5,981 matches
-
câteva articole despre literatura latină, în „Instrucțiunea publică” (Essagiu asupra lui Omer, Esiod și Erodot, Literatura latină, Ovidiu, Scepticismul la greci, Poezia dramatică la greci, Poezia lirică la greci, Poezia bucolică, satira și epigrama). În domeniul istoriei naționale și al filologiei, contribuția sa este însă remarcabilă. În tradiția Școlii Ardelene, al cărei continuator se considera (este editor al cronicii lui Gh. Șincai, 1853-1854), a inaugurat, alături de M. Kogălniceanu și N. Bălcescu, studiul sistematic al istoriei naționale, văzută, în concepția lui latinistă
LAURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287756_a_289085]
-
început activitatea la Institutul de Științe Pedagogice, făcând cercetări în domeniul predării limbii și literaturii române în școală. În urma desființării Institutului, a fost transferat ca profesor la Liceul „Nicolae Bălcescu” din București. În 1978 a obținut titlul de doctor în filologie. Colaborează la „România literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Ramuri”, „Limbă și literatură”, „Revista de pedagogie” ș.a. În amplul studiu Romanul de analiză psihologică în literatura română interbelică (1983), la origine teză de doctorat, L. urmărește evoluția acestei specii
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
, Leonida (pseudonim al Liubei Tuchilatu; 26.X.1949, Bursuceni, j. Bălți), poetă și eseistă. După studii de filologie română făcute la Universitatea de Stat din Chișinău (1965-1971), a fost colaboratoare la Muzeul Literaturii Române din Chișinău, redactor la Editura Cartea Moldovenească (din 1977) și la săptămânalul „Literatura și arta” (din 1979). Din 1987 este redactor-șef la gazeta
LARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
din București, după care se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, obținând în 1945 licența în literatura italiană. Repartizat în învățământul mediu, în 1954 se transferă la Catedra de limba și literatura italiană a Facultății de Filologie din București, unde funcționează până în 1987. Din 1991 este profesor la Catedra de limbi străine a Academiei de Arte Plastice din București. În 1964 și 1965 a fost atașat cultural la Ambasada României din Roma, oraș în care se va
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
, Liviu (8.IV.1929, Ceplenița, j. Iași), critic și istoric literar. Este fiul Mariei (n. Scutaru) și al lui Vasile Leonte, învățători. A absolvit Liceul Internat din Iași (1947), apoi Facultatea de Filologie a Universității ieșene (1952). Redactor mai întâi la revista „Iașul nou”, a devenit în 1953 cercetător la Institutul de Istorie și Filologie al Filialei Iași a Academiei Române. În intervalul 1961-1970 este cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității „Al.
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
n. Scutaru) și al lui Vasile Leonte, învățători. A absolvit Liceul Internat din Iași (1947), apoi Facultatea de Filologie a Universității ieșene (1952). Redactor mai întâi la revista „Iașul nou”, a devenit în 1953 cercetător la Institutul de Istorie și Filologie al Filialei Iași a Academiei Române. În intervalul 1961-1970 este cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza”, iar până în 1979, redactor-șef la revista „Cronica”. În 1979 obține titlul de doctor în filologie și își reia activitatea
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
apoi Facultatea de Filologie a Universității ieșene (1952). Redactor mai întâi la revista „Iașul nou”, a devenit în 1953 cercetător la Institutul de Istorie și Filologie al Filialei Iași a Academiei Române. În intervalul 1961-1970 este cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza”, iar până în 1979, redactor-șef la revista „Cronica”. În 1979 obține titlul de doctor în filologie și își reia activitatea didactică la Facultatea de Filologie. A funcționat ca lector și conferențiar asociat la Universitatea „Paul
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
Institutul de Istorie și Filologie al Filialei Iași a Academiei Române. În intervalul 1961-1970 este cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza”, iar până în 1979, redactor-șef la revista „Cronica”. În 1979 obține titlul de doctor în filologie și își reia activitatea didactică la Facultatea de Filologie. A funcționat ca lector și conferențiar asociat la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier (1964-1969) și ca lector și profesor invitat la Universitatea din Toulouse (1990-1994). Debutează în 1950 la „Iașul nou
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
Academiei Române. În intervalul 1961-1970 este cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza”, iar până în 1979, redactor-șef la revista „Cronica”. În 1979 obține titlul de doctor în filologie și își reia activitatea didactică la Facultatea de Filologie. A funcționat ca lector și conferențiar asociat la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier (1964-1969) și ca lector și profesor invitat la Universitatea din Toulouse (1990-1994). Debutează în 1950 la „Iașul nou”, unde mai mulți ani a fost titularul cronicii literare
LEONTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
Ion Ciobanu, țărani. A făcut școala primară și gimnaziul la Podu Iloaiei (1944-1950), continuându-și învățătura la Liceul Național din Iași (atunci Școala Medie nr. 1; 1951-1955). Tot aici, în 1958 devine student al secției de filosofie a Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza”, obținând licența în 1963. A fost profesor de latină (1963-1966), redactor la revistele „Cronica” (1966-1968) și „Luceafărul” (1968-1993), apoi la Editura Cartea Românească. A debutat în 1959 la „Iașul literar”, iar prima carte, Poziția aștrilor
LAURENŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
-a la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni, la fără frecvență, și tot aici susține examenul de absolvire. Face parte din echipa redacțională a revistei „Ani de ucenicie”, scoasă de elevii Școlii de Literatură. După absolvire se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București, pe care o abandonează încă din primul an. Este redactor la „Contemporanul” și la „Gazeta literară”. În 1954 publică în „Viața românească” Moartea căprioarei, iar în 1956, în „Gazeta literară”, poemul Primele iubiri. Și-a văzut
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
a Universității de Stat din Moldova (1951), fiind apoi conferențiar la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți; între 1956 și 1988 a lucrat în cadrul Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. Și-a luat doctoratul în filologie (1965) cu teza Gheorghe Asachi. Viața și opera, publicată în anul următor. L. a abordat probleme de ordin teoretic legate de geneza curentelor literare, precum originile romantismului sau istorismul în creația lui C. Negruzzi ș.a. (Studii de istorie literară, 1971
LEVIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287792_a_289121]
-
Analize, sinteze”, „Tinere talente”, „Fișier editorial”, „Gramatică, vocabular”, „Recenzii”, „Dialoguri”, „Curier”. Revista răspunde unor necesități didactice imediate, întreține pasiunea cercetării în rândul profesorilor și încurajează preocuparea pentru cultură a elevilor (o secțiune este consacrată examenului de admitere în facultățile de filologie). Alți colaboratori: Ion Diaconescu, Aurelian Sacerdoțeanu, Boris Cazacu, Gh. Bulgăr, Roxana Sorescu, Ion Dumitrescu, Dan Simonescu, Al. Graur, Șerban Cioculescu, Dan Ion Nasta, G. I. Tohăneanu, Mioara Avram, Silviu Angelescu, Rodica Zafiu, Theodor Hristea, Teofil Răchițeanu, I. Buzași. A.S.
LIMBA SI LITERATURA PENTRU ELEVI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287814_a_289143]
-
LIMBĂ ȘI LITERATURĂ, publicație apărută la București, anual în 1955, bianual din 1964 și trimestrial din 1968 , editată de Secția de filologie a Societății de Științe Istorice și Filologice. În primii ani din comitetul de redacție fac parte Al. Bistrițeanu, Gh. Bulgăr și Emil Manu. În 1963 redactor responsabil devine Perpessicius și redactor adjunct - Emil Boldan, iar din 1965 funcția de redactor
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
de Institutul de Lingvistică al Academiei Române. Redactor-șef: Dimitrie Macrea (1952-1958), Iorgu Iordan (1959-1982), Alexandru Graur (1982-1989), Ion Coteanu (1990-1997), Marius Sala (din 1998). Revista abordează studiul limbii române: gramatică, vocabular, onomastică, istoria lingvisticii românești, etimologie, dialectologie, ortografie, cultivarea limbii, filologie, limbă literară și stilistică. Începând cu numărul 4/1959 se publică bibliografia anuală a lucrărilor de lingvistică apărute în țara noastră (în prima fasciculă cu bibliografie au fost cuprinși anii 1944-1958). Pentru istoria literaturii sunt fundamentale articolele referitoare la stilistică
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
și stilistică. Începând cu numărul 4/1959 se publică bibliografia anuală a lucrărilor de lingvistică apărute în țara noastră (în prima fasciculă cu bibliografie au fost cuprinși anii 1944-1958). Pentru istoria literaturii sunt fundamentale articolele referitoare la stilistică, limba literară, filologie, editarea critică a textelor și tehnica edițiilor, problema începuturilor scrisului românesc, semnalări de texte vechi, chestiuni de natură textuală: filiație, localizare, datare, studiere a izvoarelor etc. Se cuvin amintite numerele dedicate lui Mihail Sadoveanu (5/1955, 4/1980), Tudor Arghezi
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
fi evitate, se află printre publicațiile de prestigiu ale epocii, fiind și o tipăritură elegantă, pe hârtie de lux, bogată în ilustrații și stampe. Apar aici numeroase studii de istorie (Hasdeu, Ionnescu-Gion, Radu Rosetti, D.A. Sturdza, I. Bianu) și de filologie (Hasdeu, Lazăr Șăineanu, Ioan Bogdan, Ioan Paul). Caracterul enciclopedic al revistei este susținut nu numai de o foarte diversă rubrică de note bibliografice și informații științifice, ci și prin contribuții în varii domenii: geologie (Grigore Ștefănescu), arheologie (Al. Ștefulescu), sociologie
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
lui Ioan Slavici, Al. Vlahuță, traduceri din H. Sienkiewicz, iar Al. Ciura îl omagiază, la aceeași rubrică, pe I.L. Caragiale la împlinirea vârstei de șaizeci de ani, semnalând refuzul marelui scriitor de a se întoarce în țară. O secțiune intitulată „Filologie” se ocupă de probleme ale limbii, precum Em. Grigorovitza cu articolul Înrâuriri românești în limba sașilor din Transilvania. Aurel Ciato (sub semnătura Alco) traduce din poezia lui Lenau, în timp ce Ion Gorun transpune Primul monolog din Faust de Goethe (2/1906
REVISTA POLITICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289249_a_290578]
-
RĂU, Aurel (9.XI.1930, Josenii Bârgăului, j. Bistrița-Năsăud), poet, eseist și traducător. Este fiul Floarei (n. Chibulcutean) și al lui Iacob Rău, țărani. Urmează cursul liceal la Năsăud, Bistrița și Cluj (1942-1949), apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, absolvită în 1953, luându-și licența în 1964, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. În 1950-1951 este cursant al Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Debutează cu versuri în suplimentul cultural al ziarului „Lupta
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Petre P. Negulescu, Teohari Antonescu, Ioan Bogdan, Simion Mehedinți, C. Rădulescu-Motru, Mihai Săulescu, Mihail Dragomirescu. De factură mai degrabă academică, R.r. publică îndeosebi studii și articole ale unor universitari, cuprinse în rubricile „Cronica politică”, „Cronica economică”, „Istorie”, „Literatură și filologie”. Așa cum arată Mihail Dragomirescu în textul programatic Cum înțelegem literatura, în paginile revistei cititorul va putea găsi „mai mult critică literară sau traduceri decât literatură propriu-zisă”. Într-adevăr, cu excepția câtorva poezii de D. Nanu și Cesar I. Vârgolici și a
REVISTA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289253_a_290582]
-
, Gisela (18.V.1931, Hălchiu, j. Brașov - 6.VII.1998, Mosbach, Germania), traducătoare. R. (născută Arz) este fiica unui învățător. Absolventă a Liceului de Comerț din Brașov (1950), a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția germanistică, la Universitatea din București. În 1956 a fost încadrată cercetător științific la secția sibiană a Filialei Cluj a Academiei RPR, devenită în 1970 Centrul de Științe Sociale Sibiu. Lucrând în cadrul sectorului de dialectologie, a publicat o serie de
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
, Mihail M. (16.X.1928, Mioveni, j. Argeș), folclorist. Este fiul Zoei (n. Năstase) și al lui Mihai Robea, țărani. După studii liceale la Pitești (1942-1952) și universitare la Facultatea de Filologie a Universității din București (1950-1954), devine profesor de limba și literatura română la școli din Breaza (1954-1957), Brănești, județul Ilfov (1957-1959), director al Liceului nr. 27 din București (1959-1961) și apoi lector de limba română la Institutul de Petrol, Gaze
ROBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289287_a_290616]
-
Zilele studiilor românești”, care a avut loc în perioada 24-26 ianuarie 1959 la Paris, marcând centenarul Unirii Principatelor. În secțiunea de filosofie figurează textele unor conferințe ținute de D.C. Amzăr, Jean Daniélou, Mircea Eliade (Lupii și lupoaica). La secțiunea de filologie Al. Ciorănescu scrie articolul Începuturile filologiei românești în Franța. Secțiunea de artă și literatură abordează aspecte variate ale culturii române: Yves Auger, Se pot traduce textele lui Creangă în franceză?, L.M. Arcade, Observații asupra teatrului de avangardă, Manuel de Diéguez
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
loc în perioada 24-26 ianuarie 1959 la Paris, marcând centenarul Unirii Principatelor. În secțiunea de filosofie figurează textele unor conferințe ținute de D.C. Amzăr, Jean Daniélou, Mircea Eliade (Lupii și lupoaica). La secțiunea de filologie Al. Ciorănescu scrie articolul Începuturile filologiei românești în Franța. Secțiunea de artă și literatură abordează aspecte variate ale culturii române: Yves Auger, Se pot traduce textele lui Creangă în franceză?, L.M. Arcade, Observații asupra teatrului de avangardă, Manuel de Diéguez, Moștenirea lui Pascal în opera lui
REVUE DES ÉTUDES ROUMAINES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289279_a_290608]
-
RICHTER, Konrad (28.II.1872, Berlin - 10.I.1941, București), traducător. Este fiul unui comerciant. Studiază filologia germanică la Universitatea din Berlin (va frecventa un semestru și la München), obținând titlul de doctor în 1893, cu o „analiză istorico-critică” despre variantele germane ale legendei Sfântului Cristofor, publicată în 1896 la Berlin. Candidează cu succes pentru ocuparea unui
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]