbitori a schițat o istorie la zi a realizării României Mari, începând cu "expediția Românilor din
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o atmosferă neobișnuit de sărbătorească. Se afla acolo din întâmplare, într-o excursie cu câțiva apropiați. În trecere prin oraș, a fost plăcut impresionată: "n-am știut că era o sărbătoare națională, unirea vechiului regat cu Ardealul! Orașul era împodobit festiv cu steaguri și mulțimea de oameni manifesta loialitate și entuziasm. Am fost pretutindeni ovaționați"214. Regina nu a resimțit participarea sa ca pe o obligație de protocol specifică marilor sărbători naționale (10 mai, de exemplu), ci ca pe o fericită
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
devenit simbolul acestei Uniri"369. De fapt, lecția propriu-zisă se reducea, aproape exclusiv, la o povestire despre cele petrecute, atunci, în acel oraș. Pentru memorarea corectă a textului, autorii solicitau expres elevilor să rezume, încă o dată, povestea adunării 370. Imagistica festivă și triumfalistă insista asupra "tricolorului unirii", asupra faptului că "toți cântau "Deșteaptă-te Române" și "Pe-al nostru steag e scris Unire""371. Unitatea națională, una dintre ideile-forță ale manualului, era extrasă în final din presupusa ei istoricitate, devenind o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
este, așadar, cu atât mai dificilă, pentru că trebuie să transmită ambele dimensiuni, istorică și comemorativă, oricât de contradictorii ar fi, sub presiunea unui limbaj științific și a unor convenții didactice, la rândul lor divergente. O astfel de rememorare publică și festivă este marcată de valoarea postumă cu care este creditată morală, civică, războinică etc. și care deformează istoria evenimentului propriu-zis. Transformarea unei întâmplări din trecut în fapt memorabil obligă la selecții și ierarhii mai mult sau mai puțin explicite, la care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
căruța pentru a transforma pomenirea în circ. Multe eforturi diplomatice ale ultimului an s-au concentrat pe aducerea în țară a sabiei domnitorului moldovean și pentru a pregăti albume omagiale. Multe orașe din Moldova atârnă ghirlande prin copaci pentru lumini festive la ceasul comemorării. Echipe de dansuri exersează tropotita și învârtita, pentru a-i primi pe oficialii care vor veni în pelerinaj în locurile pe unde a trecut domnitorul. Comemorarea capătă aer de aniversare, cu lumânări, șampanie și fursecuri. Se aplică
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Leonid Boicu, Gheorghe Platon, Alexandru Zub (coord.) Cuza Vodă in memoriam, Editura Junimea, Iași, 1973, pp. 581-626 și Andi Mihalache, Mănuși albe, mănuși negre. Cultul eroilor în vremea Dinastiei Hohenzollern, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007, pp. 150-199). Cronologic, cel puțin, gestul festiv proiectat de Haret pare să fi anticipat aceste acțiuni omagiale și, indirect, să fi contribuit la susținerea lor ulterioară. Dar reinvestirea zilei unirii cu o doză suplimentară de militantism se datorează în mare măsură "Ligii pentru unitatea culturală a românilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Și la serbarea din 24 ianuarie fuseseră destule trimiteri la actualitate sau la evenimente ulterioare anului 1859; evident, însoțite de recitări sau coruri, precum Țara mea, Ostaș român, Basarabia (Ibidem, f. 14, respectiv 92 f.-v. și 93). Scenariul momentelor festive putea fi îmbogățit cu ajutorul unor materiale didactice special proiectate, cum ar fi scenetele propuse de Nicolae I. Antonovici, în lucrarea sa România în războiul european. Șase tablouri naționale alegorice reprezentând fazele îndeplinirii idealului nostru național (pentru teatru și serbări), Lupașcu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sala de clasă, nu și în curtea școlii" (Ibidem, f. 110v.). 189 Faptul că serbarea de 10 mai se sfârșea, în unele locuri, cu un banchet al notabilităților, nu trimite neapărat la obiceiurile funerare ortodoxe ci, dimpotrivă, la o efuziune festivă și la o formă de autorecompensare a organizatorilor pentru efortul depus; vezi, în acest sens, raportul școlii din Hălceni (com. Șipote), care se încheia cu specificarea: "la urmă s-a dat o "masă" la care au toastat dl Botez, dirigintele
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]