2,545 matches
-
poate să propună exerciții, pe care el le consideră importante pentru jocul său. Gradul de greutate și sarcinile ar trebui să fie schimbate în funcție de scopul fixat. În antrenamentul pentru începători există numai exerciții simple pentru mișcare, mai târziu antrenamentul cu găleata de mingi devine mai complex și mai variat. Există și pericolul latent a supraîncărcării condiției fizice, deoarece această metodă este foarte intensă. Un semn de ambiție prostească îl constituie jucătorii exploatați, transpirați, suflând din greu. Antrenamentul la cutia de mingi
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
face posibilă o precizie mai mare. Lăsați să cadă minge după minge și jucați bine și ritmic. Cel care pasează poate fi și partener de antrenament. De obicei cel care pasează mingea joacă de fiecare dată o nouă minge din găleată, după ce jucătorul a lovit-o. Dar la exerciții regulate este posibil, ca pasatorul poate juca numai prima minge din găleată după care să joace mai departe cu aceeași minge și să preia în felul acesta rolul partenerului. 7.6. Antrenamentul
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
poate fi și partener de antrenament. De obicei cel care pasează mingea joacă de fiecare dată o nouă minge din găleată, după ce jucătorul a lovit-o. Dar la exerciții regulate este posibil, ca pasatorul poate juca numai prima minge din găleată după care să joace mai departe cu aceeași minge și să preia în felul acesta rolul partenerului. 7.6. Antrenamentul la robotul de mingi Antrenorul folosește robotul din ce în ce mai mult la corectare la începători sau chiar și la avansați. Un robot
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
mult la corectare la începători sau chiar și la avansați. Un robot de tenis de masă este bun mai ales la antrenarea unor anumite mișcări de lovire ( izolate ), când aceeași minge trebuie pasată de mai multe ori. Spre deosebire de antrenamentul cu găleata de mingi, antrenamentul cu robotul de tenis de masă prezintă câteva dezavantaje care trebuie subliniate: - la pasarea mingii nu se folosește paleta, în felul acesta percepția este mult îngreunată căci informațiile necesare și specifice tenisului de masă, de ordin acustic
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
este cauza ; sângele, efectul. La Francis Queries, poet din secolul al XVII-lea, pour contempt - a turna dispreț - ar sugera o metaforă vizuală ; și atunci figura de stil ar fi continuată - poate vorbindu-se de focul mândriei stins cu o găleată de dispreț ; dar în cazul nostru "a turna" este un intensificator semantic: îmi disprețuiesc adânc, cum nu se poate mai mult, mândria. Acestea sunt, în fond, sensuri foarte restrânse atribuite metonimiei, în ultima vreme au apărut concepții mai îndrăznețe despre
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
haplo-, haplo- "simplu, jumătate" (cf. gr. άπλόος, -ή, -όον adj. "simplu, unic, ușor; direct; clar): med. ro. haploidie (cf. fr. haploidie s.f.; haploidy); harpaxo- "jaf" (cf. ăρπαξ, -αγος s.m. "hoț, jefuitor"); hauastra- "pungă" (cf. lat. haustra, orum n. pl. "pungă; gălețile unei roți de scos apă): med. ro. haustrație s.f. (cf. fr. haustration); hedon(0)-, -hedonie "plăcere" (cf. gr.ήδονή, -ής s.f. "plăcere, gust; dorințe, pasiuni"): ro. hedonism (cf. fr. hédonisme; en. hedonism, amenomania); helio- "soare", "lumină" (cf. gr. ήλιος, -ου
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a descoperit altă lume, a perife ricilor, a marginalilor preocupați doar de supraviețuire. Nu-i era Îngăduit să se apropie de spațiul clasei, unde trona o doamnă educatoare care-i cerea imperios să nu tulbure „procesul de Învățământ” trecând cu găleata ei (deși poate știa că noua femeie de serviciu e doctor În psihologie, cu specializare În SUA), dar e acceptată În cealaltă societate. Printre colegele cu care spăla scările și curăța cartofi la bucătărie, În mijlocul unor ființe copleșite de griji
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Nu par să se iubească prea tare, probabil că se văd tot timpul și s-au săturat de-a binelea unii de alții. Kar de Mumma 1 părea supărat. (Eu zic că avea dreptate.) La ieșirea de la spectacol plouă cu găleata și n-avem chef să luăm cina în oraș. Mergem acasă. Discuție ciudată în miez de noapte: Johan e acasă, n-a ieșit decât un pic. Neobișnuit de atent și interesat. Se interesează de spectacol. Pare să fi citit destul de
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
gâză, așa de mică cât îi unghia mea, fa ce miere, noi nu putem, ceea ce înseamnă că aici stă puterea dumnezeiască. Și sunt multe minuni pe acest pământ. Iaca, îți dau un braț de fân, hrana vacii, îți dau și găleata pentru muls vaca, poți freca fânul în găleată să faci laptele, pe care îl mănânci de la ea? Nu pot , mamă, că-i putere dumnezeiască, am zis eu, imitând-o întocmai. —Așa, mi a răspuns mama iar cei de față au
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
fa ce miere, noi nu putem, ceea ce înseamnă că aici stă puterea dumnezeiască. Și sunt multe minuni pe acest pământ. Iaca, îți dau un braț de fân, hrana vacii, îți dau și găleata pentru muls vaca, poți freca fânul în găleată să faci laptele, pe care îl mănânci de la ea? Nu pot , mamă, că-i putere dumnezeiască, am zis eu, imitând-o întocmai. —Așa, mi a răspuns mama iar cei de față au ridicat a mirare din sprâncene, pe care le-
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
la temperaturi scăzute. S-a trecut la terapia SM, însoțită mai ales de spasticitate mare, cu ajutorul băilor de gheață, procedeu foarte utilizat în clinica Montana. Bolnavul este cufundat într-o baie cu apă rece căreia i s-au adăugat două găleți de gheață fărâmițată. Bolnavul rămâne în această baie timp de 5-6 min., putând face unele mișcări active, pasive, ușoare fricțiuni tegumentare. După aceste băi, spasticitatea se ameliorează pe o perioadă mai lungă, dozele de medicamente antispatice pot scădea, producându-se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mâini sau în spate, singură sau cu ajutor, mii de provizii de la piață și magazine, cutii cu cărți, mobile, saci de ciment, televizoare, gresie, coroane mari la înmormântări, aspiratoare, săculeți cu pământ pentru flori, un calculator, faianță, butelii de aragaz, găleți cu nisip, butoiașe cu murături, baxuri de apă, lădițe cu fructe, o imprimantă, cărămizi, lampadare, un gard de papură, tablouri, ficuși și leandri, colaci de sârmă, covoare făcute sul, Oana în cârcă, din joacă, până pleacă studentă-n America, mama
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
întrebuințări fiind subînțeleasă o comparație (ca glonțul, ca lemnul), încît apropierea de o construcție în care determinantul verbal circumstanțial este un substantiv precedat de o prepoziție este evidentă, circumstanțial care poate fi redat și prin tr-un adverb uneori: plouă cu găleata / plouă bine67. Fenomenul adverbializării caracterizează îndeosebi clasa adjectivelor calificative, fapt explicabil prin relațiile de conținut ale acestor adjective cu adverbele de mod și, în acest caz, în mod frecvent, româna, realizează adverbializarea prin plasarea formei masculine de singular a adjectivului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Tradițional, apa era adusă de fiecare familie din Valea Grădiștei sau Valea Ulmului, pe distanțe de 2-3 kilometri, folosindu-se, în cel mai bun caz, caii, dar cum procesul de colectivizare pauperizase populația, locuitorii satului, inclusiv copii, urcau apa cu găleți, echilibrate pe cobiliță, ceea ce necesita un efort considerabil. Apa din fântâni era o soluție neconstantă, care depindea de frecvența ploilor. Apa de ploaie era o sursă excelentă pentru o parte din nevoile gospodărești spălarea rufelor, igiena corporală, dar nu acoperea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
foc cu o brichetă. Cu furca de fân, cei doi străjeri împrăștiau paiele aprinse peste tot corpul porcului, cu grijă, să nu se ardă șoricul. După pârlit, porcul era bine spălat. Din fântâna din mijlocul ogrăzii oamenii scoteau zeci de găleți de apă. Mama le mai aducea și câte o șaică cu apă caldă, căci gerul era năprasnic. Ajuta și dânsa la frecat porcul cu peria cea aspră. Acum puteam ieși și eu să privesc toată operațiunea, căci la tăiere nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plătit un cal bun pentru tracțiune, vacile le am legat de căruță, câinele de lanț, într-o ladă câțiva pui, câțiva saci cu făină (de grâu și de porumb), putină cu untură și carne, câteva haine, lenjerie pentru schimburi, o găleată, un lighean, farfurii, niște cănițe... strictul necesar. Peste căruță s-a așternut o cuvertură mare și groasă, pusă pe niște semicercuri de sârmă. Arătam întocmai ca niște corturari, ce-s veșnic cu cortul pe drumuri. După un drum greu, anevoios
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
viță-devie etc.). În ziua fixată pentru ceremonial, paparudele copii acoperiți cu frunze, însoțiți de o ceată de 15-20 de copii colindă satul de la un cap la altul, intrând prin gospodării, cântând cântecul specific: "Paparudă-rudă Ieși afar' de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata; Udă cu urcioru' Peste tot ogoru'; Deschideți porțile, Să curgă ploițele; Destupați pâraiele, Să curgă șiroaiele, Un răzor de vie, Ploile să vie! Un răzoi de usturoi, Să curgă șiroi!". În ritmul lui, încep să joace, iar
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Nicolaescu Vasile (Mocica), Grigoraș Toader (Chiron). Aceștia au pătruns printre căpriorii în flăcări înăuntru și învelindu-i în niște pături, i-au scos pe copii în curte vii și nevătămați. Acești vecini de ispravă au încercat să distrugă focul cu gălețile de apă scoase din fântâni, dar munca lor a fost zadarnică. Mulți se întrebau, cum îi va pedepsi pe copii, dar domnul Olinici Dumitru s-a dovedit un costișan adevărat, un bun părinte. Cum să-i pedepsesc pe copii? Ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mare zarvă în nucii lui. Vasile și fratele lui Ilie ne-au ajutat la bătut nucii cu prăjinile. Când avea timp venea și tata. Au fost foarte încărcați și am scos o mare cantitate de nuci. Le-am dat o găleată cu nuci și băieților, căci ne-au fost alături, apoi o găleată i-am dus vecinului orb, Ciubotarul. Plivitul straturilor În grădina de legume din spatele casei, de cum se topea zăpada treceam la amenajarea straturilor. Cele mai multe le făceam lungi (drepte la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ajutat la bătut nucii cu prăjinile. Când avea timp venea și tata. Au fost foarte încărcați și am scos o mare cantitate de nuci. Le-am dat o găleată cu nuci și băieților, căci ne-au fost alături, apoi o găleată i-am dus vecinului orb, Ciubotarul. Plivitul straturilor În grădina de legume din spatele casei, de cum se topea zăpada treceam la amenajarea straturilor. Cele mai multe le făceam lungi (drepte la sfoară), pentru dimcă, ceapă, barabuleancă și arpagică. Apoi urma o bucată mare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu putea fi consumată la bucătărie și uneori o refuzau și animalele, ce le aveau pe lângă gospodărie. Ca buni agricultori, se numărau printre sătenii înstăriți, dar și multe animale. De aici, veneau greutățile. Nevoia de apă era destul de mare. Cu gălețile, trebuia s-o care din deal, de la fântâna noastră, pe care ploile nu reușeau s-o afecteze (decât în rare cazuri). Îmi aduc bine aminte că, într-o vară, a plouat zile în șir. Suceava s-a umflat, unindu-se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
coviltir, adică un acoperiș la căruță, făcut dintr-un schelet de nuiele curbate, peste care se întindea rogojini sau pânză groasă. Păcurarul stătea pe un jiț vechi, în față-și mâna caii. Atârnate, pe ambele părți ale căruței erau două găleți de păcură sau chiar un butoi (când aveau casă nouă cu acoperiș de draniță): Când ne-am construit casa "cea nemțească" (în două table) acoperișul era de draniță (șindrilă). Tata a vorbit din timp cu păcurarul și ne-a adus
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
își făcea reclamă la marfa sa. Blehariul, de asemenea era nelipsit din viața satului. Avea căruța acoperită cu o pânză groasă susținută pe un schelet de lemn și în ea avea obiecte din tablă, tuci sau fontă (ceaune, căzănele, castrole, găleți, șăici și chiar butoiașe, bidoane etc.). Aduna "blehoance" vechi, găleți sparte, bidoane stricate, căzănele fără torți, unelte agricole deteriorate, tablă (bleah) veche, ruginită, bucăți de burlane, plite, roți etc. În schimb dădea gospodarului obiecte noi, de care avea nevoie (prin
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nelipsit din viața satului. Avea căruța acoperită cu o pânză groasă susținută pe un schelet de lemn și în ea avea obiecte din tablă, tuci sau fontă (ceaune, căzănele, castrole, găleți, șăici și chiar butoiașe, bidoane etc.). Aduna "blehoance" vechi, găleți sparte, bidoane stricate, căzănele fără torți, unelte agricole deteriorate, tablă (bleah) veche, ruginită, bucăți de burlane, plite, roți etc. În schimb dădea gospodarului obiecte noi, de care avea nevoie (prin negociere). Când bleharul venea în sat își anunța prezență bătând
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
anunța prezență bătând întro tobă. Băieții îl auzeau și fugeau, care mai de care să pună mâna pe tobă, s-o bată. Circulau și niște anunțuri: A sosit bleharul, A trecut hotarul, Hai, veniți cu ce aveți: Cu blehoance, cu găleți! Dacă vreți să cumpărați Acasă nu stați! Vrei ceaune, căzănele, șăici, bidoane sau burlane? Acum repede veniți, Nu mai stați să vă gândiți! Ulița pe care intra blehariul cu căruța se umplea repede de lume și începea târguiala. Se bătea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]