9,041 matches
-
le suferă realitatea însăși: ceea-ce-este se prinde în realitate, așa încât aceasta nu mai poate fi ce a fost. Ceea-ce-este în realitate desigur, împreună cu toate dispozițiile apărute în realitatea însăși pregătește apariția anumitor corelații persistente; energia evoluează într-o ordine de finalitate. Această idee constituie al treilea postulat al personalismului energetic. Ordinea, al cărei început se află în întâmplare, nu este una de finalitate, în afara formei ultime de actualizare a energiei, adică fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
împreună cu toate dispozițiile apărute în realitatea însăși pregătește apariția anumitor corelații persistente; energia evoluează într-o ordine de finalitate. Această idee constituie al treilea postulat al personalismului energetic. Ordinea, al cărei început se află în întâmplare, nu este una de finalitate, în afara formei ultime de actualizare a energiei, adică fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își dezvăluie scopul în producerea scopului însuși. În alte cuvinte, numai privind dinspre om (ca personalitate) putem afirma o ordine de finalitate a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de finalitate, în afara formei ultime de actualizare a energiei, adică fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își dezvăluie scopul în producerea scopului însuși. În alte cuvinte, numai privind dinspre om (ca personalitate) putem afirma o ordine de finalitate a lumii. Ideea aceasta reprezintă al patrulea postulat al personalismului energetic. Acest gând despre om (personalitate) ca scop final al evoluției exis-tenței-ca-energie, de certă inspirație kantiană, este desfășurat de C. Rădulescu-Motru într-o modalitate bergsoniană. Nu fenomenul izolat constituie realitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
despre om (personalitate) ca scop final al evoluției exis-tenței-ca-energie, de certă inspirație kantiană, este desfășurat de C. Rădulescu-Motru într-o modalitate bergsoniană. Nu fenomenul izolat constituie realitatea, ci totalitatea fenomenelor. Concepută ca totalitate, realitatea se află într-o ordine de finalitate, fără a fi vorba de intervenția unei "intenții" din afara realității energetice. Finalitatea este formula de ansamblu a evoluției realității. Abia dinspre punctul "final" capătă îndreptățire fiecare moment al ei. Conștiința omenească, forma finală a evoluției energiei, nu este un epifenomen
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantiană, este desfășurat de C. Rădulescu-Motru într-o modalitate bergsoniană. Nu fenomenul izolat constituie realitatea, ci totalitatea fenomenelor. Concepută ca totalitate, realitatea se află într-o ordine de finalitate, fără a fi vorba de intervenția unei "intenții" din afara realității energetice. Finalitatea este formula de ansamblu a evoluției realității. Abia dinspre punctul "final" capătă îndreptățire fiecare moment al ei. Conștiința omenească, forma finală a evoluției energiei, nu este un epifenomen, nici un suprafenomen, ci un fenomen înscris într-o desfășurare, într-o ordine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
puterea de resemnificare. Astfel, anticipația nu este decât variație; munca, chiar în forma superioară ca muncă a omului de vocație, nu este decât un mijloc de grăbire a mersului naturii; personalitatea însăși devine un summum de aptituduni aflat în slujba finalității naturii. Dar ipoteza energetistă instituie două registre de resemnificare a ființei umane. Unul este construit prin postularea esenței energetice a personalității. După cum am spus, în acest plan sensurile conceptelor limitează un spațiu al umanului în care puterea lor referențială (de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și cultural; adică atunci când completăm ipoteza, cum spune Rădulescu-Motru, cu noțiunea personalității, ea nemaifiind acum "energetistă", pur și simplu, ci "personalist energetică". Prin duplicitatea aceasta de rosturi resemnificative pentru om, aflăm și soluția "salvării" identității sale, chiar în interiorul ordinii de finalitate. Continuitatea formelor de energie în univers este asigurată, potrivit personalismul energetic, de determinismul prin finalitate. Întreaga evoluție a universului, anterioară apariției corelațiunilor de personalitate, are sensul unor acumulări necesare, a unor condiționări "fizice", pregătiri ale începutului istoriei, dacă o privim
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energetistă", pur și simplu, ci "personalist energetică". Prin duplicitatea aceasta de rosturi resemnificative pentru om, aflăm și soluția "salvării" identității sale, chiar în interiorul ordinii de finalitate. Continuitatea formelor de energie în univers este asigurată, potrivit personalismul energetic, de determinismul prin finalitate. Întreaga evoluție a universului, anterioară apariției corelațiunilor de personalitate, are sensul unor acumulări necesare, a unor condiționări "fizice", pregătiri ale începutului istoriei, dacă o privim dinspre corelația finală a energiei. Eul este primul fapt al noii ordini universale și obârșia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale (însușiri, fapte) "sunt veșnic însușirile sau faptele unei personalități"121. De asemenea, conștiința se poate recunoaște pe sine ca purtătoare de ideal. Rolul acesta, "cel mai sublim", conferă omului statutul de om de vocație. Natura "își servește propria-i finalitate" prin om. Totuși, fără om, lanțul corelațiunilor persistente este nedirecționat. Coerența sa întru finalitate este un fapt dobândit prin personalizarea energiei și instalarea unui determinism prin finalitate propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
se poate recunoaște pe sine ca purtătoare de ideal. Rolul acesta, "cel mai sublim", conferă omului statutul de om de vocație. Natura "își servește propria-i finalitate" prin om. Totuși, fără om, lanțul corelațiunilor persistente este nedirecționat. Coerența sa întru finalitate este un fapt dobândit prin personalizarea energiei și instalarea unui determinism prin finalitate propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită" face imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și, în ultimă instanță, a conceptului de om
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sublim", conferă omului statutul de om de vocație. Natura "își servește propria-i finalitate" prin om. Totuși, fără om, lanțul corelațiunilor persistente este nedirecționat. Coerența sa întru finalitate este un fapt dobândit prin personalizarea energiei și instalarea unui determinism prin finalitate propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită" face imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și, în ultimă instanță, a conceptului de om și a întregii reconstrucții antropologice a lui C. Rădulescu-Motru. Mai cu seamă în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
propria-i finalitate" prin om. Totuși, fără om, lanțul corelațiunilor persistente este nedirecționat. Coerența sa întru finalitate este un fapt dobândit prin personalizarea energiei și instalarea unui determinism prin finalitate propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită" face imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și, în ultimă instanță, a conceptului de om și a întregii reconstrucții antropologice a lui C. Rădulescu-Motru. Mai cu seamă în Personalismul energetic, dar și în Vocația..., filosoful român accentuează această idee
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui C. Rădulescu-Motru. Mai cu seamă în Personalismul energetic, dar și în Vocația..., filosoful român accentuează această idee. Formula metafizică a personalismului energetic (personalitatea este energia în actul ei desăvârșit) propune ca termeni primi, în ordinea conținutului, energia și personalitatea. Finalitatea care este termen prim, dar înainte de toate, în privință metodologică se referă la ordinea pe care realitatea ca energie o dobândește prin personalizare. Iar personalizarea deschide în existență un orizont nou care, pe de o parte, este integrat energiei, dar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energia; forma personalizată a acesteia este finală. Dar ea nu este încheiată pentru chipurile personalizării. Acest lucru ne îngăduie să înțelegem cultura și rostul ei. Evoluția este mutată, la C. Rădulescu-Motru, de la natură la cultură. Prima, natura, și-a servit finalitatea; energia-ca-natură a ajuns la forma sa desăvârșită prin personalitate. Dar evoluția continuă în planul noului orizont ontologic, cel al personalizării. Și, de altminteri, nici nu este posibilă această împlinire în natură fără perspectiva noului orizont. În Puterea sufletească, C. Rădulescu-Motru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cel al personalizării. Și, de altminteri, nici nu este posibilă această împlinire în natură fără perspectiva noului orizont. În Puterea sufletească, C. Rădulescu-Motru face următoarea afirmație: "Dar față de teoriile vechi, antropomorfice, după care omul se credea că concentrează în sine finalitatea vieții din natură, negreșit că darwinismul, (...) constituie un mare progres"123. Prin urmare, ideea că omul "concentrează în sine finalitatea vieții din natură" este o eroare. Nu după natură (nu în ordinea naturii) omul este "formă finală", ci în cea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sufletească, C. Rădulescu-Motru face următoarea afirmație: "Dar față de teoriile vechi, antropomorfice, după care omul se credea că concentrează în sine finalitatea vieții din natură, negreșit că darwinismul, (...) constituie un mare progres"123. Prin urmare, ideea că omul "concentrează în sine finalitatea vieții din natură" este o eroare. Nu după natură (nu în ordinea naturii) omul este "formă finală", ci în cea universală a energiei. Energia-ca-natură nu evoluează în scopul omului, ci, odată apărut acesta, potrivit liniilor de evoluție a energiei, natura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este o eroare. Nu după natură (nu în ordinea naturii) omul este "formă finală", ci în cea universală a energiei. Energia-ca-natură nu evoluează în scopul omului, ci, odată apărut acesta, potrivit liniilor de evoluție a energiei, natura își servește propria finalitate. "Viața din natură" nu este finală prin ea însăși, ci devine astfel prin apariția omului, adică prin raportare la noul orizont al personalizării. Natura "transferă" evoluția în cultură. Rostul culturii, potrivit gândurilor lui C. Rădulescu-Motru, face trimitere necesară la această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din momentul acela munca era descoperită. Omul își deschidea prin această descoperire o cale nouă de diferențiere. El adăuga la diferențierea de rasă diferențierea de personalitate, și prin aceasta adăuga o nouă ordine în desfășurarea energiei universale"126. Determinismul prin finalitate, concept folosit de C. Rădulescu-Motru pentru a desemna coerența, ordinea faptelor în orizontul personalizării, transformă sensurile conceptelor apte să desemneze energia în faza sa de natură. Așa se întâmplă cu conceptul evoluției, al cărui sens se determină, în planul personalizării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
libertății. Am ținut seama numai de acele referiri care sunt semnificative în spațiul ontologiei umanului personalist-energetice. Prima întrebare sub o astfel de intenție, ținând seama de presupozițiile asumate și de scopul acestei lucrări, privește locul libertății în schema determinismului prin finalitate. Pentru Kant, libertatea este postulat al rațiunii practice, iar finalitatea este principiul legăturii conceptului libertății cu conceptele naturii ("conceptele mecanice ale naturii"); la C. Rădulescu-Motru, libertatea are două sensuri: 1) este "schemă" de aplicare a aptitudinilor sintetizate într-un gen
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
semnificative în spațiul ontologiei umanului personalist-energetice. Prima întrebare sub o astfel de intenție, ținând seama de presupozițiile asumate și de scopul acestei lucrări, privește locul libertății în schema determinismului prin finalitate. Pentru Kant, libertatea este postulat al rațiunii practice, iar finalitatea este principiul legăturii conceptului libertății cu conceptele naturii ("conceptele mecanice ale naturii"); la C. Rădulescu-Motru, libertatea are două sensuri: 1) este "schemă" de aplicare a aptitudinilor sintetizate într-un gen de muncă; 2) este activitatea "după norme sociale și ideale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
își dobândește ea sensul. Ca spațiu de exercițiu al libertății, socialul constituie, asemenea naturii, o determinare a libertății; desigur, fără să intervină, în legătură cu acest fapt, vreun nonsens. Dubla "determinare" a libertății, prin natură și social, este în sensul determinismului prin finalitate: ea exprimă finalitatea naturii înseși, dar și finalitatea contextuală, particularizată, a muncii concrete determinată ca profesiune. Formal, libertatea condiționată este însuși opusul său, ne-libertate; dar și libertatea absolută este tot ne-libertate. Cele două determinări naturală și socială se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sensul. Ca spațiu de exercițiu al libertății, socialul constituie, asemenea naturii, o determinare a libertății; desigur, fără să intervină, în legătură cu acest fapt, vreun nonsens. Dubla "determinare" a libertății, prin natură și social, este în sensul determinismului prin finalitate: ea exprimă finalitatea naturii înseși, dar și finalitatea contextuală, particularizată, a muncii concrete determinată ca profesiune. Formal, libertatea condiționată este însuși opusul său, ne-libertate; dar și libertatea absolută este tot ne-libertate. Cele două determinări naturală și socială se limitează reciproc, așa încât
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al libertății, socialul constituie, asemenea naturii, o determinare a libertății; desigur, fără să intervină, în legătură cu acest fapt, vreun nonsens. Dubla "determinare" a libertății, prin natură și social, este în sensul determinismului prin finalitate: ea exprimă finalitatea naturii înseși, dar și finalitatea contextuală, particularizată, a muncii concrete determinată ca profesiune. Formal, libertatea condiționată este însuși opusul său, ne-libertate; dar și libertatea absolută este tot ne-libertate. Cele două determinări naturală și socială se limitează reciproc, așa încât libertatea nu poate fi absolută
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
astfel, doar individualitate, fie legătura cu "pământul" fiind, astfel, personalitatea absolută, Dumnezeu. C. Rădulescu-Motru cumpănește aceste determinări astfel încât omul să apară în structura lumii ca un punct de echilibru între natură (condiționat) și Absolut (Necondiționat). Deși în scenariul determinismului prin finalitate, construit în analogie formală cu conceptul kantian al finalității, lipsește instanța Divinității, totuși, în aplicarea sa, corespunzătoare "lucrării" sale ordonatoare pentru evoluția universului, îndeosebi în faza sa umană, reperul Absolutului este prezent. Omul nu poate fi judecat decât prin această
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalitatea absolută, Dumnezeu. C. Rădulescu-Motru cumpănește aceste determinări astfel încât omul să apară în structura lumii ca un punct de echilibru între natură (condiționat) și Absolut (Necondiționat). Deși în scenariul determinismului prin finalitate, construit în analogie formală cu conceptul kantian al finalității, lipsește instanța Divinității, totuși, în aplicarea sa, corespunzătoare "lucrării" sale ordonatoare pentru evoluția universului, îndeosebi în faza sa umană, reperul Absolutului este prezent. Omul nu poate fi judecat decât prin această poziție intermediară; el finalizează evoluția energiei-ca-natură, iar finalitatea este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]