8,186 matches
-
de la chance Elle n’a pas de souci Elle se la coule douce Le jour comme la nuit Et elle sort de șa source Tout doucement, sans bruit, sans sortir de son lit...” iar eu nu știu o boabă în franceză. Ea îmi zice autoritar, că e sora mai mare. Foarte bine, pune mină pe carte și învață, eu te ascult! De mâine facem lecții. Aha, de mâine facem lecții! Îmi vin în minte toate năzbâtiile pe care le-am făcut
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
a avut loc prima debarcare a Forțelor Aliate în 1940, un adevărat masacru, Le Havre, Rouen, Paris. Prietena mea, Odile, lebădă neagră (de ce trebuia să fie personajul negativ?), o franțuzoaica superbă dealtfel, roșcata și cu pistrui, mi-a vorbit o franceză fără concordanță, exact cum îi venea în minte. Am făcut eforturi să mă adaptez noii situații și numai multicolorele tufe de azalee și begonii m-au salvat de la înmormântarea limbii franceze din psihicul meu. Partea palpitanta a excursiei a fost
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
era luat și controlat acolo. Eu am căutat sa pun niște piese care să fie semnificative cultural. Ghelderode este un autor important, care reprezintă o perioadă remarcabilă a dramaturgiei mondiale. El era flamand și flamanzii îi reproșau că scrie în franceză, iar francezii îl considerau flamand. Era cu fundul în două luntrii culturale. Eu mai făcusem „Viziuni flamande”( Teatrul ‘C. I. Nottara’ - București, 31.01.1968), după textele sale, cu Ștefan Iordache și Ștefan Radof, spectacol care a reprezentat România la
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai () [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
publicat inițial în traducere neerlandeză, cu ocazia premierei piesei, în cotidianul De Standaard, din 24 aprilie 1930, sub titlul Mij niew werk «Een onnoozel hart in de wereld» (Noua mea piesă «O inimă inocentă în lume») și rămas inedit în franceză, pînă la publicarea lui de către R. Beyen în volumul II al corespondenței dramaturgului. Cf. Annexe II, pp. 591-593. Piesa a fost scrisă pentru actorul Renaat Verheyen, care o va pune în scenă la T.P.F., în 1930, jucînd și rolul titular
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai () [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
de la acestă vârstă își trimiteau bilete de dragoste, femeia, chir și căsătorită fiind, nepăsându-i de ironiile prietenilor sau de prejudecățile celor din jur. Provenită dintr-o veche familie românească, Veturia a urmat pensionul săsesc la Sibiu, vorbea fluent germana, franceza, maghiara și româna și se pregătea de o carieră strălucită, avea un glas frumos și voia să devină soprană. A debutat la Sibiu în 1903 cu piesa „Răsunetul de la Crișana” de Ion Vidu, fiind numită „ privighetoarea Ardealului” În 1909 cântă
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga () [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
avalanșă și cuprind tot palierul formelor de exprimare. Publicații: Din 1970 a început colaborarea la revista școlii, Năzuințe, apoi la alte periodice românești și străine (vreo 50 științifice și peste 100 literare). Și-a tradus o parte din lucrări în franceză și engleză, altele i-au fost traduse în spaniolă, portugheză, italiană, esperanto, rusă, sârbă, japoneză, si arabă. Colaborări cu poeme și piese de teatru la 42 de antologii românești, franceze, italiene, americane, indiene, si coreene. Prolific autor, coautor, editor, si
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
find și CERN) în matematică (teoria numerelor, geometrie neeuclidiana, logica), fizică, filozofie, literatura (poeme, nuvele, povestiri, un român, piese de teatru, eseuri, traduceri, interviuri), rebus (careuri, enigmistica) și arta (experimente în desene, picturi, colaje, fotografii, arta pe computer) în română, franceza și engleză, dintre care: Formule pentru spirit (debut editorial, 1981, sub pseudonimul Ovidiu Florentin); Le sens du non-sens, Problemes avec et sans ... problemes!, Fes, Maroc (1983); Antichambres/Antipoésies/Bizarreries, Caen, Franța (1989); NonPoems (poeme de avangardă), Phoenix (1990); Only Problems
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
țesut, din ’90 încoace, drumuri trainice în spațiul francofoniei, fiind, exclusiv, un scriitor de limba franceză. Deși cunoaște bine încă alte șase limbi, a ales să publice și traducă cu prioritate pe acest palier lingvistic foarte apropiat de sufletul nostru: franceză. Parcurgând toate treptele universitare până la profesor și decan, la Universitatea Danubius din Galați, Constantin Frosin a dezvoltat paralel o intensă muncă de traducător și a manifestat o vie prezenta în spațiul poetic românesc și francez. Membru al Uniunii Scriitorilor din
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
e extrem de dificil să fii cunoscut astăzi. Autor a peste 40 de cărți originale (multe publicate în Belgia, Franța sau Canada), între care 20 de poezie, el este, de asemenea, traducătorul neobosit, cu un palmares impresionant de volume (9 din franceză în română, cca 200 din română în franceză) apărute în edituri românești și francofone, precum și de poeme, eseuri, publicate în reviste din Francofonie (peste 600, din Franța, Belgia, Italia, Luxemburg, Canada, dar și din Germania), între care, cca 100 de
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
a peste 40 de cărți originale (multe publicate în Belgia, Franța sau Canada), între care 20 de poezie, el este, de asemenea, traducătorul neobosit, cu un palmares impresionant de volume (9 din franceză în română, cca 200 din română în franceză) apărute în edituri românești și francofone, precum și de poeme, eseuri, publicate în reviste din Francofonie (peste 600, din Franța, Belgia, Italia, Luxemburg, Canada, dar și din Germania), între care, cca 100 de scriitori români etc. Aceste date pun în evidență
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
considerat această succinta incursiune în biograficul autorului necesară pentru conturarea profilului sau poetic, întrucât cele două fațete - de traducător și poet francofon - se află mereu în interdependenta și interconexiune, cu atat mai mult cu cât el nu scrie decât în franceză. Afirm asta pentru că, iată, Constantin Frosin a debutat editorial ca scriitor mai întâi în limba franceză, în afara țării (L’ivre de peau hési(ț)e, L’Etoile d’Argent, Belgia, 1992), si apoi la o editură din România, dar tot
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
cadou pe care il faceți literaturii franceze” (Jean Dutourd); ,,sunt într-adevăr impresionat de efectul transportării versului muzical din Joc secund (Ion Barbu, n. n.) în limbajul, periculos prin precizie, al poeziei franceze” (Eugen Simion); ,,două excelente versiuni (Urmuz, n. n.), în franceză (Constantin Frosin, n. n.) și în engleză, impecabil realizate” (Bogdan Ghiu); ,,Constantin Frosin este un teribil traducător în franceză, constant interesat de promovarea, interpretarea și apărarea marilor autori ai culturii române. Un lucru e cert: umanistul autor gălățean este un intelectual
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
din Joc secund (Ion Barbu, n. n.) în limbajul, periculos prin precizie, al poeziei franceze” (Eugen Simion); ,,două excelente versiuni (Urmuz, n. n.), în franceză (Constantin Frosin, n. n.) și în engleză, impecabil realizate” (Bogdan Ghiu); ,,Constantin Frosin este un teribil traducător în franceză, constant interesat de promovarea, interpretarea și apărarea marilor autori ai culturii române. Un lucru e cert: umanistul autor gălățean este un intelectual superior. (...) scrie cu rigoarea unui logician metamorfozat în gramatician și cu dezinvoltura unui scientist convertit la literatura.” (Valentin
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
poetica (evident și despre traduceri) să apară în spațiul Francofoniei și mai puțin în cel național, el deschizând astfel un nou drum, cel al poetului Europei unite, ce alege să scrie în una din limbile de largă circulație ale acesteia: franceză. Astfel se explică și apariția lucrării Constantin FROSIN, Francophile roumain, la Luxemburg (Editură Poiêtês), în 2007, sub coordonarea lui Laurent FELS, lucrare în care sunt incluse cronicile scrise și publicate de personalități din acest spațiu. ,,Constantin Frosin își plasează textul
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
prozodiei „( Roland Le Cordier, președintele de onoare al Société des Poétes Français, 1999); .... . Nu e de mirare, prin urmare, ca René Bonnet de Murlive îl asemuie cu Jean Dorat, eruditul Pleiadei Franceze, numindu-l ,,Primul francofon din România, pentru care franceză este o altă limbă maternă, original poet, îndrăgostit de Franța și de limba franceză” (în: Préface la antologia La Brigade, Éd. Arcam, 2002),iar alții cu Laforge etc. Foarte dificil de deslușit în toate tainele sale, întrucat poetul Constantin Frosin
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
mare, încercând să-mi dau seama pe unde ar fi așteptat corăbiile semnalele luminoase. Acum trei ani, pe balcon, în Grecia, eram încântat de perioada monarhistă. Romanele preferatului de atunci, Anton Holban, mă determinau la frecvente comparații. Un profesor de franceză, suplinitor în București, stătea cu chirie într-un hotel pe Calea Victoriei. Lua masa la terasa hotelului și-i mai rămâneau suficienți bani, între altele, pentru chirie, pentru haine elegante și plăci de vinilin, cu muzică elevată, pentru patefon. Câte zile
Lego ergo sum (Articol ideatic) () [Corola-blog/BlogPost/339680_a_341009]
-
au împărtășit gândurile, bucurându-se din plin unul de prezența celuilalt. Au abordat toate subiectele posibile, pentru că amândoi dețin un bagaj de cunoștințe care-i onorează, o cultură generală solidă. “Sandu e un om cult - afirmă nea Mitică -. Vorbește bine franceza și germana și se descurcă în engleză. În plus, el a știut să se organizeze. Mare lucru e să nu pierzi vremea, să înveți tot timpul câte ceva, să cunoști cât mai multe limbi străine. Descurcatul acesta e un mare lucru
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340744_a_342073]
-
Blaga sunt de formație germană. Sigur, dar, ei nu pot manevra conceptele filosofice împrumutate de la romanticii germani în limba germană, e o incompatibilitate fonetico-morfologică, între germană și română. Și Blaga, și Eminescu folosind dicționarele când traduceau din germană, recurgeau la franceză, pentru că nu se potrivește, suntem o limbă romanică. Aceasta este principala importanță a francofoniei. Lăsând la o parte contribuțiile marilor Cioran, Ionesco, cei din exil, până la Mircea Iorgulescu, să nu uităm importanța traducerilor. Părerea mea este: conceptele filosofice nu le
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
în acest lucru cu mare tărie. Domule Ion Rotaru, ne apropiem de sfârșitul dialogului nostru, care ați dori să fie ultimul cuvânt, ultimul gând? ... Sunteți o persoană deosebită și... frumoasă, doamna Angela Baciu ... Aceste vorbe le-am auzit, desigur, în franceză de la Charles de Gaule adresate frumoasei actrițe Brigitte Bardot, pe care a primit-o în vizită cu mare onoare, acest lucru doresc să vi-1 spun și eu din toată inima....din toata inima... Vă mulțumesc foarte mult. ! (mai 2006
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
prezent, dar care, în general, sunt lipsite de orice viitor, fiind lipsite de orice fiosofie. Și, dacă prin editorialele sale, prin orientarea revistelor editate, ca și a polemicilor susținute, Jean François Revel, a devenit cel mai academic condei din publicistica franceză, pentru noi, cei dinspre estul continentului, el se demonstrează a fi cel mai avertizat critic contemporan al practicilor rezultate din filosofia politicilor comuniste. Prin traducerile de la „Humanitas” precum „Cunoașterea inutilă", „Revirimentul democrației", „Marea paradă. Eseu despre supraviețuirea utopiei socialiste", cititorul
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
mă părăsise în camera defunctei sale soții, permițându-mi cu generozitate să consult însemnările acesteia, păstrate în sertarul din mijloc al unei mici mese de scris, mă avertizase înainte de a pleca: Vezi că sunt, în marea lor majoritate, redactate în franceză, sper să te descurci. Și mai e ceva. Ita avea un scris aproape ilizibil!... Nici eu nu i-l puteam întotdeauna desluși. Închisese ușor apoi ușa îndărătul sau, după ce-mi mai făcuse un semn de încurajare spre sertarul lăsat
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
rămână ceea ce fusese până atunci, adică monsieur G., nici macar domnul G., cum mai auzeam zicându-i-se. Trăia din ore de limba franceză predate în particular, probabil singura lui sursă de existență. Mama, spre regretul meu, nu ma dăduse la franceză, spre a-l cunoaște mai bine, să înveți franceză, neapărat franceză, era un moft regățenesc zicea ea, la noi, în Ardeal, dintotdeauna se cuvenea să fie învățată germană. Așa că ani de zile o frecventasem pe Frâu Faber, care nici pe
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
am un post liber la Catedra de limba română, căci tare ar vrea să rămână aici, unde toată lumea îl cunoaște, de la portar la rector - ceea ce era adevărat. Numai că Domnul Marincaș nu a intrat în licență din cauza unor restanțe de la franceză. A deschis ușa catedrei noastre și a exclamat: - Cinste profesorilor de la română! Toți sunteți niște Domni!!! Toți m-ați trecut!!! Proastele alea de la franceză... I-am făcut semn cu mâna să plece, în râsetele tuturor colegilor... Din păcate, următoarea întâlnire
DOMNUL MARINCAŞ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342027_a_343356]
-
ceea ce era adevărat. Numai că Domnul Marincaș nu a intrat în licență din cauza unor restanțe de la franceză. A deschis ușa catedrei noastre și a exclamat: - Cinste profesorilor de la română! Toți sunteți niște Domni!!! Toți m-ați trecut!!! Proastele alea de la franceză... I-am făcut semn cu mâna să plece, în râsetele tuturor colegilor... Din păcate, următoarea întâlnire a fost cu fratele său geamăn. A venit să ne anunțe că Gligor a murit de cancer peste vară. Am hotărât, ca în memoria
DOMNUL MARINCAŞ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342027_a_343356]
-
Dantes. Vorba veche: până nu faci foc, nu iese fum! Or, în ceea ce întotdeauna obține un bărbat este și implicarea femeii. Biografii au descoperit că avea o minte ascuțită, nu era banală. Scria versuri. În caiete de școală inscripționa în franceză lucruri legate de istoria și teoria poeziei ruse. Iată de unde, probabil, o îndrăgi poetul - din afinitățile sufletești, poezia pentru poet constituind esența ființei sale. S-a păstrat o poezie pe care Natalia o dedicase soțului, poezie naivă și tandră. Și
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]