2,694 matches
-
prea scurtă, Cusută cu pietre multe, Bâcsită cu pietre scumpe, Și cioltarul de argint, Face dâră pe pământ, Cum n-am văzut de când sînt. Și cu el de te-ei întoarce, Să vii la oraș încoace, Cu roșul legat de frâu, Cu frâul legat de brâu. ................................... Du-te, maică, și să vii, Că tot oi fi printre vii". Bătrâna pleacă. Răscolește gunoiul cu o sapă, descoperă un zid, apoi patru uși de stejar pe care trebuie să le descuie. Roșu era
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Cusută cu pietre multe, Bâcsită cu pietre scumpe, Și cioltarul de argint, Face dâră pe pământ, Cum n-am văzut de când sînt. Și cu el de te-ei întoarce, Să vii la oraș încoace, Cu roșul legat de frâu, Cu frâul legat de brâu. ................................... Du-te, maică, și să vii, Că tot oi fi printre vii". Bătrâna pleacă. Răscolește gunoiul cu o sapă, descoperă un zid, apoi patru uși de stejar pe care trebuie să le descuie. Roșu era încă sub
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
spală cu vin, îl acoperă cu cioltarul de argint și nu uită pernița brodată. Roșu spune: Că v-o fi, babo, păcat, Aici de când m-ați băgat; Că mi-am intrat tretior Ș-acuma ies bătrâior". Bătrâna îl ia de frâu și scoate afară. Roșu trage în piept vântul călduț al serii, plin de trilul păsărilor; își umple ochii cu priveliștea câmpurilor, munților și pădurilor peste care apune soarele și scoate un nechezat mândru care face să se dărâme casele dimprejur
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
trilul păsărilor; își umple ochii cu priveliștea câmpurilor, munților și pădurilor peste care apune soarele și scoate un nechezat mândru care face să se dărâme casele dimprejur. Apoi așteaptă. Stăpânul lui nu vine la această chemare. Bătrâna, ținându-l de frâu, îl duce spre oraș. Apropiindu-se, calul nechează, palatul cel vechi se cutremură, iar boierii își spun între ei: "Parc-ar fi scăpat Corbea!". Când o văd pe bătrâna care aduce calul, îi spun: "Nu ți-e Roșul de vânzare
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
necunoscutului mă excita la culme, iar când Pierre mi-a scos cagula și i-am văzut pe toți oamenii aceia înghesuiți în jurul meu, cu ochii scăpărându-le, cu buzele tremurânde, cu mâinile încleștate pe mădulare sau pe sexurile femeilor, dădui frâu liber juisării care izbucni fără să-i mai pot controla intensitatea". p. 96. Dar diferite trăsături depășesc economia tradițională a povestirii pornografice. Astfel, textul nu se lasă decupat în "scene": autoarea asociază strâns narațiunea propriu-zisă și reflecțiile sale despre legătura
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
și de onoare. Dar în politică? Ce face politica atât de specială încât să merite aserțiunea? Lupta pentru putere? Speranța de a mai încremeni o vreme într-un fotoliu de parlamentar sau de președinte? Dorința de a ține în mână frâie economice, cu care poți șantaja, te poți îmbogăți, poți îmbogăți pe alții? Astea justifică orice-ul? Politica românească își atinge, an de an, lună de lună, alte culmi ale depravării. O istorie amplă nu mai este necesară. Anul trecut a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
în vreo două duminici). Toată lumea a recunoscut că, din punct de vedere editorial, unele dintre canalele TVR au mers mult mai bine, s-au văzut simptomele binelui. Numai că, financiar, Tudor Giurgiu nu a reușit deloc să țină lucrurile în frâu. Și uite așa ajunge Valentin Nicolau președintele-director general etalon pentru o vreme în care canalele publice îi cântau seară de seară ode lui Adrian Năstase, dar - așa se zice - TVR avea rezultate economice foarte bune. Azi Mihaiu face dezbatere (o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
-s de măritat Și băieții de însurat Plugușor cu patru boi, Ia, mai mânați, flăcăi! Hăi! Hăi! sau S-a sculat mai an BădicaTraian Și-a încălecat Pe un cal învățat, Cu șeaua de aur, Cu nume de graur, Cu frâul de mătasă Cât vița de groasă. El în scări s-a ridicat Peste câmpuri s-a uitat, Ca s-aleagă loc curat De arat și semănat S-a sculat într-o joi C-un plug cu 12 boi. Și în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
practică avortul în afara Statelor Unite ale Americii. Imediat, chiar a doua zi, în virtutea unei venerabile tradiții, Vaticanul a reacționat. Arhiepiscopul Rinno Fisichella, președintele Academiei Pontificale pentru Viață a Vaticanului, a taxat drept "arogantă" decizia celui mai puternic om de pe planetă de a da frâu liber avorturilor. A echivalat aprobarea finanțării avortului și a unui test pe om privind terapia pe baza celulelor stem embrionare cu "distrugerea de ființe umane". Avantajul obținerii unor inedite tratamente privind vindecarea leziunilor și a bolilor considerate incurabile este trecut
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
amenințările ce le-a adresat unor membri ai partidului opoziției, el merge până a zice că „hotărât, românii nu sunt făcuți pentru instituțiile de care sunt ocârmuiți, numai pașii de la Vidin și Silistra sunt în stare să-i ție în frâu”. (subl. ed.) Aici d. Dașcov se face că nu vede singura cauză a întregii dezordini existente: el și nimeni altul. Și dacă, în loc de a stârni Domnului numit de el această supărătoare afacere a minelor și acum a mănăstirilor, ar fi
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pentru sănătate, alta pentru gust și rafi nament. Bucătăria franțuzească e cea mai fină din lume. Aveți un desert preferat? — Eu nu mănânc desert de peste patruzeci de ani. Îmi plăcea dulcele atât de mult, încât știam că, dacă voi scăpa frâiele vreodată, adio talie, adio ținută, ceea ce, în profesia mea, e aproape sinucidere. Am făcut acest exercițiu cu mine, iar azi trec pe lângă cofetării ăiar tu știi ce cofetării sunt aici, la Paris!), mă uit în vitrină și... parcă aș vedea
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
puncte de vedere, nu e deloc un lucru rău. Ca spațiu al libertății totale, Internetul ne poate descătușa și elibera de constrângerile vieții offline. Pe de altă parte, este evident că, ascunși în spatele ecranului, mulți utilizatori devin violenți, agresivi, dau frâu pornirilor rasiste și xenofobe. Unele com panii și grupări politice se servesc de faptul că pe Internet oricine își poate asuma orice identitate (și oricâte identități) și plătesc oameni a căror sarcină este să-și construiască profiluri false și să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
sacrificii ale multora din ei încrustate adânc pe mormintele lor, starea total confuză în care ne-a aruncat acest sfârșit de război, inutil, cu totul inutil. Toate acestea am reușit în acele momente să le alung. Acum doar zburam. Lăsam frâu liber pasiunii pe care am încercat-o întotdeauna când mă aflam în avion. Și fără să vreau mi-a apărut în minte o dedicație ce mi se făcuse cu aproape 20 de ani în urmă, când un "om adevărat" mi-
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
străzii, dezamăgitor. Toate casele neîngrijite, cu ferestre sparte. Strada murdară, gunoaie peste tot. Vizibil dezolant, un oraș nu demult ieșit bolnav dintr-un război greu... Și timpul trece, un sfert de oră, o jumătate de oră. Nu vroiam să las frâu liber gândurilor care mă asaltau. Preferam să mă concentrez asupra unuia singur: tragicomicul situației: surpriză amară, o oarecare îngrijorare datorită, în special, faptului că cele întâmplate erau în legătură cu un ofițer englez, reprezentant al unei națiuni pentru care, cunoscându-i în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
că reziști dorului și gândurilor doar dacă îți negi emoțiile. Trebuie să-ți impui o anumită lipsă a sentimentelor. Târziu, când ai vrea să revii în țară și să-ți reiei viața de dinainte, te temi de sentimentele ținute în frâu atâta timp. Ca și cum ți s ar umple inima odată. E periculos. Nu poți să-i ceri unui om să renunțe la tot, să nu plângă de dor, să moară încetul cu încetul și apoi să-i spui să învie. Nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
accepta orice ar fi insolit sau incorect, stufos sau arbitrar, stilul secolului al XVIII-lea ne face să ne gân dim la o cădere în perfecțiune, în neviață. Un produs de seră, artificial, lipsit de vlagă, refuzând orice slăbire a frâului, nu putea cu nici un chip să producă o operă de o originalitate totală, cu tot ce implica aceasta ca im pur, năuci tor și irezistibil. În schimb, un mare număr de scrieri în care se răsfață un verb transparent, fără
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
acea limită extremă a rigidității și a desăvârșirii. După Revoluție, devine mai puțin riguroasă și mai puțin pură: dar ceea ce a pierdut din perfecțiune a câștigat în naturalețe. Pentru a supraviețui, pentru a dura, avea ne voie să-și rupă frâiele și să se corupă, să se îmbogățească prin noi incorectitudini și noi improprietăți, să iasă în sfârșit din salon în stradă. Și, prin aceasta, sfera sa de in fluență și de răspândire a scăzut: n-a putut să fie limba
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Angliei a fost prac tic nul este pentru că, de obicei, nu sunt imitate insti tu țiile libere, ci măsluirile și cabotinajul libertății. Aici, minții îi vine în chip firesc o paralelă. În țările anglo-saxone, sectele protestante permit cetățeanului să dea frâu liber nebuniei sale, nevoii sale de controversă și de scandal; de aici diversitate religioasă și uniformitate politică. Dim po trivă, în țările catolice, în mod special în Franța, resur sele de delir ale individului nu-și pot găsi vad decât
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
niciodată decât despre ceea ce știa foarte bine, lăsând pentru tot restul cuvântul oamenilor instruiți, întotdeauna atentă cu toată politețea, fără măcar să pară plictisită de ceea ce nu înțelegea; dar încă și mai pri cepută să prezideze, să supravegheze, să țină în frâu aceste două societăți libere prin natura lor; să traseze limite acestei libertăți, să o aducă la supunere, când părea să-i scape, printr-o vorbă sau printr-un gest, ca printr-un fir nevăzut. „Domnilor, să zicem că ajunge“ era
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
severitățile părintelui său; însă marchizul de Mirabeau, la fel de violent ca și fiul său, nu se pricepuse niciodată să stăpânească aprigul caracter al acestuia din urmă; în loc să-l câștige prin afecțiunea la care era sensibil, a vrut să-l țină în frâu printr-o forță împotriva căreia se răzvrătea. El însuși spunea că familia lui era aceea a lui Atreu și Thieste: vrajba dintre tată și mamă, dezbinând copiii în două facțiuni dușmane, i-a deprins de timpuriu cu reținerea și cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu era la fel de ușor de stăpânit și de eludat ca pacificata dinastie Montmorency. Trebuie să fi existat în jurul ei, în anume ceasuri, destule violențe și răzvrătiri pe care mâinii acesteia gingașe îi era mai apoi greu să le țină în frâu. Jucându-se cu pasiunile omenești pe care voia să le farmece și pe care le ațâța mai mult decât și ar fi închipuit, semăna cu cea mai tânără dintre Grații, pe care ar fi amuzat-o să înhame lei la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
punct de vedere etimologic, termenul management provine din lat. manus agere care înseamnă "a lucra cu mâna", "manevrare", "conducere", fiind preluat ulterior în diferite limbi. Astfel, în limba italiană apare sub forma maneggiare, tradus prin "a dresa, a ține în frâu un cal", în limba franceză sub forma le manège, semnificând "dresajul calului, călărie, școală de echitație", în limba engleză existând verbul to manage, având sensul de "a dirija, a manevra, a conduce, a administra, a duce ceva la bun sfârșit
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
prin intermediul eroului. Autorul pare să demonstreze lecturii că romanul se scrie sub ochii ei, cu ea împreună, fiindcă trăirea e importantă, nu convenția. Romanul nu mai e oglinda vieții, ci viața însăși, iar autorul cere să fie luat drept reporter. Frâiele narațiunii sunt bine ascunse, convenția trebuie aflată. Iată cum se transformă romanul dintr-o traducere a unei acțiuni cronologice într-un final de obicei de cuplu, plasat în viitor, într-o vânătoare de convenții, la capătul căreia nu mai e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și a început un pelerinaj către ultimul râu și ultimul uscat sterp, ajungem în sfârșit pe Gange, unde Tunetul, forța supremă a fertilității, care poate readuce viața în tărâmul pustiu, rostește cele trei porunci : "dă, ai compasiune, ține-te în frâu". Toate trei sunt încălcate, drept care ne găsim pe ultimul țărm, împreună cu poetul, care are dinainte marea primordială, dar nu se poate bucura de ea. El privește înapoi, într-o suită de citate care mai de care mai diferite, repetă poruncile
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
zburătoare". "Bizar", au zis. "Mai departe". Am zis "Mi-e greu să articulez. Mi s-a uscat gâtul, mă gâdilă nările. Cred că am să strănut ori să plâng". "Nu-i nimic", au zis, "nu-ti fie rușine să dai frâu liber emoției. Nu auzi chiar în fiecare zi că ai să capeți un milion de lire. Relaxează-te, plângi un pic; te așteptăm o clipă...". " Ia stai!" am strigat. "N-am cumpărat niciun bilet de loterie de ani de zile
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]