2,281 matches
-
iubitului, lectura scrisorilor, vizitarea locașurilor de închinăciune, privegherea nocturnă, și nu în ultimul rând cercetarea cărților: „căutând prin tot felul de cărți, nenorocirile altora și, măsurându-le cu ale mele, nu mă mai simțeam atât de singură”242 . Evadarea în ficțional, ca modalitate de cunoaștere, dovedește finețea spirituală a personajului. Femeia se remarcă și prin alte deprinderi lăudabile: este pricepută la vânătoare, știe să mânuiască arcul și săgețile, să întindă 239 Giovanni Boccaccio, Fiammetta, ed. cit., p. 2. 240 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și s-a ndurat de mi-a îngăduit/ Să mă-mpreun; vezi dar că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă pot căpătui a doua oară.”295 Se minimalizează și chiar se demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Literature and Language”, spring 2002, vol. 44, nr. 1, p. 74. 503 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 449. 135 cunoască și să le interpreteze”.504 Devin voci care răsună cu putere în literatura Evului Mediu, sunt personaje memorabile ale galeriei feminine ficționale. 504 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 408. 136 V. Moralitatea personajului feminin V. 1. Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian Pătrunzând în universul istorisirilor din Decameronul sau în cel al Povestirilor din Canterbury, descoperim aceeași pendulare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
precădere prezentă, deoarece membrii cleului erau aceia care îi 152 călăuzeau pe oameni spre dimensiunea sacralității, nu înseamnă că în celelalte straturi sociale nu apăreau elemente de corupție sau culpabile de a fi considerate nedemne, reprobabile chiar. Dar lumea aceasta ficțională, iremediabil pierdută din punct de vedere moral în aparență, nu este total malefică, bunătatea și cinstea, virtutea și onoarea își mai găsesc încă loc, chiar dacă firav, alături de elementele pur profane. Portretul pe care îl face naratorul chaucerian unui preot modest
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
costisitoare slujbe de pomenire la comemorările tragicei despărțiri. Mai mult, deși John of Gaunt s-a căsătorit de două ori ulterior, a lăsat dispoziții testamentare să fie înmormântat alături de prima sa soție.”648 Trecând însă din spațiul istoric în cel ficțional al poemului, sesizăm tehnica autorului de a se face credibil, descrierea ducesei fiind realizată din prisma soțului. Portretul fizic o poziționează pe iubită în fruntea unei ierarhii feminine, comparația cu elemente ale spațiului celest nu face decât să i amplifice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nume ale ierarhiei antice, de data aceasta interesul acordându-se principiului feminin, ca și în De mulieribus claris, cu toate că Chaucer ar fi putut cunoaște și micul tratat petrarchist, de laudibus feminarum, dedicat unei împărătese, Ana de Boemia.677 În universul ficțional al textului chaucerian, zeul dragostei, Amor, îl ceartă pe poet în versurile prologului operei fiindcă, prin traducerea Romanului Trandafirului și creionarea Cresidei, imagine a femeii trădătoare, nestatornice, l-a ofensat grav: i-a criticat și ridiculizat pe cei care îl
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trădător în tabăra adversă. L-a pierdut pe Calcas și urmărește sprijinul unuia dintre cei mai importanți cavaleri ai Troiei. Cade la picioarele lui Hector, aproape înnebunită de teamă și de durere. Își face așadar o apariție dramatică în spațiul ficțional. Atunci când speră protecție și sprijin din partea unchiului Pandar, a lui Troil și în cele din urmă a lui Diomede, ea nu face decât să continue traiectoria inițială. În opoziție cu imaginea femeii, Troil se consideră stabil, stăpân pe sine și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe de ală parte analizează modul de desfășurare al acestor evenimente. Scriitorul de literatură apocrifă este în egală măsură atât un martor al unor evenimente importante cât și un observator atent al reacțiilor societății. Scrierile apocrife au permis transformarea romanului ficțional în roman istoric și plasarea lui în aceasta mobilitate intelectuală prin schimbarea polilor de interes. Aceste „memorii imaginare“ au permis cititorilor și cercetătorilor să-și formeze o viziune de ansamblu și de interior a unei perioade istorice, păstrându-și perspectiva
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
idiomatic (Coșeriu, 1985, pp. 222-223), contextul verbal propriu-zis, alături de cel paraverbal și de cel nonverbal "sprachlich-kommunikativer Kontext" și "andere kommunikative Kontexte (parasprachlich Kommunikativer Kontext/nicht-sprachlich-kommunikativer Kontext)" (Koch-Oesterreicher, 1990, p. 11); * contextul "referențial" ("realitatea vizată sau lumile posibile în cazul construcțiilor ficționale" Rovența-Frumușani, 2000, p. 31); în cazul comunicării didactice, acesta se va particulariza, de exemplu, în conținuturile prevăzute în Curriculum, dar și în cele care pot fi abordate implicit, nu doar explicit, în cadrul activităților școlare și extrașcolare (vezi, de exemplu, o
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
generată de tubul catodic al televiziunii. Aceste cercetări aduc răspunsuri, fie și parțiale, la trei întrebări fundamentale: 1. Cât de violente sunt conținuturile programelor de televiziune, pe tipuri de canale, pe genuri de programe și emisiuni (de informare - violență „reală”, ficțional și de divertisment - „violență ficțională”) și cum este „contextualizată” și „reprezentată-semnificată” aceasta. 2. Care sunt comportamentele de consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
televiziunii. Aceste cercetări aduc răspunsuri, fie și parțiale, la trei întrebări fundamentale: 1. Cât de violente sunt conținuturile programelor de televiziune, pe tipuri de canale, pe genuri de programe și emisiuni (de informare - violență „reală”, ficțional și de divertisment - „violență ficțională”) și cum este „contextualizată” și „reprezentată-semnificată” aceasta. 2. Care sunt comportamentele de consum de televiziune ale copiilor și adolescenților (cât se expun aceștia la programele TV, ca frecvență și durată, cum se distribuie audiențele TV pe canale, pe tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pe baza contextelor de semnificare și situațiilor de comunicare, a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme de cinema), emisiunile de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune și care sunt periculoase prin
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a violenței din programul de televiziune într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în a amalgama, până la anulare, elementele specifice tramei narative ficționale și a modurilor în care oamenii își fac dreptate. Violența nu apare doar ca legitimă (în anumite situații ale povestirii), ci chiar ca ceva natural, ceva care ține de firea lucrurilor: logica narativă a acțiunii și interacțiunilor violente se impune
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
e cunoscut, sancțiunile apar doar în 12% dintre cazuri, în 73% dintre cazuri violența nu atrage nici o consecință pentru agresori, în 35% dintre cazuri actele sunt comise cu sânge rece și intenționate, cu premeditare. ● Prezentarea violenței, cel puțin la nivel ficțional, situează canalele TV din țara noastră într-o poziție mai negativă în raport cu cele europene și cele americane. Este relevantă, în acest sens, comparația între programele conținând violență din SUA, Canada, Franța și România, comparație care infirmă o presupoziție curentă: contrar
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ca eroul/falsul erou, agresorul/victima, donatorul/auxiliarul, generosul sau tolerantul, tenebrosul sau killer-ul, arbitrul etc. În prima etapă s-au măsurat indicatorii conținuturilor violente astfel: ● pe cele trei intervale orare menționate; ● pe tipuri și forme de violență „reală” și „ficțională; ● genuri și tipuri de emisiuni (informative, filme de cinema, telefilme și emisiuni de divertisment, seriale, publicitate); ● zilele săptămânii (weekend/restul săptămânii). În a doua etapă s-a făcut o analiză comparativă între cele 12 canale studiate în cele 2 perioade
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în cele 2 perioade. Categorizările și „contextele de semnificare” au fost operaționalizate în 35 de grile de: numărare, înregistrare, contextualizare-evaluare, semnificare, aplicarea signaleticii de avertizare. Un exemplu de grilă de analiză a scenelor din emisiunile de informare și din cele ficționale este tabelul 4. Tabelul 4. Categorii și contexte de semnificare Categorii contextuale de evaluare Tipuri de violență Psihologică, verbală, fizică, socială, economică, sexuală Categorii ale negativității și grade de intensitate Tipul și gravitatea consecințelor asupra victimelor (omucidere, rănire etc.) Nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a situațiilor și diferendelor Televiziunile din România - mari ofertante de conținuturi violente Cum s-a menționat deja, violența este supradimensionată în programele televizate din România, atât în ceea ce privește frecvența, cât și durata scenelor de violență, fie că avem în vedere violența ficțională, fie violența reală. Sunt diferențe între canalele publice (programe cu conținuturi mai puțin violente) și cele private (care exploatează mai amplu dramatizarea și spectacularizarea violenței). Violența televizată este tratată și inclusă în grilele de programare și în conținuturile programelor ca
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și inclusă în grilele de programare și în conținuturile programelor ca mijloc principal pentru captarea și seducerea îndeosebi a publicului adolescentin și a publicului tânăr. Graficul 2. Date sintetice Cum se remarcă, atât ca durată, dar și ca frecvență, violența ficțională a fost mediatizată mai intens decât violența reală. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Durata violenței reale, pe canale Ca durată, violența reală a fost mediatizată cel mai intens pe canalul ProTV. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 4. Durata violenței
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a fost mediatizată mai intens decât violența reală. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Durata violenței reale, pe canale Ca durată, violența reală a fost mediatizată cel mai intens pe canalul ProTV. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 4. Durata violenței ficționale Ponderea cea mai mare a violenței ficționale ca durată a fost observată pentru canalul Atomic TV. Dacă în cazul violenței ficționale diferența dintre programele difuzate de canalele publice și cele private este net în favoarea primelor, în ceea ce privește violența reală (frecvențe, durate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reală. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Durata violenței reale, pe canale Ca durată, violența reală a fost mediatizată cel mai intens pe canalul ProTV. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 4. Durata violenței ficționale Ponderea cea mai mare a violenței ficționale ca durată a fost observată pentru canalul Atomic TV. Dacă în cazul violenței ficționale diferența dintre programele difuzate de canalele publice și cele private este net în favoarea primelor, în ceea ce privește violența reală (frecvențe, durate, ponderi), televiziunile publice și cele private se
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violența reală a fost mediatizată cel mai intens pe canalul ProTV. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 4. Durata violenței ficționale Ponderea cea mai mare a violenței ficționale ca durată a fost observată pentru canalul Atomic TV. Dacă în cazul violenței ficționale diferența dintre programele difuzate de canalele publice și cele private este net în favoarea primelor, în ceea ce privește violența reală (frecvențe, durate, ponderi), televiziunile publice și cele private se situează pe poziții foarte apropiate. După indicatorii frecvență și durată a scenelor de violență
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de violență, există totuși diferențieri semnificative între canale. Astfel: Frecvența scenelor de violență reală poziționează canalul Național pe primul loc, dar ca durată se poziționează central; După durata scenelor de violență reală, PROTV se situează pe primul loc; În ceea ce privește violența ficțională, primul rang este deținut de Atomic; PROTV și Antena 1 se află pe primele locuri (1 și 2 ca durate, 2 și 3 ca frecvențe) în ceea ce privește violența reală (un fapt explicativ îl constituie jurnalele de la ora 17); TVR2, Acasă și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
fapt explicativ îl constituie jurnalele de la ora 17); TVR2, Acasă și MTV ocupă polul violenței reale reduse; TVR1, B1TV și Prima ocupă poziții centrale după ambii indicatori; TVR2 se menține la polul violenței reduse atât la reală, cât și la ficțională; La capitolul violență ficțională, canalele de divertisment Atomic și MTV, destinate în principal tineretului, dețin o pondere mare de violență sexuală (34,39%, respectiv 22,65%). Studiul din noiembrie 2004 a permis o comparație relevantă între conținuturile violente măsurate în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
jurnalele de la ora 17); TVR2, Acasă și MTV ocupă polul violenței reale reduse; TVR1, B1TV și Prima ocupă poziții centrale după ambii indicatori; TVR2 se menține la polul violenței reduse atât la reală, cât și la ficțională; La capitolul violență ficțională, canalele de divertisment Atomic și MTV, destinate în principal tineretului, dețin o pondere mare de violență sexuală (34,39%, respectiv 22,65%). Studiul din noiembrie 2004 a permis o comparație relevantă între conținuturile violente măsurate în vară și în toamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și în toamnă: în luna noiembrie s-a remarcat o tendință de reducere a violenței în programele televiziunilor, comparativ cu luna august 2004. Astfel: violența totală a scăzut cu 35%, din care violența reală a scăzut cu 27%, iar violența ficțională a scăzut cu 43%. Media scenelor de violență per canal a scăzut de la 85 (vara) la 46 (toamna) și la 9 scene în medie pe oră. Acesta poate fi considerat un efect al publicării, mediatizării și dezbaterii rezultatelor primului studiu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]