7,943 matches
-
și deteriorarea salariilor, creșterea ocupării cu timp parțial, ca și a celei informale, scăderea puterii de negociere a muncitorilor, falimentul unui important segment de întreprinderi mici și mijlocii, invadarea pieței interne cu importuri ieftine, reducerea creditelor din cauza dobânzilor ridicate, creșterea forțată a importurilor și a datoriei externe (SAPRIN, 2000). Este tot mai larg acceptat în prezent faptul că astfel de programe trebuie încă să dovedească că sunt un model de dezvoltare (Mkandawire, 2002). În Africa creșterea economică în perioada post PAS
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie să se aibă În vedere următoarele puncte: agresivitatea trebuie Înțeleasă Într-un context de interacțiune socială; agresivitatea include În mod forțat și vătămarea. Putem considera acțiuni agresive: acțiuni intenționat distructive (scopul lor este distrugerea, traumatizarea celeilalte persoane); acțiuni explicit intenționat negative (scopul lor este de a produce o stare neplăcută celeilalte persoane); acțiuni implicit intenționat distructive (scopul lor este nu tocmai
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
103"> 103 Vezi Acte și documente din corespondența diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu, vol. I, fascicola 1, București, 1896, p. 117-118.</ref>. Se preciza clar că În eventualitatea unui refuz din partea Guvernului român În vederea Încheierii acestui aranjament, Țarul se vedea forțat să adopte alte măsuri <ref id="104"> 104 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 117, telegramă confidențială a lui Brătianu către Bălăceanu, 22 aprilie 1878. </ref>. O asemenea stare de spirit era evocată și de reprezentantul britanic
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Viena și Budapesta În sensul ameliorării situației românilor transilvăneni. Carol I a abordat trei probleme, de a căror rezolvare - insista Suveranul - ar depinde Înlesnirea aderării mai strânse a României la Tripla Alianță: legea electorală discriminatorie pentru românii din Transilvania; impunerea forțată a limbii maghiare; persecuțiile Îndreptate Împotriva clerului și a corpului didactic român de către administrația maghiară. Chiar dacă discuțiile cu prim-ministrul ungar nu s-au Încheiat Într-un sens pozitiv, Regele României a insistat asupra aceleiași probleme și Într-o convorbire
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește în efort mai ales la sportivi; La cei antrenați crește frecvența respiratorie și scade amplitudinea respiratorie; Se calculează prin scăderea din valorile perimetrului toracic în inspirație maximă a valorilor din expirație forțată, fiind de 7-10 cm până la 20 ani, apoi scade treptat cu vârsta . Minut - volum respirator (debit respirator/minut): Este frecvența respiratorie/minut înmulțită cu volumul respirator curent; Crește în efort; În repaus este de aproximativ 8 l/minut; În efort
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
la nivel supramamar. Banda metrică se așează în spate, sub unghiul inferior al omoplaților. Dimensiunile toracelui pot fi măsurate în repaus, în pauza ce urmează după o expirație normală sau funcțional, la sfârșitul unei inspirații profunde și după o expirație forțată. Pentru a obține valori constante, se repetă măsurătoarea de câteva ori (Ionescu, 1968). Mobilitatea toracelui sau amplitudinea mișcărilor respiratorii este reprezentată de diferența dintre cifra obținută în inspirație și cea a expirație. Amplitudinea respiratorie Indicele Hirtz (diferența dintre perimetrul toracic
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
emoțional și afectiv: teamă, tristețe, mânie, antipatie, perplexitate fără obiect, impresia de stranietate; c) automatism perceptiv: zgomote, cuvinte fără semnificație, cifre, aluzii și insulte la adresa bolnavului etc.; d) automatismul de activitate: constă în formularea unor ordine sau decizii impuse, gesturi forțate, gesturi inhibate, automatism verbo-motor sau grafic. Delirul Falsele interpretări patologice sunt cuprinse în grupa stărilor delirante. Acestea cuprind tulburările de gândire și procesele psihice înrudite (reprezentarea, intuiția, expresia, percepția). Ideea delirantă este cea care se opune realității șocând evidența faptelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de ideație impusă sau provocată, mentismul xenopatic. b) Automatismul senzorial si senzitiv se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - false percepții, extero și interoceptive care parazitează percepțiile normale ale individului. c) Automatismul psihomotor sau kinetic se caracterizează prin senzația de mișcare forțată percepută de bolnav în musculatură, articulații, laringe, buze, limbă. d) Automatismul mintal asociat cu delirul de influență este caracterizat prin următoarele aspecte psihopatologice: - bolnavul se simte condus de la distanță de agenți, organizații, institute de cercetare științifică, - bolnavul crede că asupra
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deși îi apare ca fiind absurdă sau asociată cu un sentiment penibil de tensiune anxioasă. În general, obsesiile pot fi cuprinse în următoarele trei categorii: - Obsesii ideative, reprezentate prin gânduri care se impun individului. - Obsesii fobice constând într-o evocare forțată a unor obiecte sau situații generatoare de angoasă, chiar în absența obiectelor sau a situațiilor care le-ar putea provoca. - Obsesii impulsive sau fobii impulsive, constând din teama de a nu comite, împotriva propriei sale voințe, a unui act absurd
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
factură masochistă, situații de dominare, tiranice, de factură sadică, situațiile de delincvență, antisociale sau sociopatice, situația de culpabilitate exprimată prin sentimentul de vinovăție asociat cu o stare depresivă, desgust de viață, idei sau acte suicidare, situația de izolare datorată claustrării forțate, autoizolare, închidere în sine, asceză, recluziune, situația frustrantă, legată de un obstacol, interdicție sau constrângere, situațiile de refugiu, de tipul toxicomanilor, alcoolismului, fugi sau vagabondaj, situațiile de criză, datorate unor stări de anomie socială, legate de absența normelor, a criteriilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și eficace, în măsura în care circumstanțele îi permit să facă față cu suplețe diferitelor situații și să-și mențină permanent starea de echilibru dinamic. Mai poate fi definită ca „absența bolii psihice”. Senilitate: aspectul patologic al bătrâneții sau involuției. Sevraj: suspendarea bruscă, forțată sau accidentală, a aportului de droguri la persoanele dependente de acestea (toxicomani), în scop terapeutic. Poate da accidente grave, prin fenomenele secundare de carență, motiv pentru care se impune control medical și întreruperea treptată a aportului de toxice. Simptom: semn
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de ordin metafizic și nu lingvistic. Ambele variante au coloratură dialectală doriană care atestă vechimea considerabilă a formulărilor. Într-un comentariu tardiv, David Armeanul a încercat o hermeneutică literală, propunând identificarea cuaternatului (tetraktys) cu numele lui Pitagora, dar interpretarea este forțată și fantezistă. Interpretări autentic pitagoreice a realizat P. Kucharsky în Étude sur la doctrine pythagoricienne de la tétractys, Paris, 1952. Vezi și notele lui Mihai Nasta la Versurile de aur, în Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2, pp. 62-79. 51. Găsim la Aristotel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conduc și decid în legătură cu schimbarea curriculară sunt experții și administratorii; dar autoritatea lor nu poate depăși limite de acceptabilitate expuse public de beneficiarii schimbării; proiectele curriculare respinse de majoritatea beneficiarilor trebuie fie corectate, fie abandonate, dar în nici un caz impuse forțat). Factorii de influență Ce factori determină conținutul unui program școlar și ce factori influențează deciziile privind proiectarea, adoptarea sau schimbarea lui? Diagrama din fig. 12.3 exprimă modelul modern de structurare a acestor factori. a) Factorii legislativi acționează în România
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în special eludarea obligațiilor de a experimenta științific și de a evalua obiectiv proiectele curriculare). Nu se pune doar problema că proiectele curriculare ar putea să fie respinse în practica școlară și reforma curriculară să eșueze. Există și riscul aplicării forțate și autoritare a unor proiecte curriculare ce conțin erori; or, prin aplicare, acestea vor produce malformări educative ireparabile unor populații școlare inocente care, în funcție de situație, pot avea dimensiuni mari. Din nefericire, rezistența la schimbare, tipică organizațiilor riguroase și birocratice, cum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în mod greșit! În acest sens, vezi A. Manolache, D. Muster, I. Nica, G. Văideanu (coord.) Dicționar de pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979. Explicația termenului curriculum a fost redactată de către V. Nicolescu, care, din perspectivă etimologică, îl traduce, forțat, prin „scurtă alergare”. În anii următori, traducerea a fost preluată de mai mulți autori români, iar consecințele au fost ușor de anticipat (vezi p. 111). 2. I. Cerghit, L. Vlăsceanu (coord.), Curs de pedagogie, Universitatea din București, 1984, capitolul 8
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ar putea fi asemănată cu un fel de „caracatiță cerebrală” - imaterială, invizibilă, infatigabilă - care își întinde tentaculele psihice pentru a „pipăi” lumea obiectivă pe care o percepe, generic, ca altceva, adică mediul și modul ei de viață. Este o analogie forțată, dar sugestivă și adecvată pentru a pricepe de ce înțelegerea fenomenologică, conștiința, este caracterizată prin intenționalitate. In-tendere spre lume este „intenționalitate a ceva”; astfel se realizează înțelegerea sensului în actul de conștientizare. Max van Manen (1984) a sesizat că această imagine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dresaj mai rafinat care evită cu pricepere conștiința și controlul rațional. Asemenea procese au adesea un substrat sociopolitic. „Sovietizarea” românilor, încercată de URSS în anii ’50-’60, este un exemplu; iar „americanizarea” din prezent, un altul. Enculturația este o educație forțată, însă insesizabilă, care introduce, subliminal, prin tehnici de propagandă, valorile culturii dominante. Promovate prioritar și cu mare frecvență, aceste valori sunt întotdeauna prezentate hiperbolizat pentru a ecrana obiective submerse, tainice. Acestea din urmă nu sunt niciodată devoalate; ele constituie însă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vizibil efortul individului de a fi acceptat, valorizat, promovat. Dacă ne referim la domeniul nostru de studiu, unii își mai amintesc: termenii utilizați în epocă pentru noii aderenți, mulți neautentici, erau vopsiți sau înroșiți. Cu cât aderența lor era mai forțată, mai neobișnuită, cu atât zelul lor era mai aprig, mai zgomotos, mai vizibil. Militantismul se caracterizează prin apropierea și încorporarea unui cadru cultural prestabilit, colorat ideologic, prin manifestarea dorinței de acceptare într-un grup, structurat în jurul unei doctrine, care-i
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comuniste românești apare, în multe privințe, într-o cu totul altă lumină. Care ar fi direcțiile demne de străbătut dintr-un asemenea unghi de analiză? Una posibilă ar fi, bunăoară, formele înguste de sociabilitate, specifice habitatului urban. Printre efectele industrializării forțate din primele două decenii de după 1947 s-a numărat și o dislocare masivă de populație. Dacă înainte de război ponderea demografică a orașelor era considerabil inferioară mediului rural (viața urbană fiind, prin tradiție, la noi, cosmopolită și mai curând elitară, într-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vârstă”. Cartea lui Câmpeanu a fost scrisă în România anilor 1986-1987 și a circulat clandestin. Autorul, fost activist și membru al partidului din ilegalitate, constată cu amărăciune că „România devine sub Ceaușescu țara cel mai prost hrănită din Europa”. Industrializarea forțată a viciat paradigma dezvoltării, alimentarea producției a însemnat subalimentarea producătorilor, introducerea controlului indivizilor prin raționalizarea produselor și inventarea instituției cozii. Observând viața oamenilor în ultimii ani ai lui Ceaușescu, sociologul Pavel Câmpeanu constată: „Dominată de goana după hrană, viața lor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de a contrabalansa aprecierile negative (stigmatul „reminiscențe burgheze”), pentru a rămâne în „câmpul muncii”. În ceea ce îl privește pe I.C., ca și în cazul multor intelectuali formați în perioada precomunistă, acesta pare a fi fost motivul. După ce a fost „comprimat” (forțat să se pensioneze la vârsta de 45 de ani) în 1947 și după ce a fost „eliberat din învățământ” în 1951, I.C. consemna în prima sa A.d.p. (1951) că nu a fost indiferent „față de mișcarea politică și economică sub formă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
simplu act (ca în capitalism). Aceasta se referă la faptul că o persoană trebuie să ia decizii în funcție de lipsa sau existența produselor atunci când se dorea cumpărarea. Alegerile unei astfel de persoane care intra în procesul de cumpărare erau „coada”, substituția forțată, căutarea în alte surse, amânarea cumpărării sau abandonarea ei (Kornai, 1992, pp. 230-234). Pentru locuitorii Sântanei, toate aceste alternative erau alegeri cu care se confruntau în viața de zi cu zi. Micul trafic, ca o alegere în procesul de cumpărare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de partid luase prin surprindere autoritățile: dacă nu se putea baza pe muncitori, regimul comunist din România devenea extrem de fragil, de fapt, iar conducătorii conștientizau cu stupoare acest lucru (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise, în mod evident, lezat personal de greva minerilor: cvasileșinul său din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din mână, spunându-mi că nu am studii. Am fost repartizată la fabrica de textile „Suveica” și, oricât am încercat să mă angajez muncitor calificat în alte părți - mai aproape de casă, printre altele -, nu am reușit. Așa cum a existat domiciliu forțat, tot așa exista și loc de muncă forțat. Controlul social și politic, de fapt, funcționa perfect. Erai deja așteptat unde erai repartizat. Probabil că existau instrucțiuni. Se știa că vii, așa cum la o închisoare se știe că vin pușcăriași. Inutil
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Am fost repartizată la fabrica de textile „Suveica” și, oricât am încercat să mă angajez muncitor calificat în alte părți - mai aproape de casă, printre altele -, nu am reușit. Așa cum a existat domiciliu forțat, tot așa exista și loc de muncă forțat. Controlul social și politic, de fapt, funcționa perfect. Erai deja așteptat unde erai repartizat. Probabil că existau instrucțiuni. Se știa că vii, așa cum la o închisoare se știe că vin pușcăriași. Inutil să spun că nimeni nu avea nevoie de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]