4,959 matches
-
de vedere, ca „fațete”. În diverse sisteme, fațetele sunt analizate distinct și explicit. Pe de altă parte, la o analiză mai atentă, ansamblul trăsăturilor anormale de bază apare ca tinzând să se organizeze în puține clase sau clustere de mare generalitate (Widiger, 2005Ă. Toate sistemele dimensionale cuprind un domeniu de tipul extroversiei sau afectivității pozitive. Un alt domeniu comun este cel al agresivității, al relațiilor interpersonale antagoniste, dissociale. Sistemele care nu reprezintă bine un astfel de domeniu nu au elaborat scale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
domeniu de tipul extroversiei sau afectivității pozitive. Un alt domeniu comun este cel al agresivității, al relațiilor interpersonale antagoniste, dissociale. Sistemele care nu reprezintă bine un astfel de domeniu nu au elaborat scale pentru a-l identifica. Tot de mare generalitate mai sunt: domeniul constrângerii, compulsivității, conștiinciozității, al controlului și reglării comportamentului, precum și domeniul disreglării emoționale, care în FFM e indicat prin termenul nevroticism. Aceste patru domenii se regăsesc în FFM, care mai cuprinde încă unul: pe cel al deschiderii spre
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
desigur important să țină seama de toți acești factori, încercându-se formularea de prototipuri sau domenii de agregare, fără pretenția unei definiri stricte. De asemenea persistă ca valabil studiul cazuistic și odată cu el comentarea unor subtipuri, cu grade variate de generalitate. Colecțiile cazuistice nu și-au pierdut valabilitatea, și rămân la fel de utile ca și configurarea prototipică și abordările dimensionale. Oricum psihiatrii, mai ales cei ce se preocupă de tulburările de personalitate cultivă în ultimul timp prezentarea comentată de cazuri tip, descrierea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și literatura română în cadrul Seminarului de romanistică al Universității din Heidelberg (până în 1995). Debutează în „Revista elevilor” (1948-1949) și colaborează la majoritatea revistelor literare din țară, precum și la „Dialog” din Diezenbach, Germania, condusă de Ion Solacolu. În primul său volum, Generalitatea și individualitatea ideii operei literare, D. reia problema estetică a raportului dintre forma și conținutul operei de artă, căutând să corecteze interpretările schematic vulgarizatoare din epocă. Dacă la nivel teoretic demonstrația se arată imprecisă, confuză și adeseori marcată ideologic, în
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
ar fi G. Călinescu sau C. Noica, Marin Preda sau D.R. Popescu. A tradus din Bruno Apitz, Heinrich Böll, Bertolt Brecht ș.a. și a prefațat scrieri de F.M. Dostoievski, K. Fedin, G. Călinescu, Gala Galaction, I.M. Sadoveanu, Zaharia Stancu. SCRIERI: Generalitatea și individualitatea ideii operei literare, București, 1955; Încercări de analiză literară, București, 1956; Direcții și tendințe în proza nouă, București, 1963; Intrarea în castel, București, 1970; G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului, București, 1971; ed. (La ora 12, ziua
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
atributele optzecismului, C. privilegiază autenticismul, cultivând investigarea cotidianului. Abordarea nu e însă nicidecum minimalistă: personajul-diarist, apoi naratorul auctorial disecă fenomenalul, fac psihologie discursivă, verbalizează, interpretează și semantizeză cotidianul. Iar uneori se înregistrează salturi bruște - dar plauzibile, spre contemplarea „filosofică” a generalităților, a sensului existenței, a legităților și semnificațiilor. Finalul - cu sinuciderea Iuniei, probabil din slăbiciune, din inadaptare, din neputința de a fi fericită - învederează înclinația naratorului de a recurge la ipoteze, supoziții, variante de „adevăr”, într-o „anchetă” care nu e
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
de asemenea, cu mare claritate și eleganță. El a amintit de o tradiție militară expusă într-o maximă simplă: „Nu da niciodată un ordin care nu va putea fi executat”1. Este vorba, se pare, despre un principiu de mare generalitate: „interdicția solicitării imposibile”. Ea este - susține Guthrie - pe deplin valabilă și în educație. Este cert că numai marii comandanți - de la Temistocle și până la Napoleon, au respectat această normă pe câmpurile de luptă. Altfel nu ar fi fost biruitori, întrucât soldații
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de două, trei ori pe săptămână, și începuse să-i placă. Dar nu de două ori pe zi. Această experiență menționată, spune Maslow, s-a întâmplat o singură dată, dar el putea da foarte multe alte exemple asemănătoare. Trebuia cercetată generalitatea repetiției, a învățării prin repetare, exercițiul (Holt, 1964). Experiențele în urma cărora e descoperit eul intrinsec sunt apte pentru a fi considerate momente unice, și nu acumulări lente ale unor bucățele, segmente solidificate. (Maslow argumentează că e imposibil de repetat, spre
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
fie provocator de controverse și chiar de conflicte. 8. Un caz bine construit trebuie să forțeze decizia, să oblige cursanții în luarea unor poziții, să aibă încredere într-un curs al acțiunii în respectivul caz. 9. Cazul trebuie să posede generalitate, să depășească problematici minore ori locale, iar soluțiile identificate să poată dovedi aplicabilitate extinsă. 10. Un caz trebuie să fie scurt, deoarece cursanții trebuie să posede o privire globală asupra fenomenului. Dacă sunt necesare mai multe detalii, ele pot fi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de viață” măsurate prin întrebări de chestionar. Datele la care avem acces reflectă în mare măsură instrumentul prin care sunt obținute. Subiecților li se solicită acordul sau dezacordul cu formulări generale și rezultă astfel diagnostice sociale cu un grad de generalitate ridicat (de exemplu, „oamenii săraci cu greu pot fi fericiți”). Este însă probabil că rostul filozofiilor pe care aceste răspunsuri le reflectă nu este să reprezinte o teorie sociologică adevărată, ci să ofere orientare în viață celor care le formulează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pe care le impune acestor teorii cotidiene. Ele nu își propun să descrie societatea contemporană, ci, mai probabil, să descrie și să prescrie viața oamenilor individuali care le construiesc. Ținând cont de această observație, este însă interesant să vedem dacă generalitatea pe care unii oameni le-o acordă uneori poate fi susținută de datele empirice. De exemplu: ce cred oamenii despre posibilitatea fericirii în sărăcie, și ce putem observa din baza de date despre fericirea celor săraci? Filozofia fericirii în condiții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Timișoara între 1929 și 1931 (trei volume), sub redacția lui Romulus S. Molin. Revista se dorește un compendiu al vieții culturale bănățene. Are, în afara unui calendar anual, o substanțială parte literară și este structurată, de fiecare dată, în câteva compartimente: „Generalități despre Banat” (consemnări istorice și culturale), „Sate bănățene” (micromonografii, atestări istorice), „Banatul artistic” (partea literară propriu-zisă), „Figuri bănățene” (evocări). Colaborează cu versuri Aron Cotruș, Petru Oance (Tata Oancea); sunt reproduse poezii populare bănățene din colecția lui George Cătană. Studii literare
ALMANAHUL BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285281_a_286610]
-
University Press, Ithaca, 1988, pp. 18-36; Claudio Guillén, "Emerging Literatures: Critical Questionings of a Historical Concept", în Reingard Nethersole (ed.): Emerging Literatures, Peter Lang, Bern - Frankfurt - Paris - New York, 1990, pp. 1-23.). Tema continuă să suscite interes prin gradul ridicat de generalitate, ca reflecție în marginea inițierii carierelor literare: Catherine Morency, Poétique de l'émergence et des commencements. Les premiers écrits de Miron, Lefrançois, Gauvreau, Giguère et Hébert, Nota bene - Sillage, Montréal, 2014. Pentru o abordare critică a acestui domeniu, există articolul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Dar, mai ales toate acestea țin de un aspect neliniștitor al unui simptom: "Flaubert construiește neobișnuitul discret al detaliilor sale pe o manipulare erudită a referințelor culturale pe care le asociază, le condensează, deplasează, încrucișând cele mai savante aluzii cu generalitatea inutilă cu cele mai banale idei primite și toate acestea în scopul de a atinge un alt fel de pertinență, cea a indecidabilului" (Pierre- Marc Biasi). Astfel Orientul, în profuziunea sa simbolică este asociat cu un proces general de desimbolizare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
perceput conflictul israeliano-palestinian, respectiv modalitățile concrete de soluționare a acestuia. Având în vedere că un eșantion mare asigura un număr mai mare de respondenți, astfel încât datele au o reprezentativitate mai ridicată, îmi exprim rezervă 1011 față de reprezentativitatea și caracterul de generalitate al rezultatelor analizei pe care o propun în cartea de față; cu toate acestea, admițând că mini-chestionarul reprezintă un test exploratoriu, consider că nu este nevoie de eșantioane largi de public care să ne ajute să reflectăm asupra concluziilor și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
cunoștințe se focalizează pe o categorie specifică de achiziții ale elevului, anume cunoștințele acestuia. Teste de cunoștințe există și în psihologie, sociologie și în educație. Sunt instrumentele care reprezintă categoria maximal integratoare;testele pedagogice se subordonează, ca și grad de generalitate, testelor de cunoștințe. Aceasta deoarece sunt considerate teste pedagogice doar acele teste care evaluează cunoștințele ocazionate, provocate și realizate în școală, în mediul educațional formal, pe secvențe specifice de predare-învățare; testele docimologice sunt testele pedagogice care continuă și prelungesc evaluarea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
datelor. În sens general, analiza componentelor principale este o metodă de analiză multidimensională care are ca scop determinarea unor noi variabile, numite componente principale, exprimate sub forma combinațiilor liniare de variabile originale astfel încât noile variabile să fie caracterizate de o generalitate maximă. Numărul posibil de combinații liniare ce poate fi definit cu variabilele inițiale este extrem de mare. Deoarece, din punct de vedere al principiilor pe care se bazează analiza datelor, prezintă interes numai acele combinații liniare semnificative din punct de vedere
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
liniare ce poate fi definit cu variabilele inițiale este extrem de mare. Deoarece, din punct de vedere al principiilor pe care se bazează analiza datelor, prezintă interes numai acele combinații liniare semnificative din punct de vedere informațional caracterizate de o mare generalitate, și de aceea este necesară o triere a acestora. Efectuarea acestei selectări presupune definirea unui criteriu care să stea la baza deciziei de reținere sau de eliminare a uneia sau alteia dintre combinațiile liniare definite. Acest criteriu are la bază
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
fi prevăzute cu toate anexele necesare: apă, canal de scurgere, gaz, curent electric. Anexele meselor de laborator vor fi dispuse în așa fel încât să optimizeze lucrul, având comenzile în general fixate în fața lor. 2. Tehnica de lucru 2.1. Generalități *Lucrările practice de laborator trebuie să fie executate cu cantitățile și concentrațiile de substanțe strict necesare, precis cântărite sau măsurate, cu vasele, utilajele, aparatele prevăzute și în general cu respectarea condițiilor indicate de referatele de specialitate puse la dispoziția studenților
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
istoric. Până acum nu există un studiu temeinic al acestei chestiuni. în schimb, avem la dispoziție câteva contribuții importante referitoare la același fenomen, petrecut însă în domeniul literaturii, artelor plastice și cinematografiei. Este drept că există totuși unele pagini de generalități sau trimiteri destul de vagi la unele persoane implicate în acele evenimente ori la instituțiile respective. Câteva fericite excepții sunt: Istoriografia română a anului 1946, Clio în derută: istoriografia română a anului 1947 și Despre anul istoriografic 1948 în România: Impactul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Răspunderea disciplinară în România generalități Răspunderea disciplinară a medicului apare atunci când sunt încălcate principiile etice și normele deontologice ale profesiei medicale, prevăzute în codurile profesionale. Conform legii 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, titlul XII referitor la exercitarea profesiei de medic, art. 442, situațiile
RASPUNDEREA DISCIPLINARA ÎN MEDICINA DE URGENTA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Beatrice Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1074]
-
orice limbaj se identifică cu o anumită analiză a realității, reprezintă un fel particular de a organiza lumea. Pentru Hjelmslev, limba ordonează lucrurile proiectând asupra lor o ordine care îi este proprie și care se poate descrie anterior oricărei aplicări. Generalitatea teoriei lui Hjelmslev o face aplicabilă mult dincolo de teritoriile lingvisticii pentru a analiza orice sistem de semne, orice semiotică, ca pe o limbă prin asimilarea fenomenele denotației și conotației. într-adevăr, ceea ce la Saussure era planul semnificanților devine la Hjelmslev
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în sublinierea primordialității comunicării ca funcție a limbii și în refuzul de a întemeia semnele lingvistice pe legătura cu reprezentarea, în afirmarea arbitrarietății (imotivării) semnului lingvistic și în constituirea lui ca semn pe seama sistemului limbii, nu este însă realizată în generalitatea ei convenabilă existând încă numai în forma uneia dintre disciplinele care ar trebui să i se subordoneze, în forma lingvisticii structuraliste post-saussureene. Rămânea structuralismului francez sarcina de a o realiza efectiv. 7î Semnul și sistemele semnificante f|S Ceea ce era
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
social al societăților arhaice o aruncă asupra miturilor, ci le studiază independent de condițiile existenței și comunicării lor, ca pe un cod, așa cum școala fonologică a structuralismului lingvistic concepe limba. Pe această cale, miturile relevă un sistem universal, umanul în generalitatea sa: ele permit degajarea anumitor moduri de operare a spiritului uman, atât de constante în cursul secolelor și atât de general răspândite în spații imense, încît pot fi ținute ca fundamentale și se poate încerca regăsirea lor în alte societăți
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
exemplifice, invocând în aceste coloane elementele, unitățile semantice similare, din diferite piese raciniene, pentru a obține raportul esențial, legea tragediei raciniene, care "este un raport de autoritate, rolul dragostei fiind de a-l dezvălui. Acest raport este de o asemenea generalitate, atât 58 59 de formal s-ar putea spune, încît n-aș ezita să-l reprezint sub forma unei duble ecuații: ", A este atotputernic asupra lui B. A îl iubește pe B, care nu-l iubește. Dar ceea ce trebuie bine
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]