8,979 matches
-
la fumul de Ńigară la subiecŃii cu un indice de masă corporală peste 27 kg/m2, o vârstă peste 55 de ani sau cu un indice carotidian intimă/medie peste 0,707mm. 3.2.4. Efectele fumatului asupra vaselor mari Fumatul prin mecanisme fiziopatologice complexe determină modificări vasculare la nivelul diferitelor organe și sisteme (de la arteriopatie obliterantă periferică, până la boală coronariană și cerebrovasculară. La fumători s-a constatat o dublare a riscului pentru afecŃiuni coronariene și o creștere de aproximativ șapte
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și sisteme (de la arteriopatie obliterantă periferică, până la boală coronariană și cerebrovasculară. La fumători s-a constatat o dublare a riscului pentru afecŃiuni coronariene și o creștere de aproximativ șapte ori a riscului de arteriopatie obliterantă periferică. Modificările vasculare cauzate de fumat diferă în funcŃie de numărul de Ńigări: numărul mare de pachete-an se asociază cu efecte mai severe la nivelul arterelor membrelor inferioare, decât la nivelul coronarelor. La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de fumat diferă în funcŃie de numărul de Ńigări: numărul mare de pachete-an se asociază cu efecte mai severe la nivelul arterelor membrelor inferioare, decât la nivelul coronarelor. La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute ale fumatului, la fumătorul cronic, se exprimă printr-o creștere a tensiunii arteriale în medie cu 6% și a frecvenŃei cardiace cu o medie de 14%. Valorile tensiunii arteriale și ale frecvenŃei cardiace sunt crescute la fumători, în mare parte sub acŃiunea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la 2-4 ore după administrare, la persoanele normotensive, nu și la hipertensivi. În același timp, dozarea tromboxanului B2 a demonstrat creșteri la nefumători, dar nu și la fumătorii hipertensivi sau normotensivi, unde nivelurile tromboxanului erau crescute anterior administrării de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi, de 3,1 ori la cei care fumează 15-24 Ńigări pe zi și de 4,9 ori la cei care fumează peste 25 Ńigări pe zi. Studiul a arătat că durata fumatului este mai puŃin importantă decât vârsta fumătorului, din punct de vedere al riscului. Astfel, fumatul la subiecŃii tineri asociază riscuri mai mari faŃă de persoanele vârstnice, pentru perioade similare de practicare a fumatului. Un studiu pe un lot de 5572
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
care fumează 15-24 Ńigări pe zi și de 4,9 ori la cei care fumează peste 25 Ńigări pe zi. Studiul a arătat că durata fumatului este mai puŃin importantă decât vârsta fumătorului, din punct de vedere al riscului. Astfel, fumatul la subiecŃii tineri asociază riscuri mai mari faŃă de persoanele vârstnice, pentru perioade similare de practicare a fumatului. Un studiu pe un lot de 5572 pacienŃi cu risc cardiovascular, comparativ cu 6268 subiecŃi în lotul de control a arătat că
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pe zi. Studiul a arătat că durata fumatului este mai puŃin importantă decât vârsta fumătorului, din punct de vedere al riscului. Astfel, fumatul la subiecŃii tineri asociază riscuri mai mari faŃă de persoanele vârstnice, pentru perioade similare de practicare a fumatului. Un studiu pe un lot de 5572 pacienŃi cu risc cardiovascular, comparativ cu 6268 subiecŃi în lotul de control a arătat că riscul relativ coronarian scade de la 3,5 la 1,5 pentru 42 bărbaŃi și de la 4,8 la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pacienŃi cu risc cardiovascular, comparativ cu 6268 subiecŃi în lotul de control a arătat că riscul relativ coronarian scade de la 3,5 la 1,5 pentru 42 bărbaŃi și de la 4,8 la 1,6 pentru femei după renunŃarea la fumat. După 4-6 ani de la oprirea fumatului, riscul devine comparabil cu al nefumătorilor. În plus, vârsta la care survine infarctul miocardic s-a demonstrat a fi mai redusă în medie cu 13,8 ani la bărbaŃi, respectiv 3,6 ani la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
6268 subiecŃi în lotul de control a arătat că riscul relativ coronarian scade de la 3,5 la 1,5 pentru 42 bărbaŃi și de la 4,8 la 1,6 pentru femei după renunŃarea la fumat. După 4-6 ani de la oprirea fumatului, riscul devine comparabil cu al nefumătorilor. În plus, vârsta la care survine infarctul miocardic s-a demonstrat a fi mai redusă în medie cu 13,8 ani la bărbaŃi, respectiv 3,6 ani la femei, în cazul fumătorilor, faŃă de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
nefumătorilor. În plus, vârsta la care survine infarctul miocardic s-a demonstrat a fi mai redusă în medie cu 13,8 ani la bărbaŃi, respectiv 3,6 ani la femei, în cazul fumătorilor, faŃă de nefumători. La nivelul vaselor cerebrale fumatul produce vasodilataŃie acută și creșterea fluxului sangvin la nivelul scoarŃei cerebrale cu aproximativ 15%. Aceste efecte acute ale expunerii la fumul de Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau actualii fumători. Există dovezi certe
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
vasodilataŃie acută și creșterea fluxului sangvin la nivelul scoarŃei cerebrale cu aproximativ 15%. Aceste efecte acute ale expunerii la fumul de Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau actualii fumători. Există dovezi certe că fumatul cronic produce o scădere a fluxului sangvin cerebral la fumători în raport cu nefumătorii și potenŃează modificările aterosclerotice cu rol decisiv în patogenia accidentului vascular cerebral. Studiile au arătat că fumatul reprezintă un factor de risc independent pentru accidentul vascular cerebral, asociindu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
puŃin semnificative la foștii sau actualii fumători. Există dovezi certe că fumatul cronic produce o scădere a fluxului sangvin cerebral la fumători în raport cu nefumătorii și potenŃează modificările aterosclerotice cu rol decisiv în patogenia accidentului vascular cerebral. Studiile au arătat că fumatul reprezintă un factor de risc independent pentru accidentul vascular cerebral, asociindu-se cu o mortalitate crescută prin boală cerebrovasculară, relaŃia fiind direct proporŃională cu numărul de pachete-an. Un studiu pe un număr de 118539 femei, urmărite pe o perioadă de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
relaŃia fiind direct proporŃională cu numărul de pachete-an. Un studiu pe un număr de 118539 femei, urmărite pe o perioadă de 8 ani, a urmărit riscul relativ de apariŃie a accidentului vascular cerebral, la fumători comparativ cu nefumătorii, demonstrând următoarele: fumatul a 1-14 Ńigări pe zi a determinat o creștere a riscului relativ pentru accident vascular cerebral de 2,2 ori, iar fumatul a mai mult de 25 Ńigări pe zi o creștere de 3,7 ori. ApariŃia hemoragiilor subarahnoidiene a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ani, a urmărit riscul relativ de apariŃie a accidentului vascular cerebral, la fumători comparativ cu nefumătorii, demonstrând următoarele: fumatul a 1-14 Ńigări pe zi a determinat o creștere a riscului relativ pentru accident vascular cerebral de 2,2 ori, iar fumatul a mai mult de 25 Ńigări pe zi o creștere de 3,7 ori. ApariŃia hemoragiilor subarahnoidiene a prezentat o creștere a riscului relativ de 9,8 ori, la subiecŃii fumători comparativ cu nefumătorii. Într-o metaanaliză realizată pe 32
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
1,9 ori risc de infarct cerebral, 0,7 risc de 43 hemoragie cerebrală și 2,9 risc de hemoragie subarahnoidiană. Studiul de cohortă Framingham Heart Study, cu o perioadă de urmărire a subiecŃilor de 26 ani, a arătat că fumatul este un factor de risc semnificativ pentru accidentul vascular cerebral, iar riscul scade la 2 ani de la sistarea fumatului și atinge valori similare la 5 ani de abstinenŃă. Studiile au arătat că mortalitatea prin ruptura unui anevrism aortic abdominal este
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
hemoragie subarahnoidiană. Studiul de cohortă Framingham Heart Study, cu o perioadă de urmărire a subiecŃilor de 26 ani, a arătat că fumatul este un factor de risc semnificativ pentru accidentul vascular cerebral, iar riscul scade la 2 ani de la sistarea fumatului și atinge valori similare la 5 ani de abstinenŃă. Studiile au arătat că mortalitatea prin ruptura unui anevrism aortic abdominal este superioară la fumători faŃă de nefumători și se corelează cu numărul de Ńigări fumate (128Ă. În plus, s-a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la 5 ani de abstinenŃă. Studiile au arătat că mortalitatea prin ruptura unui anevrism aortic abdominal este superioară la fumători faŃă de nefumători și se corelează cu numărul de Ńigări fumate (128Ă. În plus, s-a demonstrat că renunŃarea la fumat determină scăderea riscului de a dezvolta anevrism aortic abdominal. Anevrismul aortic a fost urmărit într-un studiu clinic pe 73451 subiecŃi. ApariŃia unui anevrism aortic abdominal cu diametru sub 3 cm a fost evaluată din punct de vedere al riscului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de a dezvolta anevrism aortic abdominal. Anevrismul aortic a fost urmărit într-un studiu clinic pe 73451 subiecŃi. ApariŃia unui anevrism aortic abdominal cu diametru sub 3 cm a fost evaluată din punct de vedere al riscului relativ cauzat de fumat sau hipercolesterolemie: fumatul a cauzat un risc relativ mediu de 4,45 faŃă de riscul relativ cauzat de hipercolesterolemie, de numai 1,29. Anevrisme aortice abdominale au fost identificate ultrasonografic atât la femei, cât și la bărbaŃi, observaŃie care se
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
anevrism aortic abdominal. Anevrismul aortic a fost urmărit într-un studiu clinic pe 73451 subiecŃi. ApariŃia unui anevrism aortic abdominal cu diametru sub 3 cm a fost evaluată din punct de vedere al riscului relativ cauzat de fumat sau hipercolesterolemie: fumatul a cauzat un risc relativ mediu de 4,45 faŃă de riscul relativ cauzat de hipercolesterolemie, de numai 1,29. Anevrisme aortice abdominale au fost identificate ultrasonografic atât la femei, cât și la bărbaŃi, observaŃie care se menŃine și după
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
obliterantă a membrelor inferioare crește direct proporŃional cu numărul de pachete-an fumate. Cercetările de specialitate au arătat o rată înaltă de reocluzie la subiecŃii care au continuat să fumeze și după intervenŃiile chirurgicale vasculare comparativ cu cei care au sistat fumatul. La subiecŃii cu claudicaŃie intermitentă care au renunŃat la fumat, progresia spre ischemie critică este redusă comparativ cu cei care continuă să fumeze. 3.2.5. Efectele fumatului asupra microvascularizaŃiei Fumatul acut se asociază cu afectarea recrutării capilarelor în timpul hiperemiei
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pachete-an fumate. Cercetările de specialitate au arătat o rată înaltă de reocluzie la subiecŃii care au continuat să fumeze și după intervenŃiile chirurgicale vasculare comparativ cu cei care au sistat fumatul. La subiecŃii cu claudicaŃie intermitentă care au renunŃat la fumat, progresia spre ischemie critică este redusă comparativ cu cei care continuă să fumeze. 3.2.5. Efectele fumatului asupra microvascularizaŃiei Fumatul acut se asociază cu afectarea recrutării capilarelor în timpul hiperemiei reactive și cu deteriorarea mecanismelor vasodilataŃiei microvasculare, dependente de endoteliu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumeze și după intervenŃiile chirurgicale vasculare comparativ cu cei care au sistat fumatul. La subiecŃii cu claudicaŃie intermitentă care au renunŃat la fumat, progresia spre ischemie critică este redusă comparativ cu cei care continuă să fumeze. 3.2.5. Efectele fumatului asupra microvascularizaŃiei Fumatul acut se asociază cu afectarea recrutării capilarelor în timpul hiperemiei reactive și cu deteriorarea mecanismelor vasodilataŃiei microvasculare, dependente de endoteliu. Fumul de Ńigară conŃine produși de combustie cu efecte patogenice la fel de importante ca și vasoconstricŃia produsă de nicotină
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
intervenŃiile chirurgicale vasculare comparativ cu cei care au sistat fumatul. La subiecŃii cu claudicaŃie intermitentă care au renunŃat la fumat, progresia spre ischemie critică este redusă comparativ cu cei care continuă să fumeze. 3.2.5. Efectele fumatului asupra microvascularizaŃiei Fumatul acut se asociază cu afectarea recrutării capilarelor în timpul hiperemiei reactive și cu deteriorarea mecanismelor vasodilataŃiei microvasculare, dependente de endoteliu. Fumul de Ńigară conŃine produși de combustie cu efecte patogenice la fel de importante ca și vasoconstricŃia produsă de nicotină. Astfel, monoxidul de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de combustie cu efecte patogenice la fel de importante ca și vasoconstricŃia produsă de nicotină. Astfel, monoxidul de carbon contribuie la reacŃiile hipoxemice prin creșterea nivelului de carboxihemoglobină. Nivelurile carboxihemoglobinei peste 5% la fumători, arată un risc crescut pentru ischemie cardiacă. Efectele fumatului asupra microvascularizaŃiei sunt explicate prin acŃiunea monoxidului de carbon din fumul de Ńigară și într-o proporŃie mai mică de nicotină. Afectarea responsivităŃii vasculare este explicată prin scăderea producŃiei de oxid nitric la nivel endotelial și prin creșterea vâscozităŃii sângelui
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]