26,356 matches
-
memorialistică on-line: "- și ce vrea să zică: Ťhoț cu bună dimineațať? - Sunt șmecheri care o pornesc la drum cu o prăjină la spinare, când mijesc zorile. Unde zăresc o fereastră deschisă, ochesc scaunul pe care stăpânii casei și-au depus hainele, seara, la culcare. Vâră Ťinstrumentulť și pescuiesc, din stradă, tot ce pot" (M. Rădulescu, literaturasidetentie.ro). O explicație complementară a denumirii, cu o evaluare net pozitivă, apare într-una din mărturiile adunate de Eugen Istodor, în volumul său de interviuri
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
în cultura română cu destulă consecvență. Față de alte modele interpretative (de pildă: limba ca organism), acesta e predominant social; permite intervenționismul, dar acceptă și fatalitatea schimbărilor dictate de modă. Pasajul cel mai cunoscut și adeseori citat pentru ideea legăturii dintre haine și mentalitate este desigur cel al lui Alecu Russo, din Studie moldovană, 1851 (comentat de Șt. Cazimir, de Liviu Papadima ș.a.), în care schimbarea portului e simbolizată în special de adoptarea pantalonilor. În textul de un umor apreciabil, autorul afirmă
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
ș.a.), în care schimbarea portului e simbolizată în special de adoptarea pantalonilor. În textul de un umor apreciabil, autorul afirmă peremptoriu că "ideea nouă a năvălit în țară o dată cu pantalonii"; descriind asaltul noii mode vestimentare, arată că, în comparație cu costumul oriental, hainele "nemțești" au efecte multiple și chiar contradictorii: stîrnesc rîsul, creează confuzie, egalizînd pe boier și pe slujitor, lasă să pătrundă mai ușor căldura și lumina, permit mișcări mai vioaie, dar impun, în același timp, o anume rigiditate a corpului și
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
stîrnesc rîsul, creează confuzie, egalizînd pe boier și pe slujitor, lasă să pătrundă mai ușor căldura și lumina, permit mișcări mai vioaie, dar impun, în același timp, o anume rigiditate a corpului și a spiritului. Pe de o parte, noile haine sînt cheia mobilității moderne: "șalvarii încurca slobozenia mișcărei, calpacile și șlicile îngreuia capul, de aceia rămăsărăm în urma civilizației; am trîntit tot la pămînt, să alergăm mai iute"; pe de alta, ele nu mai permit totala elasticitate fizică și morală: "straiul
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
în chestiunea limbii, văzînd în inovațiile lexicale ale epocii lor mai curînd îngreunare și "schimonosire". În pasajul deja evocat din Russo există chiar un moment de scurtcircuit, în care, indiferent de îmbrăcăminte, reflexul regăsește nivelul elementar al comunicării: boierul în haine nemțești confundat cu un surugiu se întoarce "cu o vorbă lată și curată moldovinească...". Schimbarea hainelor și cea a limbii sînt cu deosebire spectaculoase atunci cînd li se atribuie - așa cum o face I. Heliade-Rădulescu, în Geniul limbilor în genere și
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
pasajul deja evocat din Russo există chiar un moment de scurtcircuit, în care, indiferent de îmbrăcăminte, reflexul regăsește nivelul elementar al comunicării: boierul în haine nemțești confundat cu un surugiu se întoarce "cu o vorbă lată și curată moldovinească...". Schimbarea hainelor și cea a limbii sînt cu deosebire spectaculoase atunci cînd li se atribuie - așa cum o face I. Heliade-Rădulescu, în Geniul limbilor în genere și al celei române în parte - cauze comune, radicale și climatice: "romanii în Dacia, fiind nevoiți de
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
fost atribuit și lui N. Istrati, Limba și portul (în Albina românească, nr. 21, 1844), se afirma: "Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației". Istoria se face din schimburi de haine și cuvinte: "În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă caciula dacică și au înspătat burca caucazică, și cu aceasta și cîteva nomenclature s-au alunecat în limbă. La străbaterea hunilor în
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
cap, - grele, grele păcate... Și?... E și leneșă, leneșă de tot, părințele, se spovedește ea mai departe. " Că nu o văz niciodată lucru în mână luând, Ci oricând mă duc în casa-i o găsesc în pat șezând, Gătită, împodobită, hainele ei ochii-ți ia..." Și mai înșiră așa la păcate... Recunoscute și aspru combătute imediat. "Fiică - duhovnicul zise - în felul ce te privesc Puteam, fără de a-mi mai spune, acestea să le ghicesc. Chiar portu-ți mărturisește și te arată curat
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
rîndul lor și puritanismul se stinge. Femeile își pierd aerul pudic și ajung să se închine tocmai zeului pe care creștinismul l-a repudiat secole de-a rîndul: sexul. Inima li se înveșmîntează în dezinvoltură, la fel cum, pe dedesubt, hainele lor își simplifică horbota intimă: desuurile dispar din prea mare dificultate a mînuirii lor. Din cetăți menite cuceririi, femeile devin trufandale menite culesului timpuriu. Dramele umane, chiar dacă mai există, își relativizează proporțiile, după cum presiunea colectivității asupra individului nu depășește pragul
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
de ce ideea unui dialog consistent mi s-a părut a fi în spiritul operei sale. Autorul Autoportretului într-o oglindă spartă avea multe de spus, și poate că era timpul s-o facă în mod direct, fără medierea eseului sau haina ficțională a prozei. Posibil să nu fi fost eu persoana cea mai potrivită, interlocutorul nimerit. Din prima clipă, Octavian Paler a respins categoric această variantă întristătoare, răspunzându-mi cu o generozitate și o căldură care, literalmente, m-au topit. N-
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
alte lucruri: un măr, un cârnat. Era vorba de un marginal, un om suferind de "un mal d^esprit" a cărui frustrare căuta un mijloc de exprimare, o comunicabilitate cu semenii săi. Dar tot ce făcea se întorcea împotriva lui, hainele, costumul kafkian se răzvrăteau, până și cravata îi sărea în față ca un șarpe, a încercat s-o pironească pe pupitrul de la care vorbea zadarnic. El eșuează în tot și până la urmă cârnatul sare în aer, mărul e tăiat în
Absurdul ca un catharsis by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9696_a_11021]
-
balonul Ciubăr-vodă (acela de care-și rîde măscăriciul Vălătuc, al lui Păstorel) survolează Bucureștii. Din balon, același cîntecel cu refren glumeț spune c-o să cadă "rostogoală/ Goală, goală, goală, goală, goală, goală." Și, într-adevăr, din înalt încep să cadă haine. Ce s-a întîmplat? Altă poveste...
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
-vă. A încercat să scape, am ținut-o de teamă să nu cheme poliția de la un vecin, sau de la cabina telefonică pe care o văzusem în fața blocului. I-am luat cheile și am descuiat ușa. La intrare i-am luat haina, era îmbrăcată într-un pulover roșu și într-o fustă de tweed. Am trecut în sufragerie, s-a așezat cu mine pe canapea. - Vreți ceva de băut? A dat din cap în semn că nu. I-am spus că îi
Régis Jauffret - Poveste de iubire by Dragoș Jipa () [Corola-journal/Journalistic/9692_a_11017]
-
reportaje jurnalistice recente e atestat și explicat substantivul corespunzător verbului: tira. Sensurile acestuia sînt tipic tehnice: tira e un instrument sau un adjuvant în operația complexă a furtului. E, adesea, obiectul cu care hoțul de buzunare își maschează mișcările: o haină, o geantă mai mare etc.: "tira (geaca, prosop, sacoșă)" (Adevărul, 13.07.2005). Poate fi însă și o persoană care stânjenește mișcările victimei și îi reduce cîmpul vizual, sau care pur și simplu participa la furt avînd un rol secundar
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
secretele ei de femeie profundă, cu multă imaginație, având puterea de a comunica cu copiii, de a se juca pur și simplu și la o vârstă înaintată. Fotografiile ne arată o adolescentă îndrăzneață pozând în fața aparatului de fotografiat îmbrăcată în haine băiețești, apoi un pașaport plin de ștampile dând mărturie despre singurătatea unei mame foarte tinere care călătorea des ca să-și vadă fiul, căci la nouăsprezece ani născuse un băiat, Lasse. Primii trei ani, copilul și-i petrecuse într-o familie
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
lumii, având o aură poetică unică. Acum vedem și chipurile de odinioară ale tinerei mame, corpul subțire de elf, așa cum va rămâne Astrid Lindgren până la bătrânețe. Și acel chip obsedant din fotografia cu prietenele ei din sat, toate îmbrăcate în haine bărbătești, Astrid cu șapcă și gât de lebădă amintind de un Gavroche din bătăliile de stradă, totul fiind în ea: mândrie și nesupunere autentică. Se spune că a fost o fată-băiat expunându-și feminitatea foarte rar, o fată de la țară
Corespondență din Stockholm Mătușa povestitoare by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9738_a_11063]
-
râmâi fără cea mai importantă moștenire, iubirea ei! Nu se poate! Familia-i cu treaba ei, serviciul, datoria și responsabilitatea față de țară sunt cu totul altceva! Maiorul Mihai Roznoveanu trase adânc aer În piept, recapitulă În gând ceva, scoase de sub haina scurtă din piele subțire un pistol cu amortizor, Îl puse la tâmpla „bagajului”, o clipă se gândi la omul de aceeași vârstă cu el și care copilărise la cinci kilometri de casa roznovenilor, „poate că În copilărie am trecut unul
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nimeni nu ar vrea să ne spele și să ne curățe ... știi tu, cum te-ai simți? Păi, nu? Apoi, Maria se apucă gospodărește de treabă: dezbrăcă chiupul mare, Îl spălă cu apă caldă, nu fără oarece emoții inerente, scoase hainele murdare, Îl Îmbrăcă ușurel cu haine curate de-ale bărbatului ei, Îi puse o nouă pernă și Închise ușa formată din oale. După ce a dus bandajele vechi și pline de sânge În râpa mare și adâncă se apucă de spălat
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
spele și să ne curățe ... știi tu, cum te-ai simți? Păi, nu? Apoi, Maria se apucă gospodărește de treabă: dezbrăcă chiupul mare, Îl spălă cu apă caldă, nu fără oarece emoții inerente, scoase hainele murdare, Îl Îmbrăcă ușurel cu haine curate de-ale bărbatului ei, Îi puse o nouă pernă și Închise ușa formată din oale. După ce a dus bandajele vechi și pline de sânge În râpa mare și adâncă se apucă de spălat hainele chiupului și le Întinse pe
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
murdare, Îl Îmbrăcă ușurel cu haine curate de-ale bărbatului ei, Îi puse o nouă pernă și Închise ușa formată din oale. După ce a dus bandajele vechi și pline de sânge În râpa mare și adâncă se apucă de spălat hainele chiupului și le Întinse pe sârmă. Cât pe ce să rămână fără un răspuns credibil, atunci când Viorica lu’ Gache o Întrebă: Țațî Marii, da badea Vasâli ari haini noi? Un gând trimis tot de sus răspunse cu gura Mariei. Da
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cuminti, aista a lu’ Tufî duci ghițălu’ la apî! sau Văru’tu vine cu căruța cu leme, mama lui de hoț! Era o noapte de iarnă rece și Rică Olaru mergea către vagonul șapte al rapidului de București. Purta o haină de piele Întoarsă, „de căprioară”, așa cum se spunea prin Vaslui. Mergea În delegație la un institut de cercetări din capitală, avea de rezolvat o asimilare de motoare electrice americane. Își găsi cu greu locul, Își dezbrăcă haina cea cu opt
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
București. Purta o haină de piele Întoarsă, „de căprioară”, așa cum se spunea prin Vaslui. Mergea În delegație la un institut de cercetări din capitală, avea de rezolvat o asimilare de motoare electrice americane. Își găsi cu greu locul, Își dezbrăcă haina cea cu opt buzunare, Își privi vecinii de compartiment, niște oameni de la țară care mergeau la feciorul lor aflat În armată. Vorbeau de-ale lor, despre iarnă, nutreț, făină, bocanci și despre cei trei copii rămași acasă. Rică Olaru nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de munca de peste zi adormiseră. Ar fi vrut să citească, să mai revadă documentele și argumentația pentru cei de la București dar lumină nu era, singurul bec din plafon era unul ca de lanternă. În tren era rece, așa că-și trase haina peste față, În speranța că va adormi. Realiză Încă odată că are o misiune nu tocmai ușoară și ar fi dorit s-o ducă până la capăt cu bine. Se gândea la importanța asimilării În țară a acestor motoare speciale dar
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
durat tangoul, băiatul s-a tot Întrebat cum de fata aceea l-a invitat tocmai pe el? Ce a găsit la el, un băiat de la profesională, Îmbrăcat În uniformă școlară (altceva mai bun nu avea, așa cum alții erau Îmbrăcați cu haine adevărate)? Poate i s-a făcut milă sau a dorit să experimenteze ceva nou. Poate a fost curioasă să vadă de ce este atât de retras acest băiat sau a ghicit că sub hainele banale și sărăcăcioase se află un băiat
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
nu avea, așa cum alții erau Îmbrăcați cu haine adevărate)? Poate i s-a făcut milă sau a dorit să experimenteze ceva nou. Poate a fost curioasă să vadă de ce este atât de retras acest băiat sau a ghicit că sub hainele banale și sărăcăcioase se află un băiat bine făcut, poate că l-a supraestimat? Xenia s-a Îndreptat către unul din profesorii Însoțitori ai taberei de tineret, apoi a mers către o altă fată frumoasă, a vorbit câte ceva cu ea
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]