3,537 matches
-
ale literaturii noastre actuale (Bijuterii de familie, Zorii robilor), noul roman al lui Zaharia Stancu, Dulăii, vine să întregească imaginea suferințelor din trecut și a revoltei țărănimii noastre. Avem de-a face cu o carte care concentrează în ea durerea flămânzilor de pe întinsele moșii boierești, o carte convingătoare tocmai prin adevărul celor împărtășite de scriitor. Faptele pe care romanul le strânge într-un singur mănunchi, vin să explice izbucnirea răscoalei din anul următor, când ura clocotitoare a oamenilor, dorința lor de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
expresive mai importante: Prim-planul. În reportaj, vizualizarea este foarte importantă. Prim-planul este imaginea de deschidere. Ea formează cadrul diegetal al textului, un element de coerență și unitate. Elementele de portret. Vânzătorii ambulanți nu au putu fi stârpiți. Murdari, flămânzi, rupți, plini de hotărâre disperată. Peste ei se turnase în aceeași retortă, între aceleași trotuare, corpul gardienilor municipali. Vlăjgani zdraveni, bine îmbrăcați, obtuzi, fără nici un fel de înțelegere pentru suferința omenească. Era serul menită să anihileze invazia microbiană a vânzătorilor
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Paranteze, 53-55; N. Steinhardt, Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului, București, 1982; Cândroveanu, Printre poeți, 13-20; Doru Scărlătescu, Geo Bogza, București, 1983; Ștefănescu, Dialog, 146-153; Leonte, Prozatori, I, 93-101, II, 23-31; Titel, Cehov, 139-142; Flămând, Intimitatea, 88-96; Ungureanu, Proza rom., I, 154-177; Iorgulescu, Prezent, 170-173; Scarlat, Ist. poeziei, III, 21-23, 32-33; Ștefănescu, Prim-plan, 55-62; Cristea, Fereastra, 85-106; Rotaru, O ist., III, 542-555; Băileșteanu, Aorist, 116-119; Holban, Literatura, I, 97-107; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 5-10
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
prin ceea ce are licențios” (Marian Popa). SCRIERI: Vrăjitorul de cuvinte, Bolgrad, 1940; Fântâna iadului, București, 1971; Fiul primarului, București, 1976; Hanul trăsnit, București, 1984; Un student de altădată, Iași, 1987; Cândva de demult, Galați, 1991; Mă numesc Eva, București, 1996; Flămândul, București, 1996; Ora astrală a României, Focșani, 1997; Banchetul dragostei, Focșani, 1998; Gloria, Focșani, 1999; Paradisul evident, Iași, 2002; Voluptatea de a scrie, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Fântâna iadului”, ARG, 1972, 4; Octavian Voicu, „Fiul primarului”, ATN, 1977
BANDRABUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285602_a_286931]
-
Simion, Scriitori, I, 153-156, 634-638, III, 135-158; Alboiu, Un poet, 62-64; Popescu, Cărți, 153-156; Doinaș, Lectura, 182-187; Tomuș, Mișcarea, 57-69, 90-93; Felea, Prezența, 197-200; Iorgulescu, Ceara, 129-134; Pop, Lecturi, 57-62; Mircea Martin, Poezia regăsită, RL, 1989, 4; Gheorghiu, Reflexe, 67-71; Flămând, Intimitatea, 76-87; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 408-433; Simion, Romanul parabolic, RL, 1990, 23; Gabriela Omăt, Poetul își asumă răul din lume, RL, 1990, 23; Nicolae Manolescu, Proza lui A. E. Baconsky, RL, 1990, 40; Mircea Martin, A. E. Baconsky redivivus, JL, 1990
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
București, 1983 (în colaborare cu Nora Iuga); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu Nora Iuga); Dieter Wellershoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu Nora Iuga). Repere bibliografice: Dan Cristea, George Almosnino, „Laguna”, RL, 1971, 44; Dinu Flămând, „Laguna”, LCF, 1971, 50; Constantin Abăluță, George Almosnino, „Nisipuri mișcătoare”, CNT, 1980, 26; Florin Mugur, George Almosnino, ST, 1980, 9; Liviu Antonesei, George Almosnino, „Omul de la fereastră”, CL, 1982, 9; Gheorghe Grigurcu, Poezia ca spațiu ocrotitor: George Almosnino, VR, 1984
ALMOSNINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
uleiuș în candelă. Doamne, fă-mi mie, păcătoasei, loc la sânul tău, că n-oi fi mai nevrednică ca altele. Frecându-și stăruitor pleoapele, baba săruta evlavioasă pământul, apoi se scula suspinând. în ogradă troscotul scânteia din firișoare de cleștar ; flămândă, o mâță se prelinse din podul în care mieunau glasuri subțirele. Sub un snop de stuf din streșina casei era ascunsă o legătură, adevăratul motiv al frângerii de inimă cu care se rugase Aglaia : abia ieri îndosise de pe gardul cumnatei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pălăria cu peteală și fugea în sat. Odată l-au găsit la Probota, da’ soră-sa de fiecare dată îl ducea înapoi ca să păzească casa. Nu-i da nici de mâncare. La Anul Nou l-au găsit urătorii pe Manolea flămând și zgribulind între strujeni, căci lemnele toate i le lua devale soră-sa, Mircioaia. - Apoi slutuță era ea și Mircioaia, dar a avut noroc de bărbat bun. Numai că a ajuns-o mai târziu și pe dânsa : căpătase un fel
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
singur. Era supărat pe Desdemona pentru că Îl respingea și era supărat pe el Însuși fiindcă era supărat pe ea, pentru că știa că ea avea dreptate. Dar supărarea nu Îl ținu mult. Nu-i stătea În caracter. Era obosit, pe jumătate flămând, Îl durea În gât, era rănit la mână, dar cu toate acestea Lefty avea totuși douăzeci de ani, era la prima lui călătorie adevărată departe de casă și era atent la noutatea lucrurilor. Când te Îndepărtai de chei, aproape că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
doi pretendenți ai ei. De o parte credința; de cealaltă scepticismul. De o parte bunătate; de cealaltă ostilitate. Un tânăr scund, Într-adevăr, dar cu Înfățișare plăcută, Împotriva unui băiat sfrijit, bubos, 4-F, cu cearcăne sub ochi ca un lup flămând. Michael Antoniou nici măcar nu Încercase să o sărute pe Tessie, În timp ce Milton o mânase pe drumuri greșite cu ajutorul unui instrument de suflat. Re-uri bemol și La-uri diez lingând-o ca niște limbi de foc aici, Îndărătul genunchiului, aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de spelunca disperată În care luasem masa, prin geamurile pătate de ploaie și dincolo de drumul de acces care mărginea o fâșie Înclinată, cu iarba plină de gunoaie, trecea autostrada. Mă uitam la traficul care vâjâia pe-alături, acum mai puțin flămând, dar Încă singur și speriat. Chelnerița veni la mine și mă Întrebă dacă vreau cafea. Deși până atunci nu mai băusem niciodată cafea, am spus că da. După ce mi-a servit-o, mi-am dres-o cu două cutiuțe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
îndreptă înspre mine. Le simțeam zâmbetele și rânjetele câtorva, în special unul din ele, cel mai pervers din toate. Eram o bucată de carne într-o cușcă de lei, din care unii erau mai blânzi, alții mai fioroși și mai flămânzi. Pe măsură ce simțeam prezența a tot mai mulți dintre ei, îmi dădeam seama că involuntar deveneam parte din ei, iar ei parte din mine. Carnea devenea a leilor, iar leii, a masei de carne. Formam un tot. Îmi era, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de dinți lungi de cinci centimetri și ascuțiți ca niște pumnale ce aproape luceau în lumina crepusculară a tunelului. Erau gata să-l sfâșie! El, fiind pregătit, avea sabia cu tăișul în partea cealaltă și, în ultimul moment, când gura flămândă era la doar treizeci de centimetri de fața sa, el îi trase un mâner de sabie în bot, atât de puternic încât creatura își opri alonja și se prăbuși năucită la picioarele sale. Corvium se retrase. Știa că un animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ajutat de albine sau furnici. Tovarășii năzdrăvani, corespunzători lui Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți Lungilă, se întâlnesc, dupa cercetarea lui Lazăr Săineanu, în basme răspândite pe o arie geografică mai largă. Chiar în Țugulea..., cules de Petre Ispirescu, se întâlnesc Flămândul, Setosul, Gerosul, Ochilă și Păsărilă. Într-un basm ceh, personaje sunt Lungul, Largul si Agerul Ochilor; într-o poveste bretonă, Les compagnons..., personajelor din Povestea lui Harap-Alb le corespund le Mangeur (Mange-Tout), le Buveur (Boit-Tout), le Coureur (Attrape-Tout), le Tireur
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
ca expresia plină de ură a feței lor, privirile ostile, în care s-ar fi descifrat de îndată banditul înnăscut, precum și criminalitatea lor reală, să se datoreze în mare parte PIERDERII CONTROLULUI NERVILOR, CA REZULTAT AL UNEI FOAME SPECIFICE.” „Omul flămând are o mentalitate chinuită și alterată, o documentează jurnalele de bord ale exploratorilor, au descris-o scriitori ca Jack London și Knut Hamsun (Foamea). Medicii secolului nostru au reprodus-o în clinică, pe voluntari: apar manifestări nevrotice și antisociale.” (V.
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
înotul, în bazinele din ștranduri și în special în stațiunile balneoclimaterice, cu ape bogate în săruri minerale, cu acțiune benefică asupra sănătății. 3.2.4. PĂMÂNTUL Noi, ființele vii, avem nevoie de pământ, pe care să trăim. „Noi vrem pământ!”, „Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, Și m-ai scuipat și m-ai bătut Și câine eu ți-am fost! Ciocoi pribeag, adus de vânt, De ai cu iadul legământ, Să-ți fim tot câini
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
vrea, mai întâi, să mănânc fetița asta mică și drăgălașă. Ia, dă bunicului doi ochișori frumoși! Ochi, spune Sorina. Mm, ce dulci sunt! Și-un obrăjor. O-bă-zoo, repetă fetița. Un năsuc - mai cere bunicul, care, se vede treaba, e tare flămând. Na-țuu! Și gurița. Gu-‘aa! zice Sorina Las-o, n-o mai răsfăța atâta. E o alintată! spune mama. Nu-i adevărat. E cea mai mică și cea mai frumoasă nepoțică a bunicului. Mama se uită cu atenție la termometru
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
păr, tot ce se întâmplase. Auzind c-au îmbuibat câinele cu atâtea dulciuri, bunica le-a zis cu dojană-n glas: În loc să le mâncați voi, le-ați dat lui?! Mai dați-l încolo de dulău, că nu-l ține nimeni flămând. Eu am făcut toate astea pentru voi. Atât le-a trebuit copiilor. Bunică, dacă cineva te-ajută la nevoie nu-nseamnă că-ți e prieten? Iar prietenia trebuie răsplătită. Și-apoi, nu-ți face griji: de fiecare dată când îi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și deschide cu laba portița de deasupra jgheabului, pe unde toarnă bunica mâncarea. Zis și făcut! Copiii au ajuns și ei lângă cotețul lui Ghiță. Așa, acum toarnă mâncarea încet, încet, să nu se verse nimic, căci purcelul e tare flămând. Poftă bună, Ghițulică! Purcelul înfulecă de zor și, după câte se pare, cu mare poftă. Iată, aproape un sfert din mâncare a dispărut din tuci. Dar, ce se întâmplă? Ghiță se clatină, încearcă să se miște, dar cade cât e
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să se miște, dar cade cât e de lung în țarcul din fața cotețului. Stă cu ochii-nchiși. Ai crede că doarme. Cum să-l fi ajuns, așa, deodată, somnul când, în urmă cu câteva minute numai, era foarte vioi și flămând tare. Poate a obosit mâncând, presupune Sorina. Sau a mâncat cu prea multă poftă și..., încească Sorin să-și dea o părere. „Nu, nu, e bolnav! Mârâie Cuțulache. Nu-l auziți? Geme, înseamnă că-l doare ceva”. ...S-o fi
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
4.Imaginați un dialog între brăduț și unul dintre cele patru anotimpuri. Am sădit un copăcel Gica luteș Am sădit un pomișor Și-o să crească mărișor. Apă-i torn la rădăcină Și cu var dau pe tulpină. Ca omida rea, flămândă, Pe la frunze să n-ajungă. Așa cânta Ionel în timp ce-și îngrijea pomișorul și de fiecare dată îl măsura să vadă cât a crescut. Dar într-o dimineață baiețelul nostru căzu pe gânduri. Copacelul lui nu creștea deloc. L-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
auzit, și-n ceasurile grele Ce mă gonesc cu vifore turbate, Am priceput chemarea ta de frate, Și-am priceput că-n noaptea fără stele Tu ești tovarăș visurilor mele... Tu, numai tu, neîmblânzită fiară, Ce-ți strigi pustiei patima flămândă, Și-n prigonirea câinilor la pândă, Îți plimbi prin codri ura solitarăTu înțelegi un suflet fără țară... Cerințe: 1. Explicați sensul cuvintelor scrise cursiv în text. 2. Folosiți descrierea și dialogul într-o compunere cu titlul Lupul. 3. Folosiți două
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cucule, că oricâtă bogăție ai avea, nu-s ca grăunțele adunate de tine și ca apa de izvor, când o sorbi, colo, după pofta inimii. Ehei! Stam eu și mă tot uitam pe fereastră și-mi tot ziceam: mai bine flămând și însetat în padure decât cu de toate acolo, în colivie! — Și ce făceau oamenii cu tine? — Nimic, cucule; mă țineau așa. Le plăcea să se uite la mine și la culorile penelor mele. Când ciripeam, îmi vorbeau și ei
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
l-a învățat să adune vânatul săgetat de el în pădure. Odată, pe vreme de iarnă cu nămeți mari, Decebal s-a răzlețit de ceata vânătorilor. Și iaca, într-o poiană, s-a năpustit asupra lui o ceată de lupi flămânzi. În primele clipe Șuier și-a sticlit ochii, parcă bucuros că-și vede frații. Decebal lângă tulpina unui fag, și-a tras sabia cu vârful curbat, să se apere de fiare. L a chemat pe Șuier să-i fie de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pe Dumnezeul său? Vai întreba el pe cei morți pentru cei vii? 20. La Lege și la mărturie!" Căci dacă nu vor vorbi așa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta. 21. El va pribegi prin țară, apăsat și flămînd, și, cînd îi va fi foame, se va mînia, și va huli pe Împăratul și Dumnezeul lui, apoi fie că va ridica ochii în sus, 22. fie că se va uita spre pămînt, iată, nu va fi decît necaz, negură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]