56,083 matches
-
10-18, sâmbăta - 10-15. M. D. PAVEL Curățenie la domiciliu l Sau la sediul firmei Cei interesați să apeleze la serviciile unei firme specializate care efectuează curățenie la domiciliu sau la sediul firmei au la dispoziție o nouă firmă de acest gen „Buono Serv“, deschisă de curând pe str. Dej nr. 20. Dotată cu aparatură specială performantă, care nu implică scoaterea covorului sau a mochetei, societatea execută servicii de curățenie la următoarele tarife: curățat mochete/covoare - 10000 de lei/mp (clienții fideli
Agenda2003-14-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280871_a_282200]
-
prezentarea vechilor metode chinezești de atingere a sănătății și longevității. Vechi de mii de ani, aceste tehnici, reunite în discipline ca Qigong sau Taijiquan, conturează poate cel mai complet sistem de științe ale vieții - sistemul chinezesc. În cadrul cursurilor de acest gen se predau elemente ca: „Revenirea primăverii“ (hrănirea energiei rinichilor prin respirație), „Energia vitală“ (mărirea energiei interne prin presarea Yin-ului), „Cele opt trigrame“ (tehnici pentru întinerire și sănătate), „Cercurile pământești și cercurile cerești“, „Înotul dragonului“, „Formele dinamice ale cultivării căii“, stilul
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
și cea mai amplă - a fiecărui articol, comentariile solemne și (poate involuntar) apologetice alternează cu analize critice propriu-zise. Astfel, anosta carte a lui Gheorghe Crăciun, Acte originale/ copii legalizate, îi inspiră lui Ștefan Borbely (el este autorul articolului) fraze de genul: "literatura e un joc al ipostazierii neantului, reluat ori de câte ori autorul se așează în fața colii albe de hartie". În schimb, analizând tulburătorul român Bate și ți se va deschide al lui Mihai Sin, Sanda Cordoș face severe observații critice: "Adeseori, paginile
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
sînt prilejuite de apariția, la Editură Minerva, a unei bune ediții din "baladele populare românești" datorată dlui Constantin Mohanu. Dsa, bine cunoscător al folclorului românesc și al baladelor cu deosebire, și-a alcătuit ediția cum se cuvine, împărțind materia pe genuri (fantastice, vitejești, haiducii, păstorești, despre curtea feudala, familiale). La sfîrșit, a grupat fragmente din cele mai autorizate opinii despre balada în general și unele dintre ele în special, adăugînd o bibliografie selectivă foarte bine gîndită și un glosar temeinic. Miorița
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
pe alți directori sau redactori șefi de ziare să-și dea seama că nu poți negocia un contract de publicitate cu cel pe care l-ai atacat, fără ca asta să te expună unor eventuale răzbunări și, mai ales, fără ca acest gen de contract negociat să nu aibă un oarecare aer de șantaj. Altfel, o dispută măruntă la Hramul mănăstirii Nicula, în care un grup de credincioși greco-catolici au cerut retrocedarea lăcașului a fost transformat într-o problemă cu iz de atac
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
dinadinsul. Nu întîmplător obsesia noiciană a formelor pure și a geometrizării, a prevalentei posibilului asupra realului, avea să-și găsească în ochii lui Nicolae Steinhardt expresia caricaturala sub forma "filozofiei non-mîncării". Să-l ascultăm pe acesta din urmă vorbind în genul lui Noica și îngrosîndu-i rizibil donquijotismul: "Să ne contopim ideile la masa comună a purismului unificator. Ce vom mînca? Veți zice ghiveci sau vițel cu fasole? Sau peste maioneza? Vă întreb: de ce? De ce acestea cînd șunt atîtea posibilități în lumea
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
Ibidem, p. 63. 17. Constantin Noica, Mathesis..., p. 28. 18. Constantin Noica, Șase maladii..., p. 70 19. Ibidem, p. 93. 20. Constantin Noica, Echilibrul spiritual, Ed. Humanitas, 1998, p. 220. 21. Constantin Noica, Șase maladii ..., p. 136. 22. Antistihus, În genul lui Cioran, Noica, Eliade..., Ed. Humanitas, 1996, p. 8. 23. Witold Gombrowicz, Jurnal, Ed. Univers, 1998, p. 105.
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
ni-l oferă prefață extrem-laudativă a Valentinei Bobina, făcută să mascheze, printr-un exces de exclamații și cuvinte scrise cu majuscula, vidul ideatic sau comentariile banale, dar ambalate prețios. Cu impresia că am putea iniția un concurs cu cititorii, de genul "cine găsește cele mai multe locuri comune cîștiga", citam doar primele rînduri ale acestei prefate: "E sărbătoare! Sărbătoarea se numește Mirela Mares! Poezie! Sărbătoarea devenită indispensabilă, în substanță ei, vieții spirituale a eului nostru cel (sic) mai intim! Citești poezie și nu
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
fiecare artist a fost lăsat să-și facă apologia, într-o manieră filosofardă și bombastica (s-a vorbit despre galaxia căreia îi aparținem, despre veșnicia marmurei etc.) Directoarea TVRi, Monica Zvirjinschi, este cea care girează de mai mult timp acest gen de emisiuni. Recent, postul ei a fost scos la concurs. O comisie de examinare formată din oameni importanți (consilierul primului-ministru, consilierul președintelui țării, vicepreședinții comisiilor de cultură ale Parlamentului ș.a.) a ajuns la concluzia că, dintre candidați (printre care se
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
Adriana Babeți Când lansăm în 1998, la Timișoara, cartea Corinei Ciocârlie, încercam în cuvântul de întâmpinare un soi de truc retoric. Ceva de genul: ăDacă m-aș pune să întreb, ca - în basm - mama vitregă și rea, dar gândindu-mă nu doar la figură celei care scrie, ci și la cartea pe care o semnează: "Oglindă, oglinjoara, cine-s cele mai frumoase din țară
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
a ideii de știință a literaturii, pe care cartea o pune în joc. Ar mai fi apoi ceva despre care criticii omit de obicei să vorbească: frumusețea pe care îmi place să o numesc "morală" a unei cărți de acest gen. Și mă gândesc la o elementară deontologie a meseriei unui interpret de literatură, care s-ar transcrie, simplu spus, prin gesturi de probitate și solidaritate profesională: citarea surselor, notarea promptă a oricărei filiații etc. Și, nu în ultimul rând, ar
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
o asemenea lucrare. Cu alte cuvinte, el ar trebui să probeze dacă e valida ipoteza că evoluția metaforei unei forme simple (în cazul nostru "femeia în fața oglinzii") da seama de evoluția unui segment din istoria românului? Poți reconstitui istoria unui gen din istoria unui "topos"? Altfel spus, poate partea, în acest caz, subîntinde un intreg? Personal, cred că da. Întâi, pentru că nu mă simt un hiperteoretician literar, în stare să afirme contrarul. Apoi, pentru că am incercat eu însămi o asemenea demonstrație
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
pentru că nici eu nu mă pot lăuda cu o disponibilitate mai largă spre dialog. Singur, artistul, scriitorul este o fire ieșită din comun - ca să nu spun patologica -, cu ambiții de alt soi decât omul "normal". Dar nu telefonul a distrus genul epistolar, ci involuția capacității de a mai avea relații colegiale de breaslă. Scriitorul vorbește acum cu el însuși (fiindcă n-a avut curajul, fiindcă n-a fost prudent să vorbească timp de cincizeci de ani cu ceilalți?), considerându-se pe
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
numai în filme că Blade Runner și în literatura cyberpunk, ci și în realitatea curentă, sub forma protezelor și implanturilor medicale sau estetice. Folosirea protezelor "cosmetice" ale chirurgiei estetice (a se vedea nu numai cazurile de "reparație" și "întreținere" fizică, gen Cher, ci și cele de hibrizare identitara, de tipul Michael și Janet Jackson), ca și a protezelor "ornamentale" ale piercing-ului (inele și cercei, înfipte în diferite zone anatomice) și pocketing-ului ("mînere" și tije metalice mobile, cu extremitățile ancorate carnal) ridică
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
și D. Caracostea. Dar cel care îi dă o fundamentare va fi G. Călinescu. Lucrarea lui, Estetică basmului, afirmă, pe bună dreptate, Iordan Datcu, reprezintă cea dintâi încercare din istoria folcloristicii românești de aplicare a criticii estetice la analiza unui gen folcloric. După G. Călinescu basmul e un "gen vast, depășind cu mult românul, fiind mitologie, etică, știința, observație morală etc." Venind în actualitate, autorul Dicționarului acorda spații largi, cum și meritau, lui Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Al. Amzulescu, Adrian Fochi
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
o fundamentare va fi G. Călinescu. Lucrarea lui, Estetică basmului, afirmă, pe bună dreptate, Iordan Datcu, reprezintă cea dintâi încercare din istoria folcloristicii românești de aplicare a criticii estetice la analiza unui gen folcloric. După G. Călinescu basmul e un "gen vast, depășind cu mult românul, fiind mitologie, etică, știința, observație morală etc." Venind în actualitate, autorul Dicționarului acorda spații largi, cum și meritau, lui Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Al. Amzulescu, Adrian Fochi, Ion Muslea, Ion Taloș. Unii sunt preocupați de
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
se elibereze de orice obligație de a fi verosimil și să ofere cititorilor un spectacol carnavalesc, ca Marquez. Lucian-Claudiu Amor (eu, unul, voi continua să-i spun astfel) este un scriitor înzestrat, care nu s-a decis încă pentru un gen de proza care să-l avantajeze. Observator distant al realității și, în același timp, visător solemn, cuprins uneori de o melancolie filosofica, el ne-ar putea face cândva o surpriză frumoasă. Un talent de 24 de carate Cel mai spectaculos
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
-și viața cu 12 cărți la „activul” său scriitoricesc, apud. M. Șipoș). În toate „operele” lui... americane, Dovlatov face loc aproape tezist encefalitei politice. Fără, nu este posibilă publicarea în occident, cred. De aceea, Compromisul se constituie din 12 proze, gen foileton, având o structură standard: titlul, cules cu un caracter de literă mărită (italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică; dimpreună, fiind detașate spațial, imprimă o idee - fanion, tipică regimului de opresori.Numai după aceea se derulează scurte narațiuni
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
și când foarte frecvent autorii sunt împovărați cu intenții care nu le aparțin, dintr-o irepresibila tentație, a comentatorilor înșiși, de a fi mai autori decât autorul, o doză de modestie, una de metodă și o alta de limpezime în genul înaintașilor ar reprezenta, cred, o alternativă înviorătoare. Iată, de pildă, o posibilă prima notița după un curs pe care, să presupunem, l-ar organiza neoplatonistul Ammonius: "Drept început al cercetării noastre trebuie să figureze indicarea celor cinci puncte de vedere
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
abandonare a profesiunii a atras, am spune în mod paradoxal, o stare materială de invidiat în breaslă și eticheta de vedetă aplicată de marele public. Un actor important trece astăzi pe strada fără să stîrnească vîlvă. O vedetă lansată de genul emisiunilor cu mult prea comerciale face valuri cum nici n-ar fi visat vreodată să facă cu un rol pe scenă. Deși mulți telespectatori gusta genul și datul în stamba, alții, si nu cei elitiști, întreabă cu o grimasa între
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
actor important trece astăzi pe strada fără să stîrnească vîlvă. O vedetă lansată de genul emisiunilor cu mult prea comerciale face valuri cum nici n-ar fi visat vreodată să facă cu un rol pe scenă. Deși mulți telespectatori gusta genul și datul în stamba, alții, si nu cei elitiști, întreabă cu o grimasa între compasiune și totală dezaprobare, pentru ce trebuie un artist să atingă acest nivel degradant? Răspunsul este simplu: pentru bani și pentru popularitate de scurtă durată, ieftină
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
tocmai ceea ce-l diferențiază de numeroșii scriitori cu aceleasi aderente sociale, etnice, sincronice". Atît Tratatul de estetică generală (rămas în manuscris), cît și Micul tratat de estetică sau lumea văzută estetic, reflectă, așa cum spune Valentin Chifor, un ăautonomism extrem, un gen de estetică ireductibila. Prin extremismul atitudinii sale, Aderca, se apropie mai de grabă de un P. Zarifopol sau V. Streinu, opunîndu-se că și aceștia cu înverșunare oricăror variante ale unor estetici istorice, științifice, sociologice, morale, respingînd atît pe raționaliști, determiniști
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
la cronicari literări. E o mare nedreptate, bazată pe ignoranța. De pe la mijlocul anilor '60 și pînă, cum spuneam, la moarte, Cornel Regman a scris cronici ale căror merite nu pot fi puse la îndoială. Nu s-a specializat într-un gen oarecare (precum Al. Cistelecan în poezie, Gh. Grigurcu în poezie și critica etc.). A comentat cărți aparținînd tuturor genurilor. A făcut, la Tomis, ce n-a mai făcut nimeni: o cronică a cronicii literare. A dovedit o luciditate nestinsa de
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
moarte, Cornel Regman a scris cronici ale căror merite nu pot fi puse la îndoială. Nu s-a specializat într-un gen oarecare (precum Al. Cistelecan în poezie, Gh. Grigurcu în poezie și critica etc.). A comentat cărți aparținînd tuturor genurilor. A făcut, la Tomis, ce n-a mai făcut nimeni: o cronică a cronicii literare. A dovedit o luciditate nestinsa de rutină inevitabilă. Indiferent de diagnosticul sau, cronicarul și-l apară totdeauna bine. E un cititor atent (enervant de atent
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
Melodyă, unde toată lumea bună a fost invitată la mai mult decît un pahar de șampanie" (EZ 1974, 1998, 2); "cel mai rîvnit cartier al orașului, cunoscut pentru lumea bună care locuiește aici" (RL 2306, 1997, 10) etc. Pentru un anume gen de jurnalism, lumea bună s-ar putea defini, circular dar eficient, ca "totalitate a VIP-urilor": alt termen la modă pentru a desemna o categorie ambigua dar specifică momentului. Că și bun, adjectivul important ("Very important person") este un concept
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]