12,132 matches
-
Conceptions. 45. Graham, „Science and Values”, pp.1142-1143. 46. Kevles, In the Name, pp. 44. 47. O ambivalență similară - mai puternic Înclinată Însă de partea neolamarckianismului - caracterizează și mișcarea eugenistă chineză. Vezi Dikötter, Imperfect Conceptions. 48. Weindling, Health, Race and German Politics, pp. 298-304. 49. V. Pușcariu, „Teoriile evoluției: Lamarck și lamarckismul: Geoffroy Saint-Hilaire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 35-37. 50. V. Pușcariu, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
socială 3, nr. 4, 1937, pp. 211-17. 67. V. Noveanu, „Mișcarea eugenică În Franța”, Buletin Eugenic și Biopolitic, 3, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1929, pp. 26-31. 68. Moldovan, Introducere, p. 33. 69. Moldovan, Introducere, p. 33. 70. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 19. 71. Hitchins, Rumania, pp. 295-297. 72. Hitchins, Rumania, pp. 300-304. 73. Moldovan, Introducere, p. 23. 74. Moldovan, Introducere, p. 28. 75. Moldovan, Introducere, p. 33. 76. Foucault, Discipline and Punish; Thomas Laqueur, Making Sex: Body and Gender
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
granițe, de exemplu din Marea Britanie și Germania. De fapt, aceasta este una dintre explicațiile atracției pe care eugenia o exercita asupra doctorilor, În comparație cu alte categorii profesionale (avocați, de exemplu). Pentru o comparație cu alte țări vezi Weindling, Health, Race and German Politics; Mazdumar, Eugenics and Human Failings; sau Kovacs, Liberal Professions. 41. Moldovan, Biopolitica, p. 24. 42. Termenul mahala a fost preluat În română din limba turcă. Semnificația originară a termenului era aceea de cartier. În românește, conotația cuvântului mahala era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
comentariilor lui Schmitt despre statul total, În perioada anterioară preluării puterii de către regimul nazist (1929-1933), Împărtăsește interpretarea viziunii lui Schmitt ca mai degrabă revoluționară decât statică. Vezi Jerry Muller, The Other God that Failed: Hans Freyer and the Deradicalization of German Conservatism, Princeton University Press, Princeton, 1987. 66. John P. McCormick, Carl Schmitt’s Critique of Liberalism: Against Politics as Technology, Cambridge University Press, Cambridge, 1997. Vezi și William Scheuermann, Carl Schmitt: The End of Law, Rowman and Littlefield, Lanham, Md.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au votat Împotriva propunerii lui Făcăoaru. 86. O lucrare recentă a Dianei Paul subliniază, de asemenea, atitudinea ambiguă a numeroși susținători ai eugeniei din Statele Unite, Marea Britanie și Germania. Vezi Controlling Human Heredity, pp. 83-85. Vezi și Weindling, Health, Race and German Politics. 87. I. Făcăoaru, „Norme eugenice În organizațiile legionare”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 69, 21 decembrie 1940, pp. 1-2. 88. Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, vol. 1, Totul pentru țară, 1936. 89. Nicolae Iorga și-a pierdut viața
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mazdumar, Eugenics and Human Failings. În Germania, Înainte de 1933, exista o mai mare diversitate În modul În care mișcarea eugenistă reprezenta relațiile sociale, dar, o dată cu preluarea puterii de către regimul nazist, preocupările rasiste au devenit predominante; vezi Weindling, Health, Race and German Politics. Mișcarea eugenistă din România a avut unele trăsături particulare, printre care cea mai importantă era obsesia pentru amestecul etnic dintre români și maghiari, În Transilvania. Adepții eugeniei din Regat nu puneau la Îndoială argumentul că uniunile maritale trebuiau ferite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
vol. 5, nr. 4, 1939, pp. 448-467; Love, Crafting the Third World; Andrew C. Janos, „Modernization and Decay in Historical Perspective: The Case of Romania”, in Jowitt, Social Change, pp.72-116. 3. David Blackbourn și Geoff Eley, The Peculiarities of German History: Bourgeois Society and Politics in the Nineteenth-Century Germany, Oxford University Press, Oxford, 1984. 4. Pentru o discuție a evoluțiilor similare din alte țări ale Europei de Est, vezi Gary Cohen, Education and Middle-Class Society in Imperial Austria, Purdue University
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În special capitolul 4. 37. De fapt, există publicații care au depus un real efort de demascare a acestui tip de extremism. Vezi Dilema, vol. 7, nr. 314, 325, 334, 349, 1999 - patru numere speciale dedicate clișeelor despre romi, maghiari, germani și evrei. 38. Gail Kligman și Susan Gal, „Gendering Postsocialism: Reproduction as Politics in East Central Europe”, În Sorin Antohi și Vladimir Tismăneanu (eds.), Between Past and Future: The Revolutions of 1989 and Their Aftermath, Central European University, Budapesta, 2000
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Germany and Russia in the 1920s”, American Historical Review, vol. 82, nr. 5, decembrie 1977, pp. 1133-1164. Graham, Loren R., Science in Russia and the Soviet Union: A Short History, Cambridge University Press, New York, 1993. Grossmann, Atina, Reforming Sex: The German Movement for Birth Control and Abortion Reform, 1920-1950, Oxford University Press, New York, 1995. Haller, Mark H., Eugenics: Hereditarian Attitudes in American Thought, Rutgers University Press, New Brunswick, N.J., 1963. Heinen, Armin, Die Legion „Erzengel Michael” in Rumänien, Oldenbourg, München, 1986
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ediția a II-a, Macmillan, New York, 1961. Kovacs, Maria, Liberal Professions and Illiberal Politics: Hungary from the Habsburgs to the Holocaust, Wilson Center Press și Oxford University Press, Washington, D.C. 1994. Kuhl, Stefan, The Nazi Connection: Eugenics, American Racism, and German National Socialism, Oxford University Press, New York, 1994. LaCapra, Dominique, Rethinking Intellectual History: Texts, Contexts, Language, Cornell University Press, Ithaca, 1983. Laqueur, Thomas, Making Sex: Body and Gender from the Greeks to Freud, Harvard University Press, Cambridge, 1990. Larson, Edward, „The
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Danger in Late-Victorian London, University of Chicago Press, Chicago, 1992. Walkowitz, Judith, Prostitution and Victorian Society: Women, Class, and the State, Cambridge University Press, Cambridge, 1980. Weber, Eugen, Varieties of Fascism, Vintage Books, New York, 1964. Weindling, Paul, Health, Race and German Politics Between National Unification and Nazism, 1870-1945, Cambridge University Press, Cambridge, 1989. Weiss, Sheila Faith, Race Hygiene and National Efficiency: The Eugenics of Wilhelm Schallmaier, University of California Press, Berkeley, 1987. Weiss, Sheila Faith, „The Race Hygiene Movement in Germany
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un înțeles apropiat de cel de astăzi este profesorul suedez de drept Rudolf Kjellen, în deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea. Anterior, conceptul preferat pentru acest tip de reflecție era cel de geografie politică, termen agreat și de germanul Friedrich Ratzel, considerat primul geopolitician. Geografia politică este, în esență, un domeniu fundamental controversat. Inițial, unii autori au pretins că ea face parte din domeniul mai larg al geografiei umane și se ocupă cu studiul modului în care relațiile de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1989), „The End of History?”, The National Interest, 16, vara. Geeraerts, Gustaaf (1995), „Analyzing Non-State Actors in World Politics”, Pole Paper Series, Vrije Universiteit Brussel, 1 (4), disponibilă pe Internet la adresa http://poli.vub.ac.be/publi/pole-papers/pole0104.htm. German, Tracey C. (2004), „The Pankiski Gorge: Georgia’s Achilles Heel in Its Relations with Russia”, Central Asian Survey, 23 (1), martie. Gibbon, Edward (1995), The Decline and Fall of the Roman Empire, vol. I, Alfred A. Knopf, New York. Gilpin, Robert
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
legate de gândirea industrial-creativă din C.S.R. (1981). Utilizarea experimentală a metodei „brainstorming” cu scopul de a crește eficacitatea gândirii industrial-creative (1982). Cercetare sociologică despre participarea muncitorilor la luarea deciziilor (1983) - prima acțiune „scandaloasă”. Studiu socio-psihologic privind cauzele depopulării satelor de germani din jurul Reșiței (Wolfsberg, Gărâna, 1982). Toate aceste acțiuni s-au desfășurat după evenimentele din 1978, când predarea psihologiei și a sociologiei în universități a fost interzisă de Partidul Comunist Român, iar Institutul de Cercetare Psihologică al Academiei din București a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ale altora. La rândul lor nici ceilalți, cei cu idealurile și cu visurile, nu se privează de plăcerea de a-i disprețui pe cei „practici”. De la grecii din vechime care aveau pentru îndeletnicirile utilitare termenul peiorativ de banausia, până la romanticii germani care-și băteau joc de „filistini” și până la sila față de „burghezi” și familiști a esteților fin de siècle, „idealiștii” și-au luat revanșa asupra celor al căror țel e „reușita în viață”, adică prosperitatea materială. Revanșă de altminteri tot „ideală
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
am una globală, nu pot formula o judecată sau o serie de judecăți care să cuprindă și să determine distinct conceptul acesta: „clasicii români”. Dacă ar fi vorba de clasicii francezi sau ruși, de pildă, sau de englezi, sau de germani, știu foarte clar ce aș avea de spus. Cum să explic acest fenomen? E limpede că nu cunosc clasicii străini mai bine decât pe ai noștri: de blamul acesta știu sigur că sunt scutit. Să fie vorba de o chestie
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
critica presupune obligatoriu detașarea și perspectiva. Poate că, în ce-i privește pe ai noștri, nu avem încă acele solide locuri comune care-i instalează definitiv în conștiința posterității, ca de pildă: raționalismul la francezi, empirismul la englezi, idealismul la germani, mesianismul social și spiritual la ruși. Aceste locuri comune permit nuanțări, „exegeze”, negații paradoxale, detectări paralele de note complementare etc. Dar asupra clasicilor noștri ca fenomen global nu s-a statornicit un asemenea loc comun: s-au formulat despre cei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și cu siguranță nu puteți să nu vă înfiorați dacă vi se prezintă chiar și pentru o clipă paralela - poate arbitrară, poate romanescă - cu Germania anilor ’30. Procesul nostru de industrializare din ultimii zece ani prezintă anumite analogii cu cel german: în astfel de condiții, consumismul a deschis calea, cu recesiunea din anii ’20, nazismului. Iată neliniștea unui om din generația mea, ce a văzut războiul, naziștii, trupele SS, ce a îndurat din pricina acestora o traumă pe care n-a depășit
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
redactez acele documente Într-o engleză nu numai foarte bună, dar și tehnică și potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practică americanii. Ei sînt singurii cred..., alături de englezi, care excelează În această meserie a jurnalismului, mai bine decît germanii, care sînt greoi, chiar dacă sînt foarte preciși, și, bineînțeles, mai bine decît francezii și italienii, care nu se pot lăsa de obiceiul de a face și puțină retorică și figuri de stil pe lîngă ceea ce au de spus. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de emigrare ale epocii, Întrucît românii din Austro-Ungaria erau Înregistrați printre cei plecați din Imperiul bicefal. Cu două decenii și jumătate Înainte de sfîrșitul secolului al XIX-lea, cineva observa că „În Staturile - Unite emigrațiunea aduce un torent de irlandezi, ecosezi, germani, olandezi și francezi etc., și ovrei din toate țările continentului european, cu puțini englezi și francezi, dar nu din clasa avută, și din contra cei mai săraci și mai puțini competenți de a-și cîștiga viața la dînșii”. Deși autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Donbas și acolo ne-a băgat Într-un lagăr. Asemenea relatări cutremurătoare ale tinerilor deportați forțat din țara lor natală, România, În URSS de către armata sovietică la Începutul anului 1945 pot fi regăsite În numeroase povești de viață ale etnicilor germani care au trăit În România În perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Deși complet ignorate de istoricii agreați de stat În perioada comunistă, o dată cu căderea comunismului aceste povești au ajuns În centrul atenției a numeroși oameni de cultură, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
perioada comunistă, o dată cu căderea comunismului aceste povești au ajuns În centrul atenției a numeroși oameni de cultură, În special istorici și antropologi. De exemplu, istoricul român Doru Radosav oferă o importantă perspectivă asupra experienței și condițiilor de viață ale etnicilor germani deportați În Donbas În lucrarea Donbas, o istorie deportată. Abordînd tema din perspectiva istoriei orale, autorul introduce În studiul său mărturiile persoanelor care au trăit aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vîrstă și etnie, oferind o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
viziune detaliată asupra modului În care se construia identitatea și asupra modului În care viața era trăită În condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii Înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea În Bărăgan, 1951-1956
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii Înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea În Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile În construirea istoriei comunităților de șvabi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lucrării de față nu este acesta, intenția mea este de a oferi o perspectivă complexă asupra modului În care etnicii germani au devenit victimele atît ale politicilor sovietice, cît și ale celor românești. După cel de-al Doilea Război Mondial, germanii au servit drept țapi ispășitori comuniștilor sovietici și români, persecutarea lor instituțională neputînd fi tratată ca un incident izolat. Studiul de față este o analiză a experiențelor deportaților, În particular al femeilor. Dar, cum viața femeilor nu poate fi ruptă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]