12,882 matches
-
cel care se mai încumetă să întrebe în privința acestui lucru este acuzat de un viciu de metodă...” Născut în 1889, Martin Heidegger, începe să studieze teologia la 20 de ani, dar numai după doi ani se transferă la facultatea de filozofie, unde îl are ca profesor pe Edmund Husserl. Patru ani mai târziu obține titlul de doctor în filozofie și la 34 de ani devine profesor la Universitatea din Marburg, la 39 de ani îi succede lui Husserl la Universitatea din
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
în 1889, Martin Heidegger, începe să studieze teologia la 20 de ani, dar numai după doi ani se transferă la facultatea de filozofie, unde îl are ca profesor pe Edmund Husserl. Patru ani mai târziu obține titlul de doctor în filozofie și la 34 de ani devine profesor la Universitatea din Marburg, la 39 de ani îi succede lui Husserl la Universitatea din Freiburg, iar în 1933, la 44 de ani, după ce se înscrie în partidul lui Hitler, este numit rector
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
rector al acestei universități. Scrie lucrarea „ Ființă și timp”, neterminată și reconsiderată în mai multe rânduri, care este o „carte profund politică”, cum spune Tom Rockmore, „ un text filozofic coerent în slujba nazismului ”. Nemulțumirea lui Heidegger pornește de la faptul că filozofia a îmbrățișat fără discernământ conceptul de „ființă”, transformându-l într-un fel de dogmă și, din această cauză, lăsându-l nedefinit ontologic și otnic, altfel spus ignorând interpretările despre faptul de a fi ființă a unei ființări sau de a
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
norvegian al secolului al XIX-lea, a cărui operă a avut o însemnătate majoră pentru generațiile care i-au urmat, inclusiv pentru generația secolului nostru, temele și moralul operelor sale fiind valabile prin analiza profundă a psihologiei omului și a filozofiei vieții. Criticul de artă Petru Comarnescu l-a numit „uriașul Nordului, poetul icebergurilor, cântărețul serios și grav al ciocnirilor de conștiință, vizionarul viguros al ultimului romantism”, întrucât a fost preocupat de influența crizei moralității individului asupra societății, de adevăr și
SINCERITATE, ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383820_a_385149]
-
schimbă; ceea ce a fost valabil timp de sute de ani poate să nu mai fie valabil și astăzi, adevărul fiind într-o schimbare continuă. Această idee Ibsen a supus-o gândirii treptat, trecând-o prin mai multe piese de teatru, filozofia sa părea că se contrazice și totuși ea se lega și se definea prin adâncirea gândirii în următoarea piesă. Interesul său față de adevăr, de conceptul de adevăr s-a datorat comportamentului societății norvegiene din timpul său, el considerând că important
SINCERITATE, ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383820_a_385149]
-
de disciplină socială, spunea Giovanni Gentile, va trebui să ne supunem acestei discipline intime a spiritului nostru”. Și spiritul nostru, pentru echilibrul ființei noastre, trebuie să beneficieze de sinceritate și înțelepciune. Idealismul lui Gentile punea în valoare adânca înțelepciune a filozofiei creștine: „Adevărul e înăuntrul omului, nu în afară”. Când politica se dovedește a fi haotică, este normal ca oamenii să aibă cumplite îndoieli, să devină suspicioși, pentru că ei au nevoie de adevăruri spuse cu sinceritate, pentru a înțelege și a
SINCERITATE, ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383820_a_385149]
-
viață liniștită, în pace cu cei din jurul lor. Extremiști găsim în foarte multe spații de pe glob. Se etichetează de multe ori fals, la modul general, se derutează în acest mod oamenii și acest fapt devine periculos. În fine, plonjând în filozofie, genialul Blaise Pascal sesiza faptul că simțurile noastre „nu zăresc nimic extrem”, cu alte cuvinte ele nu ne sunt date pentru a folosi extremele, „ele ne scapă sau, noi, lor: Prea mult zgomot ne asurzește, prea multă lumină ne orbește
EXTREMISM ȘI MODERAȚIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383305_a_384634]
-
î.Hr.), cu gândire cotată drept materialistă, cel care a afirmat că „omul este măsura tuturor lucrurilor”, filozof apreciat de către Pericle, cel mai mare om de stat din Grecia antică. Aristocratul Platon (427 î.Hr.-347 î.Hr.) desconsidera sofiștii. El a dominat filozofia greacă idealist fiind, îndreptându-și privirea către ideal, imaterial, salvând omenirea de la trăirea în universul imediat. Statul lui Platon era un stat autoritar în care individul era subordonat statului. Spre deosebire de Platon, Aristotel (384 î.Hr.-322 î.Hr.) considera că individul și
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
libertate se înțelege a nu fi determinat de o cauză externă și nemărginit de liber dacă prin libertate se înțelege cunoașterea cauzei determinate și acordul dintre propria voință și voința divină. Filozoful german Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) - cel care considera filozofia ca fiind produs al personalității libere și enumera cele două filozofii: dogmatică (materialismul, spiritualismul, filozofia lui Spinoza) și cea idealistă spre care și-a îndreptat atenția și preferința - considera că omul se manifestă potrivit firii sale ce se găsește în
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
și nemărginit de liber dacă prin libertate se înțelege cunoașterea cauzei determinate și acordul dintre propria voință și voința divină. Filozoful german Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) - cel care considera filozofia ca fiind produs al personalității libere și enumera cele două filozofii: dogmatică (materialismul, spiritualismul, filozofia lui Spinoza) și cea idealistă spre care și-a îndreptat atenția și preferința - considera că omul se manifestă potrivit firii sale ce se găsește în conștiință, fapt care permite omului să fie o ființă independentă. Această
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
dacă prin libertate se înțelege cunoașterea cauzei determinate și acordul dintre propria voință și voința divină. Filozoful german Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) - cel care considera filozofia ca fiind produs al personalității libere și enumera cele două filozofii: dogmatică (materialismul, spiritualismul, filozofia lui Spinoza) și cea idealistă spre care și-a îndreptat atenția și preferința - considera că omul se manifestă potrivit firii sale ce se găsește în conștiință, fapt care permite omului să fie o ființă independentă. Această forță individuală se vede
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
seamă, fiindcă numai așa omul va înțelege și va fi convins de alegerea pe care o va face. „Să îți construiești viața în jurul opiniilor celorlalți, nu e nimic altceva decât sclavagism”, era de părere Mill. Oare nu sunt exagerări în filozofia sa? - se întreabă unii. Existențialismul ateu, reprezentat în principal prin filozoful francez Jean-Paul Sartre (1905-1980), privește individul ca fiind prin excelență liber, prin această libertate înțelegându-se existența opțiunilor suplimentare pe care le avem la îndemână, ca soluții alternative: abandonul
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
moralitatea societăților. În zilele noastre imoralitatea este prezentă ca o realitate firească; ea este o realitate a firii robite de păcat, urmare a ateismului a cărui practicare intensă a început cu zeci de ani în urmă. A fructificat o altă filozofie - negarea existenței lui Dumnezeu, a legilor divine. De fapt, oamenii, de la ideea „super-omului” a lui Nietsche și a „morții lui Dumnezeu”, au devenit neputincioși, iar neputința se datorează faptului că sunt supuși păcatului, nu au puterea de a-l învinge
DESPRE LIBERTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383307_a_384636]
-
evoluționismului mecanicist al lui Spencer, între epoca în care psihologia și sociologia își formau caracterul de științe independente. Doctrina lui Fouillée deși este o reacție contra pozitivismului - cunoaștere bazată pe experiment -, a rămas totuși încătușată în formele pozitiviste ale timpului. Filozofia lui nu caută un principiu spiritual transcendent dar, în acest plan al științei, al experienței și al ideilor forțe, el a câștigat pentru doctrina sa avantajele și caracterele spiritualismului, de exemplu ideea de finalitate și ideea de libertate a spiritului
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
spre rău, atunci când ea nu se mai află sub influența sensibilității? Ce ar putea s-o mai determine la rău? Căci, ca voință liberă, deci ca manifestare a caracterului inteligibil, ea nu acționează decât sub imperiul legii morale”. Sigur că filozofia lui Kant a avut și merite. Se pot cita sentimentele de admirație și venerație cu privire la legile morale: „Două lucruri au mișcat deopotrivă sufletul meu: cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine”. Cât despre existența Bibliei se exprima: „este
DESPRE CONȘTIINȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383299_a_384628]
-
luând astfel contact cu realitățile românești din diverse locuri. În această perioadă s-a angajat ca sufleor și copist la teatru, unde l-a cunoscut pe Ion Luca Caragiale. Între 19-22 ani a fost student la Viena, la Facultatea de Filozofie și Drept, ca „auditor extraordinar”. A audiat cursuri ale diferitelor facultăți, a frecventat cu mult interes biblioteca Universității, având o sete nepotolită de lectură. În acest oraș s-a împrietenit cu Ioan Slavici și a cunoscut-o pe Veronica Micle
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
-o pe Veronica Micle. S-a întors în țară și s-a înscris la Universitatea din Berlin (22-24 ani). În acea perioadă a avut o bogată corespondență cu Titu Maiorescu care, îi propunea să-și obțină de urgență doctoratul în filozofie, pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iași. Junimea i-a acordat o bursă cu condiția să-și ia doctoratul în filozofie. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene. Poetul a început să
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
avut o bogată corespondență cu Titu Maiorescu care, îi propunea să-și obțină de urgență doctoratul în filozofie, pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iași. Junimea i-a acordat o bursă cu condiția să-și ia doctoratul în filozofie. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene. Poetul a început să sufere de o inflamație a încheieturii piciorului; s-au îmbolnăvit și trei dintre frații săi; invoca totodată lipsuri materiale. S-a întors în
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
Rugăciune, punând accentul pe versurile: „Înalță-ne, ne mântuie / Din valul ce ne bântuie". S-a consemnat că Eminescu a fost una dintre „personalitățile hibride, filozof-poet”. Opera sa poetică a fost influențată de marile sisteme filozofice ale epocii sale, de filozofia antică, dar și de gândirea romantică a lui Arthur Schopenhauer, precum și de filosofia lui Immanuel Kant (Eminescu a lucrat totuși o vreme la traducerea „Criticii rațiunii pure”, la îndemnul lui Titu Maiorescu. Să amintim filosofia din poezia „La steaua”, care
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
cele rele (sau greșite). iar moralitatea este însușirea a ceea ce este moral; cinste, bună purtare. Necesar este a se face deosebirea dintre termenii morală și etică. Proveniți din două culturi diferite - greacă și latină - , la început aveau relativ același înțeles. Filozofia modernă și contemporană a separat semnificațiile, considerând etica drept disciplină ... Citește mai mult „La baza moralității stă iubirea. Numai iubindu-te pe tine și pe cei din jurul tău, poți acționa corect, nestânjenindu-i pe ceilalți. Numai atunci vei face ce-
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
cele rele (sau greșite). iar moralitatea este însușirea a ceea ce este moral; cinste, bună purtare. Necesar este a se face deosebirea dintre termenii morală și etică. Proveniți din două culturi diferite - greacă și latină - , la început aveau relativ același înțeles. Filozofia modernă și contemporană a separat semnificațiile, considerând etica drept disciplină ... II. DRAGOSTE DE MAMĂ, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017. Bucură-te că mă ai, că-ți sunt încă mamă! Bucură-te de încrederea
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
decât aceea de a introduce noi rânduieli. Căci, cel ce le introduce are împotrivă-i pe toți cei avantajați de vechile rânduieli, în schimb are slabi apărători în cei ce speră să tragă foloase sub noile rânduieli.” - Niccolo Machiavelli Atât filozofia cât și literatura europeană s-au preocupat de opoziția dintre haos și ordine. Dacă ne gândim la vremurile de demult, în filozofia antică, filozoful grec presocratic Anaxagoras (500 i. H. - 428 i. H.), credea că rațiunea a transformat haosul într-
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
în schimb are slabi apărători în cei ce speră să tragă foloase sub noile rânduieli.” - Niccolo Machiavelli Atât filozofia cât și literatura europeană s-au preocupat de opoziția dintre haos și ordine. Dacă ne gândim la vremurile de demult, în filozofia antică, filozoful grec presocratic Anaxagoras (500 i. H. - 428 i. H.), credea că rațiunea a transformat haosul într-o lume ordonată, că Universul este alcătuit din mici particule, eterne, antrenate într-o mișcare haotică, elemente primordiale care la început se
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
manevrat, decât aceea de a introduce noi rânduieli. Căci, cel ce le introduce are împotrivă-i pe toți cei avantajați de vechile rânduieli, în schimb are slabi apărători în cei ce speră să tragă foloase sub noile rânduieli.” - Niccolo MachiavelliAtât filozofia cât și literatura europeană s-au preocupat de opoziția dintre haos și ordine. Dacă ne gândim la vremurile de demult, în filozofia antică, filozoful grec presocratic Anaxagoras (500 i. H. - 428 i. H.), credea că rațiunea a transformat haosul într-
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
rânduieli, în schimb are slabi apărători în cei ce speră să tragă foloase sub noile rânduieli.” - Niccolo MachiavelliAtât filozofia cât și literatura europeană s-au preocupat de opoziția dintre haos și ordine. Dacă ne gândim la vremurile de demult, în filozofia antică, filozoful grec presocratic Anaxagoras (500 i. H. - 428 i. H.), credea că rațiunea a transformat haosul într-o lume ordonată, că Universul este alcătuit din mici particule, eterne, antrenate într-o mișcare haotică, elemente primordiale care la început se
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]