92,267 matches
-
dintre poeții tineri colaborau la amîndouă revistele. Astfel George Fonea a publicat poezia Orașul amintirilor, care în realitate era Iașul, Ion Sofia Manolescu (1901-1993) publicase cinci poeme în România literară, apoi, la fel, Aurel Marin și Const. Pârlea (1917-1985). În general acești poeți satisfăceau amîndouă redacțiile. Pe de altă parte G. Călinescu îi publica pe unii la rubrica Primii pași, cum a fost cazul cu Petru Sfetca (1919-1987) iar în România literară era inserat într-un grupaj intitulat Primăvara literară în
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
ce avea nevoie pur și simplu de un instrument. Același critic despre care aminteam înainte scria despre a formidable command of the language pe care acest alogen o afișează de cîteva decenii cu un orgoliu care nu-i caracterizează în general pe românii din afară. Comparația cu Cioran e inevitabilă, doar că în cazul lui Andrei Codrescu nu se simte nici un fel de încrîncenare și nici un travaliu istovitor. Cei opt ani chinuitori pe care îi mărturisea Cioran ca pe un fel
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
pe cap, modelul aproape mitic al momentului, și nici doar de cei care-și desăvîrșiseră studiile în celulele de partid moscovite, pe front sau în lupta conspirativă din ilegalitate. Într-un astfel de moment, în care pictura abstractă și, în general, tot ce ținea de expresia experimentală, erau sancționate drastic (de la denunțul public și pînă la interdicția impusă artiștilor de a picta), în care culoarea însăși, utilizată într-o perspectivă retiniană, de descendență impresionistă, suporta acuza gravă de ,,formalism" - în acest
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
de Statele Unite și de Rusia Sovietică împreună, presupune ca o condiție sine qua non epurația aparatului de stat de elementele naziste, eliminarea trădătorilor din serviciile presei și ale propagandei, îndepărtarea agenților germani din fruntea organizațiilor economice și industriale, eliberarea în general a tuturor forțelor vii ale națiunii de cătușele reacțiunii. Încrederea aliaților nu se poate păstra altfel". Și două zile mai tîrziu, cerea, în spiritul planului Maniu: " Fiecare domn care a îmbrăcat cămașa FRN-ului, cămașa verde sau cămașa antonesciană, cînd
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
se va dezbăra și de alianța cu PSD, cerînd - și obținînd în cele din urmă de la ocupant, puterea. Dar, pînă atunci, BND, se desființează, urmează al doilea guvern Sănătescu, demisionează și acesta și, la 6 decembrie 1944, e instalat guvernul generalului N. Rădescu. Viața politică era febrilă, agitată și controversată iar Dreptatea lui N. Carandino, mereu la post, prevenea lumea democratică de pericolele care o primejduiesc. Și primejdia a venit la 6 martie 1945 prin instalarea guvernului comunist Petru Groza. O
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
început, am avut mai mult parte de Grimmsmärchen ori Karl May decît de Jules Renard sau La Comtesse de Segur... Tata, medic și el, era pasionat de Zweig și Curzio Malaparte. E drept că intelectualii formați în timpul meu erau, în general, francofoni și francofili. În plus, însă, trebuie să spun, mama era și o perfectă vorbitoare de engleză, înamorată de Chesterton și Bernard Shaw, Somerset Maugham, Henry James, Emily Dickinson, mai tîrziu de Scott Fitzgerald, Faulkner și Hemingway. Faptul că am
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
a materiei vii secretate de un meteorit aterizat incognito în deșertul Arizona. După multe peripeții, și-o vor atrage de partea lor și pe Julianne Moore, epidemiolog de serviciu, care conduce echipa guvernamentală de investigații, secondată la rîndu-i de un general mărginit, avînd nostalgia napalmului. Conform materialelor promoționale, s-a dorit să se respecte o anumită teorie științifică, cea a panspermiei, iar informaticienii, coordonați de maestrul efectelor speciale Phil Tippett, de la studioul ce-i poartă numele, s-au bucurat să reactiveze
Reciclări... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15926_a_17251]
-
în seamă în opera lui Ghica. El ne va dezvălui un lucru puțin remarcat. Nu știu să fi făcut cineva, un istoric bunăoară, un studiu atent al detaliilor de locuri, de nume, de vestimentație ori de obiceiuri, al informației, în general, pe care ne-o oferă Ghica despre secolul al XIX-lea românesc, spre a nu mai vorbi de atmosfera, cîteodată suspectă de literaturizare, din scrisori, care n-a fost, nici ea, analizată din acest unghi. Numindu-l "muzeul Carnavalet al
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
de față al unor literați și artiști evrei. Și acestui spirit insurgent și contestatar i se datorează, în destulă măsură, mișcarea românească de avangardă. Regretatul Ov. S. Crohmălniceanu îl citează pe Călinescu cu opinia sa despre scriitorii evrei și, în general, despre evrei: "Ei sunt totdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască". Iar E. Lovinescu, mai înainte, observase, constatînd prezența masivă a evreilor în avangarda românească, că, în general
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
general, despre evrei: "Ei sunt totdeauna informați, colportori de lucrurile cele mai noi, anticlasiciști, moderniști, compensează inerția tradiției și o fac să se revizuiască". Iar E. Lovinescu, mai înainte, observase, constatînd prezența masivă a evreilor în avangarda românească, că, în general, spiritul semit are vădită aplecare către negația vehementă iar consecința acesteia este revoluționarismul estetic ca și politic. Năzuiau frenetic acești tineri scriitori evrei de după primul război mondial și ceva mai înainte, considera Lovinescu, să creeze "o artă internațională peste hotare
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
că aceasta este ținta principală pentru că Lovinescu e alesul, cel situat în "templul veșniciei", la periheliu, cum ar fi zis Macedonski, în timp ce adversarii lui "vor mușca de-a pururi țărâna". Tot ce a mai publicat Negoițescu în "Saeculum", recenzii în general, rămâne în umbra acestui articol de atitudine. S-ar mai cuveni amintit articolul Descartes moralistul, introdus în prima parte a revistei (ian.-febr. 1944). Stilul mai puțin studiat nu scade valoarea demonstrației pe care o face Negoițescu prin siguranța cu
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
foarte important. E citit și astăzi nu numai în interiorul culturii noastre, dar și în afară. De pildă, acum apare pe Internet un site, lansat de un profesor englez de filosofie, pe nume R.T. Allen, interesat de opera lui Blaga în general și în special de contribuțiile lui privitoare la filosofia stilului în cultură. Am selectat și am ilustrat, cu câteva detalii, mai ales acele articole, dintre cele publicate de cerchiști în "Saeculum", care răspund - și cum răspund - la profilul revistei lui
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
vremea lui Vercingetorix! Numai că aceeași Franță care ne promite solemn intrarea în Uniunea Europeană e unul dintre adversarii majori ai extinderii! Ca să nu mai vorbim că, în clipa de față, Franța e doar tolerată în N.A.T.O., participând prin câțiva generali la luarea deciziilor, dar nu și cu trupe. Din acest punct de vedere, dl. Jospin a făcut la București un gest istoric: ne-a dezlegat de iluzia că, prin magie politică, Franța ne va transporta pe tărâmul laptelui și-al
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
ori poate eșua. Dar punctul de plecare și condiția invariantă a lucrului însuși îl constituie racordarea la real, la ce se întîmplă în jur. Altfel, fără acest racord, nici "suprarealism" nu poți face, cum au făcut Buñuel și avangardiștii în general. Or, la noi, mai toți cineaștii se consideră din capul locului artiști suficienți lor înșiși, cu aroganța de "a crea" indiferent și dincolo de ce e deja creat, fără acea smerenie prin care artistul și în mod expres cineastul își dau
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
Reflecția asupra compromisului, asta am vrut și sper că am reușit să declanșez în spectator. Chiar dacă nu pe loc, la ieșirea din cinematograf, măcar ulterior. Ovidius Naso ori Ovidiu din dubiță? C.P.: E o altă mare problemă a filmului, în general: în ce măsură supraviețuiește? Ce mai trebuie, dincolo de talent, dincolo de meșteșug? Mai e nevoie de ceva. Cassavettes zice așa, ca "sfat pentru tinerii autori": "Spune numai ceea ce ești. Asta e suficient. Nu ceea ce vrei să fii, nu ceea ce crezi că ești". Ușor
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
se repartizaseră câțiva. Ședeau toată ziua închiși și fumau și vorbeau bând din erzatzul lor. Într-o zi, unul mă mângâiase pe creștet, pentru că, școlar fiind, le strigasem cu entuziasm: Vivat Magna Polonia! Mai târziu, aveam să aflu că niște generali de-ai lor, foarte semeți, refugiindu-se în România, în septembrie 1939, după dezastru, s-ar fi plâns că nu fuseseră primiți cu onoruri. La care regele nostru Carol al II-lea, bășcălios cum era, le-ar fi zis: Domnilor
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
tineri studenți, asistenți și lectori de la facultățile de filosofie, științe politice, jurnalistică, psihologie și litere. Fiecare număr are o temă: politică și cultură, jocurile, școala, erosul, a fi și a avea. Nu lipsesc rubrici de actualitate (politică), foarte spirituale. În general revista probează mult spirit, e tinerească, fără a fi superficială, are umor și se citește pe nerăsuflate. Sperăm s-o revedem la toamnă, fiindcă, bănuim că vara ea și-a luat concediu. În STEAUA nr. 3 (abia numărul pe martie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Drăghici și un top (adică o selecție) de cărți de poezie, cu începere din 1990 și pînă în 2000 inclusiv. Recursul în anulare și recursul la memorie Recursul în anulare declarat de procurorul general Joiță Tănase împotriva sentinței prin care generalii Chițac și Stănculescu au fost condamnați la cîte cincisprezece ani de închisoare a rezolvat, după cum a observat presa cotidiană dilemele prezidențiale. Cu ajutorul lui Joiță Tănase, președintele Iliescu s-a spălat pe mîini de grațierea cuplului de generali. Dar, cum titrează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
sentinței prin care generalii Chițac și Stănculescu au fost condamnați la cîte cincisprezece ani de închisoare a rezolvat, după cum a observat presa cotidiană dilemele prezidențiale. Cu ajutorul lui Joiță Tănase, președintele Iliescu s-a spălat pe mîini de grațierea cuplului de generali. Dar, cum titrează EVENIMENTUL ZILE: "Revoluție? Unde? Cînd? Joiță Tănase și-a însușit politica PSD de golire a pușcăriilor Recurs în anulare pentru Chițac și Stănculescu." Pentru ziariștii de la Evenimentul nu încape îndoială ce vrea acest recurs. În schimb cei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
PSD de golire a pușcăriilor Recurs în anulare pentru Chițac și Stănculescu." Pentru ziariștii de la Evenimentul nu încape îndoială ce vrea acest recurs. În schimb cei de la ADEVĂRUL vor să treacă drept naivi afirmînd într-un titlu cu litere mari " Generalii Stănculescu și Chițac vor fi rejudecați pentru implicarea lor în evenimentele de la Timișoara". Acesta ar fi scopul recursului declarat de Joiță Tănase pentru experimentații și mai ales neîncrezătorii ziariști de la Adevărul. Fără doar și poate că atît Chițac cît mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
au fost judecați, amîndoi au o parte gravă de răspundere în uciderea revoluționarilor timișoreni. Cel de-al doilea e că atunci cînd s-au convins că timișorenii nu vor mai da înapoi, n-au mai respectat ordinele Ceaușeștilor. Mai mult, generalul Stănculescu a avut o foarte serioasă contribuție pe 22 decembrie la readucerea în cazărmi a armatei care împînzise Capitala cu tancuri. Din acest punct de vedere, generalul Stănculescu ar avea motive să se considere nedreptățit de pedeapsa primită. Dacă însă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
nu vor mai da înapoi, n-au mai respectat ordinele Ceaușeștilor. Mai mult, generalul Stănculescu a avut o foarte serioasă contribuție pe 22 decembrie la readucerea în cazărmi a armatei care împînzise Capitala cu tancuri. Din acest punct de vedere, generalul Stănculescu ar avea motive să se considere nedreptățit de pedeapsa primită. Dacă însă generalul Stănculescu însuși ar evalua propria sa evoluție în raporturile pe care le-a avut cu Ceaușeștii s-ar simți mai puțin sau chiar deloc nedreptățit de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Stănculescu a avut o foarte serioasă contribuție pe 22 decembrie la readucerea în cazărmi a armatei care împînzise Capitala cu tancuri. Din acest punct de vedere, generalul Stănculescu ar avea motive să se considere nedreptățit de pedeapsa primită. Dacă însă generalul Stănculescu însuși ar evalua propria sa evoluție în raporturile pe care le-a avut cu Ceaușeștii s-ar simți mai puțin sau chiar deloc nedreptățit de sentință. Ceaușeștii au fost condamnați la moarte și pentru că au ordonat represiunea de la Timișoara
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Dumneavoastră de cîte ori ați ascultat Traviata sau Aida? Sigur că e puțin anacronic, puțin desuet, să mărturisești în anul 2001 că îți place muzica de operă. Îmi place muzica de operă, fără discuție, cum îmi place muzica clasică, în general, și asta îmi completează în mod fericit fisurile care există, cîte există, în mica mea existență. E o pasiune care vine din anii liceului, acei ani de glorie ai operei clujene, cu Ion Piso, Lya Hubic, Octav Enigărescu, David Ohanezian
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
sfîrșind prin a-i demonstra utilitatea cu prețul propriei vieți. Sînt pagini în care aluziile la ororile oricărui regim totalitar - cum nu se poate mai transparente - coexistă cu analiza detaliată a psihologiei eroului tragic și a esenței fenomenului tragic, în general: "Desigur , nu e vorba doar de un simț acut al tragediei - notează autoarea în legătură cu povestirea lui Kafka - ci și de unul la fel de acut al crizei vremii sale, al cărei aparat inuman de constrîngere nu putea fi condus decît de un
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]