2,459 matches
-
dabilelor și angăriile ne ducem la Melchisedec care în Cronica Hușilor reproduce o carte domnească (p. 54-55), din anul 1676 pentru scutirea unor coloniști, din care rezultă în amănunt ce impunea Domnia locuitorilor țării: „Noi Antonie Ruset Voievod Boj Milostiio Gospodar Zemli Moldovscai. Datamu cartea Domniei mele părintelui și rugătorului nostru sfinției sale Sofronie, Episcopul de Huși și dregătoriului și vătămanului său de siliște (loc de sat n.n.) din Crețesci ce este pe Lohan la ținutul Fălciului spre aceea ca să aibă a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ale Paștelor se făcea mare orânduială la curte. Chelarul Gheorghe Buciung pregătea de toate, iar mama Safta, careși avea odaia ei, făcea cozonaci și pâne bună, cum nu se mai află astăzi! Boierii trimiteau cozonaci și pâne oamenilor din sat, gospodarilor fruntași! În noaptea Învierii toată lumea era dusă la biserică. La întoarcere, masă mare la curte. Alecsandri și coana Paulina aprindeau cele două candelabre mari din salon, care luminau toată ograda, iar a doua zi, la masă, ciocneau ouă roșii cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
până astăzi, zice Melchisedec, că preoții din oraș, când vin a doua zi de Paști, să felicite pe Episcop de sărbătorirea învierii, aduc unele mici daruri pe care Episcopul nu le poate refuza. Asemenea mici daruri, la Paști, fac și gospodarii de la sate, cei tineri către persoanele mai distinse dintre dânșii sau către bătrâni. La 20 aprilie 1658, George Ghica, succesorul la Domnie lui Georgie Ștefan, reînnoiește scutirea de dări și angării a doi preoți și un diacon de la Episcopie: „m-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu stupii până în primăvară și apoi îi ia". Dând jalbele în cercetare și după consultarea stării din țară și cunoașterea voinței „amândoura părțile", Domnul a hotărât: „chirie a fiecărei dughene să dea stăpânul dughenei la episcopie din 10 bani - unul, gospodarul care șede în vatra târgului să dea numai câte un leu, cum dau cei de la Galați care au case pe locul mănăstirii Sf. Spiridon, iar la crâșme fiind chiverniseala lor să nu dea nimic; nici femeile sărace, fără bărbați și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
salubritate. Se emiteau circulare ale ocârmuirii pentru scoaterea în afara așezărilor orășenești a „fabricilor" de lumânări și a celor pentru confecționarea cărămizilor, a olanelor. De repararea, întreținerea și curățenia străzilor se ocupau cantoniștii, angajați de Eforia orașului. Nu lipsea din atenția gospodarilor grija pentru starea podurilor și podețelor din orașe, mai ales a celor care traversau pâraiele. Toate legiuirile adoptate de Eforii se inspirau din cele emise de ocârmuirea centrală, o comisie, împuternicită din Înaltul Ordin al Principelui Domnitor al Moldovei Grigore
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
decorația caselor să se deosebească de la casă la casă, de la localitate la altă localitate. În camera mare se afla cuptorul, lângă el laița iar pe laiță puse piei de animale sau rogojini ori vase pentru păstrarea alimentelor de uz curent. Gospodarii aveau masă și scaune, veselă din ceramică împodobită, din care mânca întreaga familie. Venea la rând camera mică, din care nu lipsea cuptorul, uneltele și sculele trebuitoare, aranjate cu mânere din os, răzuitoarea, vasele de stocare a alimentelor, coșurile, butoaiele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iubirea. O altă problemă morală abordată în paginele revistei a fost "cumpătarea și echilibrul în toate". Articolul " Toate cu măsură"600 făcea referire la ce se întâmpla mai ales la sate iarna, în perioada dintre Bobotează și Postul Mare, când gospodarii stăteau mai mult pe lângă casele lor și aveau loc numeroase petreceri (în special nunți): "aceste petreceri în unele împrejurări trec granițele bunului simț creștin"601. Îndemnările făcute de autorul materialului erau următoarele: "să ne gândim că și în acest timp
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și asudat, să nu bei apă rece îndată și cu lăcomie, căci poți căpăta friguri și alte boli grele"685. Un alt material redactat de părintele Tocănel (el a scris pe parcursul anilor aceste rubrici cu sfaturi practice) îi informa pe gospodarii din satele catolice că pentru a ridica locuințe noi, trebuiau să respecte regulamentul pentru construirea locuințelor țărănești din 14 iunie 1894; de exemplu, cei care clădeau o casă trebuiau să-l înștiințeze printr-un proces verbal pe primar, care "le
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sociale și economice. Cartea prezintă istoria comunei Scobinți, evidențiind aspectele importante ale dezvoltării localității, locul așezării în secolele învolburate ale istoriei, momente favorabile, dar și vremuri de restriște pentru locuitorii satelor comunei Scobinți. Lucrarea înfățișează realități prezente, grijile și bucuriile gospodarilor pentru dezvoltarea comunei, ridicarea standardelor de viață la nivelul Uniunii Europene. Lucrarea se prezintă și că un ghid turistic pentru călătorii din țară și din străinătate, o hartă a sufletului pentru cei plecați pe meleaguri străine, o aducere aminte pentru
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
fam. Galeriu Toader. Localul școlii cuprindea o sală de clasă și două cămăruțe pentru locuința învățătorului. Fiii învățătorului, Vasile și Constantin Galeriu, au purtat mai departe făclia învățăturii, luminând generații de tineri, care au devenit, la rândul lor, dascăli sau gospodari de frunte ai comunei. În anul 1958, s-a construit noul local al școlii gimnaziale, care a scos generații de absolvenți, de pregătirea lor ocupându-se, cu dăruire și perseverența, iluștri dascăli că: Biserică din satul Sticlăria, cu hramul Duminică
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu franjuri, mărgele, oglinzi) sau purtând diferite măști, porneau alaiul de la capăt ăla satului și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, cănd tinerii organizau bălul cel mare, la care participă toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
adunat mai multe obiecte și am facut un muzeu“, afirmă cu tărie șugubățul sătean, iubitor al tradițiilor populare. Tinerii trebuiau să organizeze jocul și bălul în zilele de Boboteaza și de Sf. Ion, după care trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei vechi, care se păstrează, mai ales în satul Badeni, este Ursul, jucat de tinerii așezării, care au obținut, ca și tinerii din Sticlăria, numeroase premii la concursurile județene
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
nu mai are ce căuta la jocul de a doua zi. „Dacă totuși vine, muzicanții cântă marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie teșeau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare. La claca veneau și flăcăii satului, iar, în momentele de pauză, flăcăii scoteau fetele la dans, deoarece, de regulă, gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
cuvântul. Este ceva extraordinar la un copil de clasa a III-a, a IV-a! Mulți, pe stradă, dacă i-am întreba, nu ar putea face o asemenea remarcă... A.V. Cine v-a învățat să fiți, nu directorul, ci gospodarul unei instituții? Ați urmat cursuri de management? O.B. Cred că în familie. Pentru că părinții mei au fost foarte gospodari, harnici, și am învățat că trebuie să mă scol dimineața devreme, să pregătesc tot ce e nevoie de lucrat în timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pentru că poporul nu are posibilități de câștig. Pe acest popor îl voi lua, îl voi duce în Transnistria, unde îi voi da pământul de care are nevoie, chiar 100 pogoane, dacă le poate munci. Voi găsi un număr suficient de gospodari pentru aceasta"36. Așa cum sublinia însă chiar mareșalul Ion Antonescu în cadrul aceleiași ședințe, pe durata războiului o declarație publică în acest sens era exclusă, tocmai pentru a nu periclita drepturile României asupra Transilvaniei de nord. Prin urmare, în toate declarațiile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în regim silvic, potrivit legii. Articolul 3 Durată contractului Prezentul contract se încheie pentru o perioadă de ........ ani, corespunzător duratei normate de realizare a reușitei definitive a plantațiilor. Prevederile contractului referitoare la obligațiile proprietarului/deținătorului legal al terenului de a gospodari și de a exploata în regim silvic, potrivit legii, plantațiile realizate, sunt valabile pe o durată nedeterminată. Articolul 4 Drepturile și obligațiile proprietarului/deținătorului legal al terenului a) să solicite Filialei silvice .................../Ocolul silvic............ stabilirea, în cadrul terenului pe care îl
HOTĂRÎRE Nr. 532 din 11 august 1994 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea de la bugetul de stat a primelor de impadurire, potrivit Legii nr. 83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111157_a_112486]
-
arată cu degetul grebla și-și întreabă tatăl: "asta cum se numește?". Până când calcă pe ea și memoria îi revine brusc. Mihai Zamfir se ferește să cadă în ridicol făcând, osentativ, paradă cu abilitățile de teoretician. E, din contră, un gospodar așezat, cu borcanele bine separate: Frye și Gadamer pe raftul de sus, proza pe raftul de jos. Astfel, reușește să devină romancier, scriind cu sufletul, departe de închisoarea intelighentiei orgolioase. Un om de știință (vezi cazul Grillet) încearcă să (-și
Până la bulevard și retur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12558_a_13883]
-
de acolo. În 1921 a fost numit prefect de Soroca, după ce fusese deputat și senator. A îndrăgit aceste locuri de la apa Nistrului, cărora le-a închinat cea mai mare parte din opera lui literară versuri și proză. În prefața volumului Gospodarul din Orhei, el scrie (februarie 1942): "Închin Basarabiei mele dragi această carte scrisă în anul de durere, de plâns și de așteptare. În zilele mohorâte ale refugiului, acolo, între Prut și Nistru, mi-a bătut inima: acolo au trăit amintirile
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
pseudonime: D.Codru, Delaflămânzi, D.Liuba, D.Luncă, Ion Opincă, Mihai Oțel, D.Pădure, Vladimir Sacară, Solferino, a colaborat la ziare și reviste din Iași, Craiova, Bârlad, Tecuci etc. a publicat volume de proză și versuri, precum Priveliști basarabene (1941), Gospodarul din Orhei (1942), Covor basarabean, Moldova de la Nistru, Biruitorii de la țiganca (1943) etc. Aceste scrieri aveau să fie capete de acuzare, care l au târât prin închisori, unde și-a găsit moartea. Arestat la data de 10 septembrie 1956, a
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
biserica și chiliile sale săpate în malul stâncos și înalt al Nistrului. Locurile cu greu accesibile au descurajat multe rânduri de călugări să viețuiască în acest schit. Abia după venirea la cârma eparhiei Hotinului a strălucitului ierarh și a harnicului gospodar Visarion Puia s-a restabilit viețuirea monahală. Acest schit de călugări a fost înființat înainte de anul 1800, pe moșia boierului moldovean Iordache Bosie, ridicat probabil cu sprijinul negustorului Ioan Galița din Târgul Moghilău de peste Nistru, care se afla în acea
Orașul Hotin la 1930. In: Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
în Belgia din dulcea Bucovina pe când era flăcăiandru, prin 1994 și apoi a mai bătut de câteva ori cărările Europei prin Polonia, prin Slovacia, Austria și, nu mai știu pe unde. Astăzi este la casa lui - soț împlinit, tata fericit, gospodar neîntrecut. Locuiește în zona flamanda, dar cu toată familia vorbesc franceză și n-ai zice că nu-i neamț sau nu știu care altă „seminție aleasă” ... Citește mai mult Ziua de duminică 20 februarie am petrecut-o cu niște prieteni, am vorbit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
în Belgia din dulcea Bucovina pe când era flăcăiandru, prin 1994 și apoi a mai bătut de câteva ori cărările Europei prin Polonia, prin Slovacia, Austria și, nu mai știu pe unde. Astăzi este la casa lui - soț împlinit, tata fericit, gospodar neîntrecut. Locuiește în zona flamanda, dar cu toată familia vorbesc franceză și n-ai zice că nu-i neamț sau nu știu care altă „seminție aleasă” ... X. BELGIA - BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ?, de Zaharia Bonte, publicat în Ediția nr. 48 din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
curiozității pentru o zonă geografică mai puțin cunoscută din care proveneau tinerii muzicieni, datorită vârstei acestora, precum și, în mod evident, buna organizare a turneului, mediatizarea intensă făcută secției elvețiene a organizației umanitare amintite. O știm cu toții, elvețienii înșiși sunt buni gospodari. Iar evenimentul a fost temeinic pregătit din timp. În toamna trecută primul concert a fost susținut la București, în Studioul de Concerte al Radiodifuziunii, în prezența Domnului Emil Constantinescu, Presedintele României. Au urmat repetițiile, a urmat turneul propriu-zis în țară
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
Meziad nr. 3 bl. L4 ap. 47 țel. 162119 BACIU MARIA Cluj, str. Brateș nr. 16 bl. E2 ap. 50 țel. 173862 BIRTOLON ECATERINA Turda, str. N. Titulescu nr. 6 bl. 3 ap. 41 țel. 314784 BLAJAN NATALIA Cluj, str. Gospodarilor nr. 18 țel. 437696 BOGATEAN CARMEN DORICA Gilău, str. Principala nr. 178 țel. 261461 CAZAN ESTERA Cluj, str. Stănescu Popa nr. 17 țel. 130283 CHURUTIU CORINA MARIA Cluj, str. Dorobanților nr. 76 ap. 103 țel. 411099 CRAINIC LILIANA Cluj, str.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
specialitate în acest domeniu. ... (4) La asociațiile de proprietari care cuprind până la 10 proprietari președintele poate îndeplini și funcția de administrator. ... (5) Candidații pentru funcția de administrator vor trebui să prezinte garanții morale, să aibă capacitate profesională, să fie buni gospodari și sa nu aibă cazier. ... (6) Candidații la funcția de administrator vor prezenta garanții materiale stabilite în condițiile legii. ... Articolul 8 Comitetul executiv al asociației de proprietari adopta decizii privind angajarea administratorului și contabilului, precum și a altor persoane fizice necesare
ORDONANTA nr. 85 din 30 august 2001 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152698_a_154027]