15,687 matches
-
de filmele de tipul „Terminator 2”, „Angry Birds”, „Assassin’s Creed Brotherhood”, invocate la orice pas; limbajul însuși pariază mult pe „abstracții”, precum „pipi”, „tedi mic cu banană și măr”, „pistoale”, „pe rană a făcut caca o muscă”, „dragoste-n fund” etc. Pe de altă parte, specifică lui Vlad Drăgoi e întinderea la maxim, până aproape de cedare, a corzilor sadismului. Tocmai pentru că realitatea, în general, e amorală, personajul își propune să-i răspundă cu aceeași monedă prin imaginarea unor scenarii menită
Horror show by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3418_a_4743]
-
de artă, așa cum o face rococo-ul. Filmul lui Alexandru Maftei încearcă această simbioză dintre melodrama turnată în sirop gros de zahăr ars și horror-ul gotic menit să smulgă unui public terifiat un țipăt onest de precupeață pișcată de fund. Cum și titlul o invocă, Domnișoara Christina (1936) este o ecranizare după romanul omonim (după alții nuvela) al lui Mircea Eliade. Romanul a mai fost ecranizat de către Viorel Sergovici în 1992 cu Adrian Pintea în rolul lui Egor, Irina Petrescu
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
nu schimbăm energia cu economia". Antonescu și Ponta, scoși din grila pentru prezidențiale Mugur Ciuvică a spus că "După europarlamentare or să se schimbe multe. PNL o să ia un scor așa mic încât peneliștii îi vor da un șut în fund lui Crin Antonescu. Mi se pare evident că Ponta nu vrea să candideze. Mi-e foarte clar că omul chiar ar vrea să rămână prim-ministru. Geoană sper să nu mai candideze că a candidat destul. Nu există candidat mai
Analiză pentru prezidențiale. Bolcaș: "O glumă sinistră". Ciuvică: "Nu există candidat mai prost". Pe cine ar vota cei doi by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/31724_a_33049]
-
orizontul atenției, nici nu se putea altfel (!), și Fanny, pe care Ilderim Rebreanu o fixează chiar de la început, într-un insectar al veninoșilor:„Spirit aventuros, destul de impulsivă și nechibzuită în tinerețe (...) Nu putem spune că erai o frumusețe: scunduță, cu fundul cam mare și umeri înguști, cu părul șaten închis spre negru, fața smeadă și ochii întunecați, aduceai mai degrabă cu o țigăncușă decât cu o tânără aspirantă la gloria scenei teatrale”). Se produc dezvăluiri ce țin de intimitatea acesteia, adevăruri
Romanul Rebrenilor by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3116_a_4441]
-
de mobilitatea feței. Femeia nu are nevoie, fiindcă la ea disimularea e înnăscută. Stai și te crucești! Nu, nu de prostia asta. De câtă nesăbuință ne-a trebuit ca să renunțăm la barbă, noi, bărbații secolului 20, lăsându- ne citiți până în fundul sufletului de femei, pe care noi, în schimb, nu le putem descifra. „Animalul cunoaște moartea abia când moare, omul se apropie în mod conștient de moarte, în fiecare ceas...” Nu chiar în fiecare ceas. Sentimentul morții e un bas fundamental
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2922_a_4247]
-
sau drept cel mai mare scriitor ivit printre români de la Panait Istrati încoace? Cititorul și-a dat repede seama că noul Saint-Simon nu e decât un colportor de anecdote și cancanuri bucureștene, a căror "cheie" a rămas în buzunarul fără fund al romancierului transfug, ceea ce dovedește că te poți pricepe la șmecherii și vicleșuguri și să nu fii, în fond, decât un prostălău. Cartea n-a avut nici măcar un succes de curiozitate. Totdeauna când un volum e tras în mai mult
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
de mobilitatea feței. Femeia nu are nevoie, fiindcă la ea disimularea e înnăscută. Stai și te crucești! Nu, nu de prostia asta. De câtă nesăbuință ne-a trebuit ca să renunțăm la barbă, noi, bărbații secolului 20, lăsându- ne citiți până în fundul sufletului de femei, pe care noi, în schimb, nu le putem descifra. „Animalul cunoaște moartea abia când moare, omul se apropie în mod conștient de moarte, în fiecare ceas...” Nu chiar în fiecare ceas. Sentimentul morții e un bas fundamental
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2880_a_4205]
-
cu balanță comercială pozitivă. Inițiativa managerilor culturali francezi e o reacție, în primul rând, la ofensiva Google și Amazon, și la criticile venite dinspre Comisia Europeană, care nu încetează să spună că industria culturală nu-i decât un sac fără fund, o consumatoare de resurse, mereu sprijinită de stat și neproductivă. Bruxellesul, transmite, cu cifrele în față, Jean- Noël Tronc, ar face bine să se mai gândească...
Cea mai bună afacere () [Corola-journal/Journalistic/2912_a_4237]
-
acestor flori: "Ei sorb în ploaia de lumini/ cu însetate rădăcini /(...)/ noroiul cel adânc din care/ hrănesc de mult zăpadă lor." La Blaga, constatarea similară e bine reliefata de tonul interogativ: Nu știi/ că numai în lacurile cu noroi la fund/ cresc nuferi?" Prin 1969-1970, am citit o întinsă culegere din poeziile publicate de Alice Călugăru în placheta Viorele (1905) și în marile reviste din preajma Primului război mondial; n-o am la îndemână, dar știu că parcurgerea ei confirmă aprecierile lui
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
i-l dăduse T. „Mamă, lui Schneider să-i transmiteți salutări din partea mea și să-i spui că n-a reparat nimic la pantalonii maro, ruptura e ca înainte. Asta mă obligă să umblu numai în pantalonii gri, al căror fund numai un miracol îl mai ține. Așa stând treaba, am toate șansele să mă prezint peste câteva zile la facultate în costum național.” În izmenele lungi ale lui tata, voiam să spun. Heidelbergul de altădată, ca să zic așa. Astăzi, Maxone
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3378_a_4703]
-
să vâre toate personajele despre care scrie în apă. Aceasta e o lume fără sunete care e superioară celei cu sunete, un mediu fără culori, superior celui colorat, da, întru totul să le socotească pe toate ca petrecându-se pe fundul apei. Dacă o să mă asculte, are să devină un mare scriitor” (p. 515). și a devenit: a fost încununat cu cea mai mare distincție pentru literatură: Premiul Nobel. Și traducătorul acestei cărți, Dinu Luca, a fost răsplătit cu un premiu binemeritat
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
că eu sunt un nemernic vândut PSD-istilor, că știe ea foarte bine ce se va întâmpla în apel în dosarul meu de la ICCJ și că-mi urează să se întâmple ce a aflat ea de la prietenii ei de pupat funduri că va fi. Îi zic acestei doamne că mi-e rușine că am cunoscut-o, că mi-e rușine că mi-am asociat imaginea cu a ei, că mi-e milă de josnicia ei morală și-i urez și eu
Judecător CSM, despre pupat funduri și rahat, pe Facebook by Andrei Daniel Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/32087_a_33412]
-
al ICR nu a scăpat de critica jurnalistului. "Ca să definesc persoana Traian Băsescu, o să citez din Mircea Mihăieș. Mircea Mihăieș este un băsist vomitos, care a trăit din bani publici foarte mulți și foarte frumoși, care l-a pupat în fund pe Traian Băsescu pe zeci de mii de euro și care, Mircea Mihăieș, în anul 2000 spunea în felul următor: Băsescu este un mafiot unsuros incompetent cu o nesimțire de proporții tropicale", a spus Radu Tudor, la Antena 3.
Ce spunea Mihăieș despre Băsescu, în 2000. "Un băsist vomitos" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/32163_a_33488]
-
Raluca Dună Mihai Bădică, Șoricelul din Kitej-Grad, Casa de Pariuri literare, București, 2012. Casa de Pariuri literare” scoate uneori din pălăria fără fund a underground-ului literar câte un iepure foarte simpatic - în cazul de față un „șoricel”. Mihai Bădică a mai publicat prin tiuk! și „Academia Cațavencu”, din prezentarea editorială originală, autobiografică, de la începutul volumului, înțelegem că omul e un debutant pur-sânge, care
Șoricelul din underground by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3219_a_4544]
-
orologiu). Tot atîtea cărări înfundate, curînd părăsite. Unica temă centrală a poeziei sale se insinuează chiar și în piese de aparență simbolistă (Crinul, Lied, Berceuse, Romanță etc); titlurile înseși sunt suficiente pentru a sugera simbolismul constituit: „Oglinzi! adînci firide fără fund, În voi statui de stafii se ascund; Pe apa voastră cu fior de stîncă Un zbor de vechi priviri plutește încă [...] Pe drumuri care vin din Nicăieri, Din toamna primăverilor de ieri. (Astralis). Simbolismul găsea în Aur sterp și alt
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
gândește antrenând și corpul e altceva decât intelectual. Eu, ca în toate, și cal, și măgar. Nu gândesc cu corpul, dar știu ce înseamnă asta. Nu-mi place în groapa de gunoi a lumii, dar mă visez și mai la fundul ei. „...cel lovit este lovit înainte de a fi lovit.” S-a născut lovit, sau a primit o lovitură în copilărie, când era încă lipsit de apărare, încă nelucid. E lovitura care stârnește violența de a te lovi în continuare, adevărata
însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3228_a_4553]
-
satisfăcut de bolțile succesului, Nichita își simte talentul sleit, intuind că, fără o radicală schimbare de ton, glasul i se va stinge. În materie de poezie convențională, spusese tot ce se putea spune: își cîntase cîntecul și inspirația îi atinsese fundul sacului. A fi continuat pe același drum era nu doar o repetiție fadă, dar și un semn de vlăguire cronică. Urmarea e că Nichita o rupe cu „poezia de cap“ și trece la „poezia de duh“, precum un solist care
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
ce-i viu. 5 Cătușe rupe bucuria, trezită Din al pământului somn. Erupe-n dans în frunzele vii. Aripi de o zi ce-n veci nu adorm. 6 Opere însemnate ce eterne-mi păreau De mult sunt epave duse la fund. Dar înoată și-acum pe timpul-ocean Vorbele-mi spuse cu ușurință de fulg. 7 Moliile din beciul minții Fac aripi translucide Și-n zbor de bun rămas Se duc spre soare-apune. 8 Un fluture nu ține șirul lunilor. El numără
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
-n veci a lui, întreagă, În brațe nu poate să o strângă. 11 Iubirea mea te prinde-n chingă de lumină Voind a mi te-nchide nu-n zid, Ci-n libertate, cu fire translucide. 12 Noaptea, un hău fără fund, Fără de mal ocean întunecat. Ziua, plutind ușor înspre larg, Din spumă, clăbuc viu colorat. 34 Iată Copilul Dumnezeu cum râde Înconjurat de jucării celeste: Nori vagabonzi, umbre din nopți, Lumini trecute fără veste. 35 Șopti un vânticel spre lotus o
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
veche și mică”, aflată la „sfârșitul străzii Mătăsari”, dar Alexandru intuiește adevărata stare sufletească a prietenului său: „Alexandru cunoștea bine casa din fundătura Mătăsari. Cunoștea și tragedia familiei Anicet, moșieri din moși strămoși, siliți acum să se mute într-un fund de mahala și să trăiască din ajutorul unui străin. Îl iubise mai mult pe Petru, aflând cu câtă simplitate acceptase această vertiginoasă cădere. «Îmi place foarte mult aici, îi spuse el, îmi place această lungă linie de tramvai Nr. 14
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
aș zice. Iată unul: „Prima calitate a unui scriitor este să aibă fese bune. Când începeți să scrieți un roman, așezați-vă pe un scaun cu spătar drept. Pe la jumătate, sprijiniți-vă spatele de o pernă. Apoi puneți una sub fund. Și la urmă, una la ceafă.” O revistă care recenzează cartea a avut ideea de a apela la câțiva scriitori, mai mult sau mai puțin cunoscuți, să dea și ei astfel de sfaturi. Nu ni se pare că au fost
Sfaturi pentru scriitori începători () [Corola-journal/Journalistic/3258_a_4583]
-
să vin./ Până la mine este mult,/ Până la moarte mai puțin.” (Păcatul trufiei). De la dogma creștină până la măruntele consolări de zi cu zi, priveliștea sfârșitului e leacul tuturor stărilor de preaplin. Bucurii și tristeți prea mari se suprapun, ogoitor, peste acest fund de sac ieșind, din confruntare, mai ușoare. Mai subțiate, mai spălate de culori. Abandonate, deodată cu lumea care se chircește în două linii încrucișate. Două brațe de cruce. „Precum un dor în care stai captiv,/ Să ai un plop, bătrân
„Ce pierzi lipsind...“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3272_a_4597]
-
mult timp liber. Iar Dragomir adoră plimbările, înotul, tenisul, schiul, dansul. Trei fotografii păstrate din perioada freiburgheză îl arată în postúri sportive emblematice: fie în viraje spectaculoase pe panta de schi, fie în plină lovitură de rever pe linia de fund a terenului de tenis, fie în amploarea săriturii de la trambulină, proiectat pe cer, cu brațele larg deschise, într-o impecabilă arcuire a corpului. O fotografie ni-l arată la ștrand, în picioare, în costum de baie negru (chilot cu tricou
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
untdelemnuri stoarse-n văzul lumii. Ai sînii mari, dar coapsele-ți sînt slabe De-atît foc mistuind floarea minunii. Și brațele le-ntinzi ca niște frînghii Dulce-mpletite-n mușchi albi spre bărbați. Cu limba scoas-o clipă îi înjunghii Și-i lași pe fundul ceștilor cu zaț. De-aceea milogesc prin urbea strîmtă Doar-doar ți-oi prinde sufletul în laț. Ci-n loc să ne luăm vicleni la trîntă, Ne-om dărui-n cadelniți, cu nesaț, Tămîiele plăcerii fumegînde Și n-am mai zăbovi
Sonetu- ndrăgostiților bezmetici by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15368_a_16693]
-
parte, în mijlocul străzii, arată clar că apa nu-i depășește roțile strîmbe!). Cristina se plimbă printr-un oraș inundat și, cînd o să calce în apă ca să traverseze strada, e aproape sigură că o să dispară toată și o să se ducă la fund, pînă o să iasă la suprafață pe partea cealaltă. Pe o stradă paralelă, ea găsește librăria (era și timpul - de atîta apă e gata să i se deslipească talpa uneia din invulnerabilele sandale de plastic -) ascunsă bine între o vitrină de
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]