KorAP: Find »[drukola/base=fluvial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...85 86 87 ...404 >

10,086 matches

Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727

perpetuu în apele Dunării de Jos. Ne rămâne de discutat proiectul de regulament care a dat naștere litigiului dintre cele două cabinete, de la Viena și București, și să determinăm rolul celor două puteri în fața viitoarei conferințe. Regulamentul de navigație, poliție fluvială și supraveghere Comisia Europeană era însărcinată, în termenii articolului 55 din Tratatul de la Berlin, să elaboreze, cu asistența delegaților din statele riverane, regulamentele de navigație, poliție fluvială și supraveghere de la Porțile de Fier și până la Galați, iar aceste regulamente trebuia

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
să determinăm rolul celor două puteri în fața viitoarei conferințe. Regulamentul de navigație, poliție fluvială și supraveghere Comisia Europeană era însărcinată, în termenii articolului 55 din Tratatul de la Berlin, să elaboreze, cu asistența delegaților din statele riverane, regulamentele de navigație, poliție fluvială și supraveghere de la Porțile de Fier și până la Galați, iar aceste regulamente trebuia să fie puse în armonie cu acelea care au fost sau vor fi pronunțate pentru parcursul în aval de Galați. În scopul îndeplinirii sarcinii care îi fusese

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Ideea fundamentală a anteproiectului constă în crearea unei comisii compuse din toate statele riverane de la Dunărea de Jos, plus un delegat al Austro-Ungariei având președinția de drept a comisiei și vot preponderent la partaj. După modul alcătuirii sale, această autoritate fluvială nu era o autoritate riverană, având în vedere faptul că admitea prezența unui delegat al unei puteri care nu era riverană pe Dunăre în aval de Porțile de Fier; nu era nici o autoritate europeană în sensul articolului 16 al Tratatului

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
Calitatea de stat riveran pe partea superioară a Dunării îi dădea clar dreptul de a figura în Comisia instituită prin articolul 17 din Tratatul de la Paris, din motiv că Tratatul de la Paris, fidel preceptelor Congresului de la Viena, proclama principiul condominiumului fluvial și atribuia caracterul de persoană juridică totalității posesorilor riverani ai aceluiași mare curs de apă. Austria cerând mereu ca Dunărea să fie împărțită în două secțiuni distincte, iar cursul superior al fluviului să rămână sustras aplicării regimului creat în 1856

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
nu ar fi consimțit să le recunoască un drept analog riveranilor din partea inferioară în apele Dunării de Sus. În orice caz, Turcia și, eventual, Rusia ar fi, poate, mai îndreptățite ca Austro-Ungaria să poată fi reprezentate în sânul acestei autorități fluviale. Austria credea că a găsit rațiuni valabile în sprijinul pretențiilor sale în poziția de putere limitrofă cu Regatele României și Serbiei și cu apele Dunării de Jos. Însă această opinie nu se sprijină pe nici un fundament. Ea ar fi fost

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
în puncte secundare. Ea admite crearea unei Comisii în care Austro-Ungaria figurează în virtutea unui drept propriu, alături de cele trei state riverane, și îi menține acestei comisii, în afara competenței de a supraveghea, în numele Europei, aplicarea regulamentelor de navigație și de poliție fluvială, dreptul de a le modifica și pe acela de a le executa în apele riveranilor prin agenți numiți de ea și subordonați direct autorității sale. Numai că pe lângă delegatul austriac, care intra într-un mod permanent în alcătuirea Comisiei Mixte

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
nu va mai avea votul preponderent. Deciziile Comisiei vor fi luate cu majoritate de voturi, fiecare dintre membrii ei având un drept egal de vot. Comisia va avea, de asemenea, atribuții judiciare: va judeca în ultim resort contravențiile de poliție fluvială, în caz de apel împotriva deciziilor pronunțate, în limitele competenței lor, de către căpitanii de port, care provin din respectivele state riverane, sau de către subinspectorii de navigație, care sunt numiți și retribuiți de Comisia Mixtă însăși. Această Comisie Mixtă își va

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
delegatul unuia dintre Puterile reprezentate în cele două comisii, puterea astfel desemnată se va găsi reprezentată în Comisia Mixtă de doi delegați, fiecare dispunând de un vot. Propunerea Barrère divizează Dunărea, între Porțile de Fier și Galați, sub raportul poliției fluviale, în patru secțiuni cuprinzând cele două maluri ale fluviului. Două din aceste secțiuni vor fi supravegheate de subinspectori recomandați de România la numirea Comisiei Mixte. Serbia și Bulgaria vor recomanda fiecare câte unul pentru celelalte două secțiuni. Această recomandare pentru

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
ei, de principiile care se găsesc formulate. Un al doilea punct asupra căruia propunerea franceză îi este superioară anteproiectului este legătura intimă pe care o stabilește între Comisia Mixtă și Comisia Europeană. Articolul 98, care determină caracterul acestei noi instituții fluviale, a fost astfel conceput: "Puterile Comisiei Mixte vor avea o durată egală cu acelea ale Comisiei Europene a Dunării, iar această Comisie Mixtă va suferi, dacă va fi nevoie, modificările care ar putea deveni necesare de introdus în constituirea sa

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
participau decât într-un mod intermitent, Austro-Ungaria va ține în mîinile sale firul tradițiilor și opinia sa va avea întotdeauna mai multă greutate în balanță. În prima sesiune ordinară a Comisiei Mixte, care este cea mai importantă, deoarece numirea personalului fluvial și adoptarea regulamentului interior al Comisiei vor trebui făcute pe durata acestei sesiuni, Austro-Ungaria va avea pentru ea cele cele două voturi ale sale, plus acela al Germaniei. Ea nu va avea deci nevoie decât de un singur vot pentru

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
este suficientă pentru a pune în evidență tot ceea ce este injust pentru România în egalitatea de voturi pe care proiectul Barrère o asigură tuturor statelor riverane reprezentate în Comisia Mixtă. Dar asta nu-i tot. În fixarea celor patru secțiuni fluviale în care Dunărea de Jos este divizată, sub raportul poliției, al navigației și al inspecției, proiectul în chestiune se oprește la la sistemul secțiunilor transversale, cuprinzând cele două maluri ale fluviului. Se va ajunge deci ca cei doi subinspectori care

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
această parte a fluviului. Și nu trebuie uitat faptul că propunerea Barrère îi recunoaște Comisiei Mixte, la fel ca și anteproiectul austriac, nu numai atribuții de supraveghere, ci și atribuții legislative, executive și judecătorești, adică plenitudinea drepturilor suverane în materie fluvială. Trecem sub tăcere celelalte dispoziții ale acestui regulament, care au ca obiect să asigure acțiunea Comisiei Mixte, punând autoritățile teritoriale la discreția ei. Ceea ce precede este suficient, credem noi, pentru a arăta că rezultatul adoptării proiectului Barrère va fi acela

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
erau stropite de apele Dunării, reprezentând comunitatea dunăreană în ansamblul ei și suveranitatea teritorială a statelor traversate de fluviu, trebuia să exercite într-o manieră absolută și independentă, pentru întreg parcursul navigabil al fluviului, totalitatea prerogativelor pe care dreptul public fluvial le recunoaște, în general, statelor riverane. Două restricții erau impuse suveranității riveranilor: regulamentul de navigație elaborat de Comisia Riverană trebuia să primească o dată pentru totdeauna aprobarea Comisiei Europene înainte de a fi făcut executoriu, iar puterile își rezervau dreptul de a

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
imunităților care decurg la tot personalul administrativ și tehnic al comisiei. Dar, pornind de la Tratatul de la Berlin, regimul creat în 1856 s-a schimbat în câteva din părțile sale esențiale. Dunărea nu mai constituie deloc un singur tot, o colectivitate fluvială unică, un condominium aplicabil la toți riveranii. La cererea Austro-Ungariei, care întotdeauna a înțeles să sustragă partea superioară a fluviului regimului controlului european, Tratatul de la Berlin a divizat Dunărea în două secțiuni diferite. Dunărea de Sus a fost lăsată în afara

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
și de care trebuie ținut seama. În virtutea acestei situații, creată tacit de forța împrejurărilor, însăși Dunărea de Jos se găsește divizată, la rândul ei, în două secțiuni supuse unor regimuri mai mult sau mai puțin diferite. Există, mai întâi, secțiunea fluvială propriu-zisă, care începe la Porțile de Fier și se termină la Galați, având drept state riverane România, de o parte, Serbia și Bulgaria, de cealaltă, și care, judecând după spiritul Tratatului de la Berlin, trebuie să se administreze ea însăși sub

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
de la Berlin în două mari secțiuni: Dunărea de Sus, lăsată la arbitrajul riveranilor, și Dunărea de Jos, plasată sub protecția și supravegherea Europei. Pe de altă parte, Dunărea de Jos împărțită la rândul ei în două subdiviziuni: Dunărea de Jos fluvială, asupra căreia Comisia Europeană exercită un simplu drept de supraveghere, după ce i-a dat un Regulament de Navigație și Dunărea de Jos, plasată în întregime sub autoritatea directă și absolută a Comisiei Europene, până în momentul în care o nouă creație

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
asupra căreia Comisia Europeană exercită un simplu drept de supraveghere, după ce i-a dat un Regulament de Navigație și Dunărea de Jos, plasată în întregime sub autoritatea directă și absolută a Comisiei Europene, până în momentul în care o nouă creație fluvială va veni să o incorporeze împreună cu cealaltă subdiviziune a fluviului. Cu această organizare creată de actele internaționale, vedem că nu mai este deloc loc pentru Austro-Ungaria în apele Dunării de Jos. Ea a fost exclusă de la condominiumul danubian în aval

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
suveranitate, accentuând mai mult acțiunea colectivității europene pe secțiunea inferioară. Rezultă că singura soluție care ar conveni să fie dată chestiunii regulamentului navigației la Dunărea de Jos, conform principiilor și tratatelor existente, ar fi aceea care ar institui o autoritate fluvială alcătuită exclusiv din delegații statelor rriverane de pe această parte a fluviului, însărcinată să execute, sub supravegherea Europei, regulamentele de de navigație elaborate de Comisia Europeană și poliția fluvială. Dar aceste două drepturi diferite, adică dreptul de suveranitate al riveranilor și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
principiilor și tratatelor existente, ar fi aceea care ar institui o autoritate fluvială alcătuită exclusiv din delegații statelor rriverane de pe această parte a fluviului, însărcinată să execute, sub supravegherea Europei, regulamentele de de navigație elaborate de Comisia Europeană și poliția fluvială. Dar aceste două drepturi diferite, adică dreptul de suveranitate al riveranilor și dreptul de control și de supraveghere al Europei, ar putea, de asemenea, să se combine sub o altă formă și să fie reprezentate împreună de o singură și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
două drepturi diferite, adică dreptul de suveranitate al riveranilor și dreptul de control și de supraveghere al Europei, ar putea, de asemenea, să se combine sub o altă formă și să fie reprezentate împreună de o singură și aceeași autoritate fluvială a cărei compoziție și atribuții ar fi fixate dinainte. România a propus un astfel de aranjament, sub forma unei Comisii de Supraveghere, care ar fi alcătuită totodată atât din delegații celor trei State riverane de la Dunărea de Jos cât și

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
perioade semestriale. Această comisie nu ar avea decât de observat stricta aplicare de către riverani a regulamentelor de navigație elaborate de Comisia Europeană. Ea va avea în acest sens dreptul de a numi inspectorul navigației, de a le da instrucțiuni agenților fluviali prin intermediul respectivului stat riveran precum și de a judeca în apel toate litigiile care ar fi fost judecate în primă instanță de către subinspectori și căpitanii de porturi depinzând de statele riverane, cu facultatea, pentru partea interesată, de a putea face apel

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
la cunoștința numitei comisii modificările care i s-ar părea lui necesare de introdus în regulamentele existente, ca și reclamațiile și dorințele care i-ar fi exprimate cu privire la acest subiect de către diferitele state riverane. În ceea ce privește executarea regulamentelor și exercitarea poliției fluviale, aceste două atribuții ar rămâne în sarcina riveranilor și le-ar fi încredințate unor funcționari numiți de ei și unor autorități speciale de navigație având atribuții administrative și judiciare. Prin această combinație, s-ar evita inconvenientele care se atașează la

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
rămâne în sarcina riveranilor și le-ar fi încredințate unor funcționari numiți de ei și unor autorități speciale de navigație având atribuții administrative și judiciare. Prin această combinație, s-ar evita inconvenientele care se atașează la crearea unei noi autorități fluviale. Situația ar fi, de altfel, identică întrucât, și într-un caz și în celălalt, este mereu Comisia Europeană aceea care va supraveghea aplicarea regulamentelor și care va proceda la modificarea lor. Numai că, în loc de a-și exercita acțiunea prin organul

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
pe Dunărea de Jos și acelea referitoare la navigația pe gurile Dunării, unde sistemul inspectoratului funcționează de multă vreme spre satisfacția generală. Singura diferență care ar exista între regimul acestor două părți ale Dunării inferioare ar fi că, pe partea fluvială, executarea regulamentelor ar rămâne în atribuția Statelor riverane, așa cum vor tratatele și principiile aplicabile navigației pe Dunăre. Când ne gândim că toate aranjamentele de adoptat pentru navigația pe Dunărea de Jos sunt necesarmente provizorii atâta vreme cât vor rămâne legate de existența

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
resort asupra tuturor chestiunilor referitoare la navigație, o autoritate internațională intermediară la Giurgiu, reprezentând aceleași interese și exercitând aceleași atribuții ca prima, dar neputându-le exercita decât sub controlul aceleia. Aceasta nu ar fi, în definitiv, decât o primă instanță fluvială, ale cărei atribuții administrative și de poliție fluvială să fie deferite cu folos și în avantaj autorităților teritoriale ad hoc, ale căror atribuții de supraveghere ar fi mult mai bine îndeplinite de către un funcționar unic, investit cu toată autoritatea necesară

Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]