3,095 matches
-
MIJLOACELE TERAPEUTICE DE DIMINUARE A DECLINULUI FUNCȚIEI RENALE Factorii constituționali. Având în vedere impactul diferit al factorilor constituționali (vezi A7), considerăm obligatorie monitorizarea cât mai precoce (anticipația) și mai frecventă a subiecților tineri cu ADPKD și risc crescut, deci: cu gena PKD1 tiparea genetică ar trebui să fie obligatorie pentru orice familie nou descoperită! de sex masculin (de rasă neagră) care moștenesc afecțiunea de la mamă. Pacienții cu acest profil negativ vor fi evaluați bianual, începând de la vârsta de 30 de ani
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
care consultantul trebuie să înțeleagă problemele puse în discuție și apoi să ia o decizie pe deplin informată privind opțiunile sale viitoare. Cu acordul de principiu al bolnavului, ar putea fi abordate rudele pacientului cu risc teoretic de a moșteni gena mutantă (screening familial), pentru a identifica acele persoane care prezintă afecțiunea în stadiul presimptomatic. Caracterul ereditar al ADPKD și riscul mare de recurență (50%) la rudele de gradul I ale bolnavilor fac din sfatul genetic o componentă obligatorie a îngrijirii
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fi cerut/acordat în două situații distincte: un bolnav, recent diagnosticat, și o persoană aparent sănătoasă, rudă (deseori de gradul I) cu un bolnav cunoscut. în al doilea caz, persoana sănătoasă are un risc teoretic de 50% de a moșteni gena mutantă (genotip An) și deci de a manifesta boala la un anumit moment (vârstă) și de a o transmite la descendenți. Dar, privind lucrurile mai optimist, această persoană are șansa de 50% de a fi genotipic normală (nn) și deci
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
transmite la descendenți. Dar, privind lucrurile mai optimist, această persoană are șansa de 50% de a fi genotipic normală (nn) și deci de a nu face niciodată boala. Problema esențială se reduce la întrebarea dacă este sau nu purtător de genă mutantă; în esență, este vorba de diagnosticul presimptomatic de ADPKD. Aspectele etice și tehnice ale acestui diagnostic vor fi discutate puțin mai târziu. Presupunând că persoana în cauză, deși aparent sănătoasă, a moștenit gena anormală, atunci elementele de discuție cu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
dacă este sau nu purtător de genă mutantă; în esență, este vorba de diagnosticul presimptomatic de ADPKD. Aspectele etice și tehnice ale acestui diagnostic vor fi discutate puțin mai târziu. Presupunând că persoana în cauză, deși aparent sănătoasă, a moștenit gena anormală, atunci elementele de discuție cu medicul nefrolog și/sau genetician sunt identice ca și în situația unui bolnav recent diagnosticat. înainte de a prezenta problemele care vor fi abordate în procesul de sfătuire, este important să subliniem, pentru medicii care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sfătuiește, dar cei care decid sunt pacienții. În final, li se va oferi pacienților un sprijin pe termen lung pentru rezolvarea unor probleme (mai ales pentru viitorii părinți). În discuțiile cu consultantul ADPKD (bolnav recent diagnosticat sau sănătos purtător de genă anormală) se vor aborda (gradat!) mai multe probleme specifice despre boală și natura ei. Caracteristicile și istoria naturală a bolii, prognosticul și posibilitățile terapeutice (5, 9, 12, 15); se va insista pe: manifestările renale și extrarenale (în special cardiace și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evoluția progresivă a deteriorării funcției renale (în medie 5,5 ml/min/an); viteza variabilă de instalare a IRC (în medie 40 de ani) și IRCT (50-55 de ani) la fiecare bolnav; determinanții negativi ai progresiei ADPKD spre IRC: genetici (gena PKD1, sexul masculin, - anticipația, moștenirea genei de la mamă) și negenetici (mărimea chiștilor, HTA, sarcinile multiple); posibilitățile terapeutice în stadiul de IRCT (dializa, transplantul) și speranțele descoperirii mijloacelor de încetinire sau blocare a evoluției bolii. Natura bolii și consecințele ei (8
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evoluției bolii. Natura bolii și consecințele ei (8, 13, 15). Se vor prezenta și explica bolnavului: noțiunea de boală ereditară și caracteristicile transmiterii autosomal dominante; riscul de 50% pe care îl au fiecare din frații/surorile sale de a moșteni gena mutantă; riscul de 50% pe care îl are orice bolnav, la fiecare sarcină, de a transmite boala la descendenți (deși simplistă, comparația cu tragerea la sorți a unei bile dintr-un set de două bile una albă și alta neagră
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
personal mediu specializat, eventual la domiciliul pacientului. B) SCREENINGUL FAMILIAL “I DIAGNOSTICUL PRESIMPTOMATIC Până nu de mult, sfatul genetic adresat rudelor de gradul I ale bolnavilor cu ADPKD se limita la explicația riscului de 50% de a moșteni și transmite gena mutantă, deoarece diagnosticul bolii, clinic sau urografic, nu se putea pune până la momentul evidențierii chiștilor. Perfecționarea tehnicilor imagistice și introducerea mai recentă a metodelor de diagnostic genotipic au dus la posibilitatea de a preciza diagnosticul la o vârstă mai tânără
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
evidențierii chiștilor. Perfecționarea tehnicilor imagistice și introducerea mai recentă a metodelor de diagnostic genotipic au dus la posibilitatea de a preciza diagnosticul la o vârstă mai tânără, înaintea perioadei reproductive. Se apreciază însă (Gabow, 1991) că 34% din indivizii cu gena mutantă nu vor avea chiști detectabili în a doua decadă de viață, dar vor manifesta boala mai târziu; în a treia decadă de viață, procentul acestor persoane se reduce la 14%. Dacă ultrasonografia este echivocă, se va apela la CT
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu acordul prealabil al bolnavului. Va începe cu informarea rudele de gradul I (persoane cu risc), cărora li se vor prezenta date despre: boală metodele de diagnostic existente și disponibile consecințele (beneficii și riscuri) stabilirii stării de purtător sănătos de genă mutantă; se va sublinia că acest lucru nu este identic cu diagnosticul de boală, deoarece unii purtători nu vor avea nici o manifestare clinică pînă la 60-70 de ani. După prezentarea acestor date, pacientul va lua o decizie informată privind acțiunile
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
polimorfici, situați în vecinătatea genei. Polimorfismul acestor markeri face puțin probabil faptul ca două persoane neînrudite să aibe același marker. Astfel, părintele afectat va avea un tip de marker (X) diferit de părintele neafectat (Y). El se va transmite împreună cu gena PKD1 la descendenți. Un copil care are riscul teoretic de a fi primit gena mutantă poate fi identificat ca purtătorul acestei gene (cu o probabilitate de 99%) prin stabilirea prezenței markerului X (4). Rezultatele, pozitive sau negative, determină ulterior noi
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
persoane neînrudite să aibe același marker. Astfel, părintele afectat va avea un tip de marker (X) diferit de părintele neafectat (Y). El se va transmite împreună cu gena PKD1 la descendenți. Un copil care are riscul teoretic de a fi primit gena mutantă poate fi identificat ca purtătorul acestei gene (cu o probabilitate de 99%) prin stabilirea prezenței markerului X (4). Rezultatele, pozitive sau negative, determină ulterior noi acțiuni. Absența certă a chiștilor (inclusiv prin CT scaner) permite asigurarea și liniștea indivizilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acțiuni. Absența certă a chiștilor (inclusiv prin CT scaner) permite asigurarea și liniștea indivizilor neafectați, mai ales peste 30 de ani, chiar în absența testării genetice (nu există diagnostic fals negativ peste 30 de ani). Identificarea unor purtători asimptomatici de genă mutantă impune o susținere psihologică a pacientului (subliniindu-se că nu se poate face o evaluare prognostică certă asupra evoluției ulterioare a bolii, pe baza datelor de la rudele bolnave), precum și o informare a medicului de familie asupra statusului pacientului, posibilelor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
medicale). O atenție specială se va acorda pacienților tineri cu risc de a moșteni o boală care se va manifesta după 40 de ani. Ei vor fi supuși diagnosticului presimptomatic, pentru ca, în cunoștință de statusul lor (purtător sau nu de genă mutantă), să poată lua o decizie informată de planning familial. în cazul opțiunii lor de a avea copii, se va acorda o atenție deosebită gravidelor cu ADPKD (pentru prevenirea unor complicații materne și fetale) (1) și se va propune un
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
studiu asupra atitudinii pacienților asupra screeningului genetic. 88% din bolnavi acceptă testarea copiilor lor; 97% din pacienții sănătoși cu risc acceptă să utilizeze metodele actuale de diagnostic pentru a clarifica statusul lor genetic. Dintre pacienții la care s-a identificat gena mutantă, 82% doresc să aibă copii, 65% vor folosi diagnosticul prenatal și numai 4% vor recurge la avort dacă diagnosticul prenatal va evidenția mutația PKD. Datele prezentate relevă o abordare optimistă pe care medicul o poate încuraja. Pentru a exemplifica
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
unei evaluări angiografice impuse de agregarea familială a anevrismelor intracraniene în ADPKD. 3. Pacientul este sfătuit și încurajat să-și informeze familia (el decide!?): soția, sora și cei trei copii despre: riscul teoretic de 50% de a primi și transmite gena mutantă; posibilitatea și importanța screeningului familial și diagnosticului presimptomatic. Se cere acordul pacientului pentru ca medicul (nefrolog și/sau genetician) să se implice și să realizeze această acțiune. 4. Cu acordul bolnavului, rudele sale de gradul I vor fi informate despre
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și/sau genetician) să se implice și să realizeze această acțiune. 4. Cu acordul bolnavului, rudele sale de gradul I vor fi informate despre: utilitatea și modalitățile diagnosticului presimptomatic; consecințele depistării bolii în stadiu asimptomatic; riscul genetic de a transmite gena anormală (dacă o au) la copii. 5. Cu acordul lor informat se va trece la realizarea unui screening familial, fiind examinați în ordine: II-3, III-3, III-5; după ce inițial III-2 fusese de acord să fie evaluat, are ezitări și finalmente, când
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
asimptomatică de ADPKD, dar în următorii ani boala va deveni manifestă clinic. III-3 are o fetiță de 2 ani și, la momentul evaluării, soția sa era gravidă în luna treia. în acest caz există riscul de 50% de a transmite gena mutantă la făt. S-a pus problema diagnosticului prenatal, dar deocamdată testarea genetică nu este posibilă în țară, cuplul a pus inițial problema întreruperii sarcinii, dar, în final, după câteva discuții, ei au renunțat la această idee, deoarece au reținut
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
De altfel, un drog poate avea efecte benefice la unele linii de animale și nule la altele. Rezultatele diferite pot reflecta originea diferită a chiștilor în variate segmente ale tubului renal. Recent, se încearcă obținerea unor animale transgenice la care gena PKD1 umană, cu diferite mutații, este introdusă în zigot sau primele stadii de dezvoltare embrionară. Aceste animale vor dezvolta o polichistoză renală asemănătoare sau identică cu cea umană. Pe aceste animale vor fi experimentate diferite intervenții terapeutice. c) Măsuri pentru
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
spre IRC în cap. 9 au fost prezentați determinanții genetici și non-genetici ai progresiei afectării renale spre IRC, precum și măsurile ce trebuie luate. Reamintim necesitatea monitorizării cât mai precoce și mai atentă a subiecților tineri cu risc crescut, adică cu gena PKD1, de sex masculin, care moștenesc gena de la mamă. Ei vor fi evaluați bianual, măsurându-se mai ales TA și creatinina. Se va realiza un control strict al TA. B) TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC Majoritatea pacienților cu ADPKD nu necesită modificări semnificative
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
prezentați determinanții genetici și non-genetici ai progresiei afectării renale spre IRC, precum și măsurile ce trebuie luate. Reamintim necesitatea monitorizării cât mai precoce și mai atentă a subiecților tineri cu risc crescut, adică cu gena PKD1, de sex masculin, care moștenesc gena de la mamă. Ei vor fi evaluați bianual, măsurându-se mai ales TA și creatinina. Se va realiza un control strict al TA. B) TRATAMENTUL IGIENO-DIETETIC Majoritatea pacienților cu ADPKD nu necesită modificări semnificative ale modului de viață până în momentul când
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
informate privind acțiunile sale ulterioare. (c) Urmărirea permanentă a statusului bolnavilor cu ADPKD pentru identificarea precoce a manifestărilor extrarenale, a complicațiilor renale și a progresiei spre IRC. (d)Screeningul familial și diagnosticul presimptomatic (la persoanele cu risc de a moșteni gena mutantă, care acceptă această acțiune). O atenție specială se va acorda copiilor bolnavului cu ADPKD. (e) Evaluarea periodică a persoanelor sănătoase purtătoare de genă mutantă, cu sau fără manifestări minime de ADPKD. 4. Implementarea unui Program de depistare (precoce) și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
progresiei spre IRC. (d)Screeningul familial și diagnosticul presimptomatic (la persoanele cu risc de a moșteni gena mutantă, care acceptă această acțiune). O atenție specială se va acorda copiilor bolnavului cu ADPKD. (e) Evaluarea periodică a persoanelor sănătoase purtătoare de genă mutantă, cu sau fără manifestări minime de ADPKD. 4. Implementarea unui Program de depistare (precoce) și recenzare a bolnavilor cu ADPKD sau a persoanelor cu risc, în scopul realizării unui REGISTRU regional, care să permită acțiuni eficace de profilaxie și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bolii, precum și pe experiența Clinicii a IV-a medicală-nefrologie Iași și a Centrului de Patologie genetică Iași. Aceste repere sunt prezentate sintetic în algoritmul din fig.13.1. Depistarea bolnavilor cu ADPKD precum și a rudelor cu risc de a moșteni gena mutantă și a face ulterior boala este condiționată de vârsta pacientului și momentul debutului clinic al manifestărilor renale și/sau extrarenale. Prima eventualitate de depistare o reprezintă pacienții adulți, de obicei de 35-40 de ani, care au o simptomatologie sugestivă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]