2,301 matches
-
asemenea, postmodernismul nu reprezintă doar un concept de sorginte franceză, ci este de întindere internațională 69, cunoscând o largă dezvoltare. Chiar dacă în unele lucrări Ihab Hassan considera postmodernismul drept o speță a postmodernității, care ar fi mai întinsă și determinată geopolitic, diseminând-o sub forma postmodernismului în arte, a poststructuralismului în filosofie, a feminismului în discursurile sociale, a postcolonialismului și studiilor culturale în mediul academic etc., în The Postmodern Turn anunță de la început că deși cadrul discuțiilor este unul familiar acela
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Postmodernity: the Local/Global Context"140, în care precizează că utilizând termenul postmodernism se referă la sfera culturală, în special la literatură, filosofie și arte (între care include arhitectura), în timp ce atunci când folosește termenul de postmodernitate face trimitere la o schemă geopolitică ce s-a dezvoltat în ultimele decenii. Subliniind că această distincție nu este același lucru cu "defuncta diferență marxistă" dintre suprastructură și bază, și că interrelaționările dintre ele sunt mult mai complexe, Hassan consideră că postmodernismul se aplică societăților conduse
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
său, clasa noastră conducătoare nu poate fi, n-are cum fi în mod esențial, sincer, autentic, proeuropeană. Originea sa socială, formația sa ideologică și culturală, interesele și aspirațiile sale, totul o îndepărtează de o aliniere efectiv europeană. Dar noile realități geopolitice, noul raport internațional de forțe după prăbușirea U.R.S.S. o obligă să simuleze, să mimeze false adeziuni la toate sau la cât mai multe principii, instituții și instanțe europene. Duplicitatea și jocul dublu sunt evidente. Uneori cusute doar cu ață
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
deloc simplă. pentru a ne menține la acest stadiu al evidențelor elementare, formulate cât mai limpede posibil, nu pot fi omise, în nici un caz, nici imensele obstacole în calea europenizării. Ele țin, în același timp, de mentalitate și de context geopolitic și influențe externe. Marele adversar al europenizării este, mai ales, în ordinea reacțiilor imediate colective: naționalismul, etnicismul, izolaționismul. Expresia sa, ideologico-politică, este național comunismul. Chiar dacă el nu se mai poate exprima deschis, formele sale de manifestare sunt în continuare evidente
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
a fost totuși cazul lui Arturo Farinelli în Il sogno di una letteratura mondiale (1925). După 1945, recunoașterea literaturilor central și sud-est europene, rusă și slave în general, devine cu atât mai mult o evidență, nu numai literară, dar și geopolitică și ideologică. Cine ar mai concepe azi cu seriozitate o literatură europeană fără ruși, polonezi, iugoslavi, unguri, cehi, bulgari și, bineînțeles, români etc.? Contribuțiile slave la literatura și conștiința europeană au atras, nu o dată, atenția cercetătorilor și comparatiștilor. Faptul că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care contestau, direct sau indirect, ideologia culturală oficială comunistă. Amintim acest episod doar ca simplu document ilustrativ al noului spirit comparatist care s-a format în răsărit, în România în speță, în condițiile totalitare. În Occident, sub presiunea noilor configurații geopolitice, comparatismul a simțit nevoia unei deschideri analoage, dar cu obiective diferite. problema comunicațiilor libere era, bineînțeles, rezolvată. Nu însă și a eurocentrismului, imperialismului, colonialismului, cu toate consecințele lor teoretice și de metodă. Apariția noilor state în fostele imperii coloniale, cu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Acest fenomen formează o notă esențială și originală a Luminilor românești, precizându-le adevărata fizionomie în istoria comparată a iluminismului european. Realitatea fundamentală a epocii este următoarea: pentru iluminiștii români, Europa nu constituia în mod esențial o noțiune geografică sau geopolitică, ci una culturală, un pol spiritual. El exprimă valori, creații și tendințe ideologice originale; o nouă cultură și literatură; noi și înaintate instituții politico-sociale; realizarea unui înalt nivel de progres, cultură și civilizație. Dar mai presus de toate, acest concept
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de către celți pe la 386 î.I.C. Galia este progresiv ocupată de celți între secolele al V-lea și al III-lea î.I.C., dar importanța acestei ocupații variază după regiuni. Părți constitutive. Iulius Cezar este primul care dă o prezentare geopolitică a Galiei, distingînd, în afară de Galia de Sud, pe atunci cucerită de Roma, Belgia, Celția și Aquitania (document 1, p.33). Bazîndu-ne pe acest text, completat de alte surse, putem împărți teritoriul galic după trei mari ansambluri: un nucleu celtic, zonele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
stânga" sau despre "unitatea monolitică" a PMR. Premise interne și externe / 233 4.7. Fructele obedienței: trupele sovietice părăsesc teritoriul Republicii Populare România / 241 4.8. Concluzii: capcanele destalinizării și gestația național- comunismului / 246 Capitolul 5. Divergențe economice și oportunități geopolitice. Politica externă a Republicii Populare România în ultima perioadă a regimului Gheorghiu-Dej / 251 5.1. Contextul internațional: de la crizele Berlinului la criza rachetelor din Cuba / 252 5.2. O reacție neașteptată: Republica Populară România împotriva supranaționalizării CAER / 257 5.3
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Marota independenței. Leninismul romantic în căutarea afirmării internaționale și a mobilizării naționale / 401 7.1. Helsinki 1975: viziuni ideologice concurente asupra securității europene / 402 7.2. Leninismul romantic despre securitatea europeană și drepturile omului / 407 7.3. Hegemonul Balcanilor? Strategii geopolitice regionale ale leninismului romantic / 423 7.4. Eurocomunism și leninism romantic: o prietenie rezervată / 426 7.5. "Socialist în formă, național în conținut"? "Raportul național- internațional" în economia ideologică a leninismului romantic / 438 7.6. Cultul personalității ca dimensiune constitutivă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
s-a datorat în principal insuficientei consolidări administrative din acei ani de început, dar a reprezentat de asemenea o strategie prin care Lenin a menținut deși dreptul naționalităților de a se separa de noua entitate politică era formal recunoscut arhitectura geopolitică a defunctului imperiu (Copilaș: 2009d, 114-121). Problema națională a noii Rusii sovietice, împreună cu cea economică, erau de departe cele mai importante, dar Lenin a identificat rapid mijloacele revoluționare de a le face față. "Recunoașterea dreptului națiunilor la auto-determinare implică sprijin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
leninismului revoluționar mai erau de găsit în vechea gardă stalinistă, chiar leninistă 6. Primăvara de la Praga din 1968 poate fi interpretată în acest sens ca o măsură pe care leninismul sistemic a luat-o pentru a își stabiliza propriul perimetru geopolitic. Sigur, s-ar putea argumenta că în 1956 leninismul europenizat a procedat la fel în Ungaria, așa că este noua formă de leninism justificabilă teoretic? Ar trebui să insistăm însă, așa cum se va întâmpla într-unul din capitolele viitoare, că în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
război (Crampton: 2002, 241). Pe scurt, capitalul de imagine al Uniunii Sovietice se ameliorase considerabil în timpul celui de al Doilea Război Mondial și al participării acesteia la alianța împotriva nazismului (Soulet: 1998, 14-16; Crampton: 2002, 241). În condițiile politice și geopolitice existente imediat dupa 1945, comunizarea Europei de Est poate apărea ca inevitabilă. Realitatea a fost însă mult mai nuanțată. Sigur, Stalin urmărea securizarea granițelor sovietice, în special a celor estice. Nefasta experiență pe care o avusese cu Germania nazistă îl
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
făcut, în ciuda unor aparențe și a replierilor strategice operate mai ales după intrarea în scenă a destalinizării, piatra unghiulară a aproape întregii sale existențe. Dar Moscova nu a avut niciodată un plan bine articulat pentru a integra Europa de Est pe orbita geopolitică sovietică (Crampton: 2002, 240-241; Soulet: 1998, 17). A speculat mai degrabă indecizia și tonul diplomatic conciliant al puterilor occidentale, reușind să își impună, printr-o paletă largă de tehnici manipulative, propriile interese în Europa de Est. O confirmare a acestei ipoteze rezidă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
state ca Albania sau Iugoslavia au devenit comuniste în absența tutelei sovietice, căreia au ajuns chiar să i se opună, pe rând, atunci când au considerat pretențiile hegemonice ale Moscovei ca fiind excesive. Așa cum scrie și Elizabeth Kridl Valkenier despre extinderea geopolitică a leninismului post-revoluționar, "stalinizarea a fost un proces, nu un plan" (Kridl Valkenier: 1993 în Crampton: 2002, 241). Sigur, Stalin a pretins, la conferința de la Potsdam din vara anului 1945, guverne "democratice și prietenoase" pentru vecinii vestici ai Uniunii Sovietice
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a ocupat un rol central atât în declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, cât și a Războiului Rece (Herz: 1967, 38-111) și pe care îl dorea securizat din punct de vedere politic și ideologic pentru a servi drept tampon geopolitic împotriva unei eventuale resurgențe a imperialismului german (Crampton: 2002, 240), posibilitate pe care mulți o considerau aproape o certitudine în primii ani de după război. Chiar dacă, tacit, odată cu acordurile încheiate la conferința de la Teheran din decembrie 1943 și cu debarcarea forțelor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fără aportul determinant al Moscovei, mai ales că armata sovietică nu a ajuns niciodată pe teritoriul albanez. Acest fapt se va repercuta ulterior asupra centrului moscovit, cele două state devenind singurele din Europa de Est care s-au sustras tutelei ideologice și geopolitice a Uniunii Sovietice, edificând regimuri comuniste independente. Dacă procesul comunizării Albaniei s-a realizat în manieră sui generis comparativ cu restul "democrațiilor populare" (exceptând Iugoslavia) Partidul Comunit Albanez nu va fi scutit de rivalități politice intestine. Taberele aflate în confruntare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
aflăm de la Dinu Giurescu, când "un prim-ministru refuza să demisioneze atunci când regele care avea această prerogativă i-o cerea" (Giurescu: 1999, 17). Era însă tot pentru prima dată când România se confrunta cu un astfel de context politic și geopolitic. Flagrantelor abuzuri și injustiții ale sovieticilor părea că li se oferă, pentru prima dată, o împotrivire fermă. De fapt, vocea Occidentului era destul de timorată, parțial și din cauza faptului că Churchill recunoscuse într-o scrisoare adresată președintelui american Roosevelt de înțelegerea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mijloace, dominația mondială. Invers, revizioniștii afirmă că Uniunea Sovietică postbelică suferise pierderi economice, umane sau logistice enorme care ar fi constrâns-o să adopte o poziție internațională defensivă mai degrabă decât ofensivă. Integrând Europa de Est pe propria orbită ideologică, politică și geopolitică, Kremlinul nu făcea altceva decât să se protejeze în fața imperialismului american dezlănțuit, care avea ca scop, sub masca discursivă a liberalismului economic și a democrației politice, transformarea întregii lumi după chipul și asemănarea sa. Sintetizând argumentele tradiționaliste și pe cele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
își tempereze aversiunea manifestată față de Statele Unite și de Marea Britanie (de care îl lega doar inamiciția comună a Germaniei naziste) și totodată să nu încerce nimic "revoluționar" încă, pentru a nu compromite imaginea Moscovei la Washington, respectiv Londra, periclitând astfel ambițiile geopolitice ale "generalissimului" în Europa de Est. Țineți cont de faptul că Uniunea Sovietică are relații oficiale cu regele și guvernul iugoslav, iar o poziție ostilă fățișă din partea voastră ar crea noi dificultăți în cadrul eforturilor comune de război și între relațiile dintre Uniunea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
spațiului iugoslav" (Banu, Țăranu: 2006, 289). Un alt motiv pentru care Stalin era deranjat de comportamentul lui Tito consta în ajutorul substanțial pe care acesta îl acorda gherilelor comuniste grecești (Brogan: 1990, 157). Stalin observase cât de importantă este poziția geopolitică a Greciei pentru puterile occidentale, în special pentru Marea Britanie și deși dorea accesul sovietic la strâmtorile dintre Marea Neagră și Marea Mediterană, nu își presase prea tare foștii aliați în această privință. Interesele și raporturile de forțe au prevalat și în acest
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
liderii de la București, rațiunea politică a prevalat în cazul lui Tito în raport cu resentimentele care puteau proveni din orgoliul său rănit. A înțeles că Dej fusese instrumentalizat de Moscova și că avea nevoie de relații favorabile cu RPR în delicata situație geopolitică în care Iugoslavia continua să se afle. Reapropierea lui Tito de lagărul socialist a cunoscut un recul serios în 1956, cu ocazia turbulențelor sociale și politice din Polonia și Ungaria. După ce în primă fază liderul de la Belgrad aprobase intervenția armată
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu l-a înțeles și care, adăugat aversiunii pe care Gheorghiu-Dej o nutrea față de el, i s-a dovedit fatal. Tot referitor la relația României cu Uniunea Sovietică, Pauker recunoștea răspicat că era exclusă orice intervenție occidentală în defavoarea noii posturi geopolitice a țării. și că pretențiile politice ale Moscovei în ceea ce privește România nu suferă amânare. În Italia, unde Uniunea Sovietică are interese indirecte, e departe Italia (sic!), și acolo Uniunea Sovietică și-a spus cuvântul și l-a spus destul de hotărât și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
retragerii Armatei Roșii din RPR. Scandalizat în primă fază, Hrușciov va recunoaște ulterior pertinența argumentelor favorabile acestei opțiuni: atât din punct de vedere ideologico-politic (devotamentul regimului Dej față de cauza comunismului, întrupată de Uniunea Sovietică), cât și din punct de vedere geopolitic (încercuirea RPR de către "democrații populare", aceasta neaflându-se deci la periferia taberei socialiste și nefiind atât de vulnerabilă la penetranta influență ideologică occidentală) regimul comunist din România putea supraviețui fără probleme absenței trupelor sovietice de pe teritoriul țării. În plus, sugera
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în afara sa, atât în sensul diminuării opoziției față de obiectivele taberei occidentale, cât și în sensul creării unor potențiale surse de disidență în raport cu hegemonia exercitată de către Kremlin asupra regiunii (Weiner: 1984, 39). RPR a devenit membră a ONU datorită relaxării tensiunilor geopolitice globale de la jumătatea anilor '50 și datorită unei înțelegeri între cele două superputeri pentru acceptarea unor membri considerați de fiecare în parte indezirabili. Așa numitul "package deal" însemna votarea, de către o tabără, a unor candidați respinși inițial, pentru a obține
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]