8,103 matches
-
poet. Este fiul Siței și al lui Ilie Stănescu, fierar. După școala primară urmată în satul natal, orfan de tată de la patru ani, biruind lipsurile, devine elevul - eminent - al Liceului „Sf. Sava” din București, absolvit în 1929. Se înscrie și frecventează Facultatea de Drept (finalizată în 1937) și, în paralel, fără să o absolve, Facultatea de Litere și Filosofie la Universitatea din București. În revista liceului, în 1927-1928, publica Psalmi, după ce, cu alte stanțe, fusese prezent, în 1926-1927, în „Universul” și
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
demisionează în 1934, ulterior practicând avocatura la București. Din 1947 și-a pierdut vederea. Desenator și poet, debutează în 1897, cu versuri, la „Foaia pentru toți”, în timp ce revista „Moș Teacă” îi publică prima caricatură. În 1903 se afla la Paris, frecventând boema din Montparnasse. O caricatură, iscălită Est (din E de la Eugeniu și st din Ștefănescu), i-a apărut în „L’Assiette au beurre”, importantă revistă umoristică a timpului, iar altele în „L’Indiscret”, „La Chronique amusante” ș.a. La București ziarul
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
M. (pseudonim al lui Alexandru Sergiu Sragher; 1.II.1922, București - 22.X.1992, București), prozator și traducător. Este fiul Iuliei (n. Mandel) și al lui Henri Sragher, agronom. După ce absolvă în 1941 Liceul Graur în capitală, urmează Colegiul Onescu, frecventează doi ani cursuri la Facultatea de Litere și Filosofie. Își face debutul în 1946, cu un articol despre André Malraux, în „Studentul român” (unde va fi secretar de redacție în 1947-1948), iar editorial cu fantezia pentru copii Călătorie în Univers
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
Brașov - 5.X.1993, București), scriitor bisericesc și traducător. Este ultimul din cei cinci copii ai Rebecăi și ai lui Irimie Stăniloae. Urmează școala primară în satul natal și face studii secundare la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1914-1922). A frecventat un an Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, îndreptându-se apoi spre Cernăuți pentru a deveni student (cu o bursă procurată de mitropolitul Nicolae Bălan) al Facultății de Teologie (1923-1927). Obține licența în teologie cu teza Botezul
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
ȘTEFĂNESCU, Al.[exandru] I.[ancu] (21.VI.1915, București - 20.VIII.1984, București), prozator. Este fiul Josefinei (n. Kraft) și al lui Iancu Z. Ștefănescu, comerciant. A frecventat Liceul „Dimitrie Cantemir” din capitală și Liceul „Ioan Meșotă” din Brașov (unde l-a avut coleg pe Gellu Naum), pe care l-a absolvit în 1933. Urmează, din 1934, Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, luându-și
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
la Seminarul Pedagogic al Universității din Cluj (1936-1940), iar ciclul superior la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăștie (1940-1944), unde se afla în refugiu. Înscris, la insistența părinților, la Facultatea de Medicină a Universității „Ferdinand I” (Cluj-Sibiu), o abandonează însă curând, frecventând Facultatea de Drept a aceleiași universități (1944-1948), iar în 1946 este admis în anul al doilea la secția de actorie a Academiei de Muzică și Artă Dramatică din Cluj, pe care o va absolvi în 1949. Va juca repertoriu clasic
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
minune ideile principale”, „Întoarce-te cu fața spre cele câteva resturi / de aureolă”, „Desuete suspinele, / desuetă imaginea lor!” - iată numai câteva exemple ce dovedesc o „coborâre” a poeziei, a liricului, pe terenul experienței și al limbajului realist. Este o modalitate frecventată de majoritatea poeților opzeciști, care destramă vălurile metafizice ale modernismului liric anterior, personalizând intens versurile, colorându-le cu toată biografia lor. Diferența specifică Ș. o marchează printr-o cerebralitate ce strânge, la propriu și la figurat, poemul, împiedicându-l să
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
, Gheorghe (24.VIII.1877, Tohanu Vechi, azi Zărnești - 20.III.1959, Mălin, j. Bistrița-Năsăud), prozator și memorialist. Dintr-o familie de țărani de sub Piatra Craiului, S. este fiul Mariei și al lui Gheorghe Stoica. Frecventează cursul primar în localitatea natală, apoi gimnaziul și Școala Comercială la Brașov. Cu înzestrare pentru declamație, cutreieră Transilvania, luând parte la turneele lui Zaharia Bârsan. Își urmează chemarea și se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică din București, dar abandonează
STOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289954_a_291283]
-
începe să le predea „academicienilor” „arta de a fura”. Descrierea abjecției și promiscuității include, în spirit umanitarist, situații învederând în sufletele declasaților licăriri de generozitate, de omenie: Creața, „femeie stricată”, duce, în fiecare zi, hrană, la închisoare, celor ce o frecventaseră; audiind întâmplător un concert al unei cântărețe pe care o prădase, Lixandru, mișcat de arta acesteia, se autodenunță. SCRIERI: Hotel Maidan, cu desene de Eugen Drăguțescu, București, [1935]. Repere bibliografice: Erasm [Petru Manoliu], „Hotel Maidan”, „Credința”, 1935, 599; Ștefan Roll
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
Liceul „Matei Basarab”, de unde se transferă la Liceul „Sf. Sava”. Fondează, la 14 februarie 1929, Gruparea Generației Tinere, împreună cu Radu Boureanu, N. Crevedia, Virgil Huzum și Mircea Damian. În toamnă se va înscrie la Sorbona, în vederea obținerii doctoratului în litere, frecventând cursurile lui Mario Roques și Paul Hazard. Îi adresează o scrisoare lui Paul Valéry, la care nu primește răspuns, și traduce din poeziile acestuia. Imprimă la Paris, în 1930, volumul de poeme Soveja ou Le Retour du coeur, care include
STERIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
începerea cursurilor și se angajează muncitor necalificat într-o întreprindere. Ulterior urmează Facultatea de Utilaj Tehnologic de la Institutul Politehnic din București (1974-1978), apoi Facultatea de Management din Nijerode (Olanda), pe care o va absolvi în 1991. În deceniul al nouălea frecventează cenaclurile optzeciste. După 1989 se angajează la Uniunea Scriitorilor, editând primul număr al revistei „Memoria”; lucrează apoi ca secretar general de redacție la revista „Viitorul românesc”. Începând cu 1992 îndeplinește diverse funcții guvernamentale: în Ministerul Apărării Naționale - consilier de presă
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
scrie în plin secol al V-lea, într-o epocă în care tradiția lingvistică și culturală se degrada tot mai mult, morfologia lui este corectă încă, și se poate surprinde o anumită prețiozitate retorică, rod al școlilor pe care le frecventase la Cartagina. Bibliografie. Ediții: PL 51; SChr 101-102, 1964 (R. Braun); CChr.Lat 60, 1976 (R. Braun); CTP 82, 1989 (A.V. Nazzaro). 4. Tyron Prosper Prosper și Ilarie l-au informat pe Augustin în 428-429 prin două scrisori (nr.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
performanțe retorice notabile, cunoaște bine și literatura păgînă, mai ales pe aceea care descrie Marea Moartă și caracteristicile ei extraordinare, efect al ploii de foc trimise de Dumnezeu. S-a spus despre aceste poeme că ar proveni din cercurile culturale frecventate de Ciprian din Gallia (p. 000). Bibliografie. Ediții: Carmen ad Favium Felicem de resurrectione mortuorum..., recensuit J.H. Waszink, Florilegium Patristicum I, Bonnae, 1937; pentru Carmen adversus Marcionitas cf. ediția Karla Pohlmann, Vandenhoeck & Ruprecht, Götingen, 1991; cele două poeme anonime De
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a murit după Arsenie (deci după 449) este de departe călugărul cel mai prezent în culegerile de apoftegme (circa 250, un sfert din seria alfabetică); s-a spus că această culegere de apoftegme ar fi fost realizată întîi în cercurile frecventate de el. Totuși, prezența masivă în colecție a unor monahi proveniți din Palestina sau veniți acolo din Egipt ne-ar putea determina să situăm în Palestina realizarea culegerilor, ceea ce, evident, nu exclude posibilitatea ca unii discipoli ai lui Pimen, eventual
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dacă ar fi fost într-adevăr elevul acestuia la Atena. în plus, trebuie să fi fost de origine siriacă, pentru că hirotonirea episcopală descrisă de el e apropiată de liturghia siriacă. Cunoaștem numele mai multor intelectuali de origine siriacă ce au frecventat școala filozofică de la Atena la sfîrșitul secolului al V-lea; autorul corpusului dionisian a aparținut probabil acestui cerc. Totuși, nici una din numeroasele tentative de identificare efectuate pînă acum nu pare să fi rezistat criticilor. Așa cum am spus, Pseudo-Dionisie a exercitat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Bibliografie. Ediții: GCS 21, 19722 (J. Bidez, F. Winckelmann). 2. Socrate Avem foarte puține informații despre acest istoric. Așa cum spune el însuși, s-a născut și a crescut la Constantinopol și aici și-a petrecut și ultimii ani. în tinerețe frecventase școala gramaticilor Helladius și Ammonius, care în jurul anului 390 se mutaseră de la Alexandria la Constantinopol. Probabil că Socrate nu a plecat niciodată din Constantinopol pentru a se informa mai bine în privința evenimentelor povestite. Nu vorbește deloc despre meseria sa. în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care i-a fost profesor. își face studiile în jurul anului 485, la Alexandria, unde se dedică literaturii și retoricii și participă la dezbaterea unor probleme teologice. în 487 și-a început studiile juridice și s-a dus la Berit ca să frecventeze faimoasa școală de drept de acolo; în 492 s-a mutat la Constantinopol, unde a fost „retor”, adică orator, și „scolastic”, adică avocat. La Constantinopol, el și-a cîștigat un oarecare renume, a avut unele sarcini publice și în cele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Fuseseră (din 1927 Eliade, din 1929 Sebastian) colaboratori ai ziarului Cuvîntul (de la o vreme chiar redactori și-l venerau, deopotrivă, pe maestrul lor spiritual Nae Ionescu. Eliade i-a fost chiar student (Sebastian, ca student la drept, nu, dar îi frecventa, adesea, cursurile). Eliade i-a fost, mai tîrziu, după reîntoarcerea din India, asistent și chiar suplinitor lui Nae Ionescu la catedra (de fapt, conferenția) ilustrului profesor. Dar, repet, cei doi tineri erau buni, intimi prieteni. Și-au recenzat, în presă
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
carte pe care am devorat-o". Citea enorm. Dar refuza să-și constituie bibliotecă. Cărțile din casă cînd - rareori - le avea, îl apăsau teribil. Prefera să și le procure de la Sorbona sau chiar de la bibliotecile de cartier, pe care le frecventa, scotocindu-le, prin depozite și rafturi, alegîndu-și nutrimentul pentru hămeseala lecturii. Cîndva nota: " Cine mă va lecui de cumplitul meu "Bildungstrieb"? Pe cine să fac vinovat de pasiunea mea pentru cărți, de nevoia de a mă "cultiva", de setea de
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
Iar mai grav e că nu văd de ce n-ar trebui să fiu", adaugă el consolator, cum l-a mîngîiat Beckett ca pe un om iremediabil pierdut. Se îndepărtase, recunoștea, de creștinism și îmbrățișase, într-adevăr, budismul (" După ce-ai frecventat o vreme budismul, e cu neputință să revii la dulcegăriile creștine..."). Și, totuși, în ciuda tuturor argumentelor invocate, era profund nemulțumit că nu lucrează. Era, de fapt, un singuratec sceptic și disperat, bîntuit rău de ideea sinuciderii. Ideea sinuciderii m-a
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
fotbal și în universități și chiar și după ce și-au terminat educația școlară. Unii foști elevi ai unor cluburi școlare de fotbal cum ar fi Old Etonians, Old Harrovians și Wanderers (cluburi în care nu puteau accede decât cei care frecventau școli publice) odată cu terminarea studiilor și-au format cluburi noi. De exemplu: foștii elevi ai Sheffield Collegiate School au fondat la Bramall Lan „Sheffield Football Club”. Acest club a fost înființat în data de 24 octombrie 1857, de către doi oameni
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
disciplinele limba română, științe, engleză, matematică; Întâmpină dificultăți la citit-scris, dar și În Înțelegerea sau exprimarea unui mesaj pe această cale; are probleme auditive, ar trebui să poarte aparat auditiv, dar evită să-l aducă; În clasa a III-a frecventat cabinetul logopedic, dar În clasa a IV-a nu mai dorește să meargă. Obiective: identificarea unor posibile cauze care stau la baza acestor deficiențe; stabilirea unor obiective care să orienteze activitatea de intervenție; alegerea unei strategii de intervenție. Caracterizarea subiectului
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
rusă... - Această teroare amenință încă întreaga Europă, dacă n-o să înălțăm nici un stăvilar în calea puhoiului asiatic... Suplimentar scanase și atașase un afiș electoral CDU din anii cincizeci, care înfățișa un monstru feroce de tip asiatic. Răspândite în rețea și frecventate de cine știe câți utilizatori, aceste sentințe și texte ilustrate se citeau ca atacuri la lucruri ce păreau să se-ntâmple chiar azi, deși nu erau numite nici Rusia în dezagregarea ei neputincioasă, nici ororile din Balcani și din Ruanda africană. Ca să
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
Ivasiuc, profesor de științele naturii, era bucovinean. Refugiat din Ardealul de Nord în urma Dictatului de la Viena, I. urmează la București școala primară, dar și întâia clasă a cursului secundar (1944- 1945), la Liceul „Matei Basarab”. Reîntors după război la Sighet, frecventează cursurile Liceului „Dragoș Vodă” (1945-1951). Între 1951 și 1956 face studii de filosofie și de medicină la București, fără a le finaliza. În toamna lui 1956, în semn de solidaritate cu revoluția maghiară, organizează un miting studențesc împreună cu câțiva colegi
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
, Ioan Al. (6.VII.1844, Colun, j. Sibiu - 6.IV.1878, Brașov), poet și prozator. Este fiul Anei (n. Panga) și al lui Alexa Lapedatu, țărani. Frecventează școala săsească din Hosman și Liceul Romano-Catolic din Sibiu (1860-1868), fiind unul dintre primii studenți trimiși la Paris cu o bursă a Societății „Transilvania” din București. După ce între 1868 și 1870 audiază cursuri la Collège „Sainte-Barbe”, Collège de France și
LAPEDATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287746_a_289075]