2,298 matches
-
mari tensionări, între exasperare și nădăjduire. După debutul nesemnificativ la „Oltul” (1923), compune proză, în care obscurizarea înțelesurilor, într-o manieră aproape stocastică, este mai mult o chestiune de strategie a unui discurs narcisiac. Tema „drumului”, spre și dinspre necunoscut, halucinația suprarealistă a „visului”, silueta mitică a lui Acteon, cu trena ei alegorică, sunt, în aceste texte prea dificile pentru cât au de spus, componente obsesive, care se găsesc și în cărțile lui B. Alegorie a căutării de sine, romanul Acteon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]
-
ridică maxilarele terifiante spre cer, ea exercită asupra inițiaților un efect emoțional. Dansul său se pierde în alternanța apariției și dispariției, apropiatului și îndepărtatului, plecării și întoarcerii. Coregrafia rituală se folosește de instabilitatea formelor: apariția este abia zărită, ca o halucinație, chiar ca o fantasmă. Experiența adeptului nu este niciodată numai vizuală; ea este de natură entuziastă: dansează, cântă, strigă, interpelează pe zeu sau îi răspunde acestuia. Această punere în scenă a elementului abia vizibil când spiritele preeriei coboară în sat
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
70 Simptome ușoare sau dificultăți în funcționarea socială, profesională sau școlară 60 Simptome moderate în funcționarea socială 50 Simptome severe și dificultatea de a funcționa 40 Unele afecțiuni în testarea reală sau comunicare, sau afecțiuni majore în anumite domenii 30 Halucinații sau iluzii, sau afecțiuni serioase în comunicare și gândire 20 Pericol în a se răni pe sine sau pe alții, sau afecțiuni puternice în comunicare 10 Pericol permanent în a se răni pe sine sau pe alții (Conform DSM IV-R
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și tulburarea obsesiv-fobică. Bolnavul are impresia că segmente ale corpului și-au modificat forma și dimensiunile. Această impresie se referă îndeosebi la aspectul craniului: ochi, nas, urechi etc., iar bolnavul are tendința de a se examina mereu în oglindă. B. Halucinațiile Spre deosebire de iluzie, care este o percepție deformată a unui obiect real, halucinația este o percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
modificat forma și dimensiunile. Această impresie se referă îndeosebi la aspectul craniului: ochi, nas, urechi etc., iar bolnavul are tendința de a se examina mereu în oglindă. B. Halucinațiile Spre deosebire de iluzie, care este o percepție deformată a unui obiect real, halucinația este o percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se referă îndeosebi la aspectul craniului: ochi, nas, urechi etc., iar bolnavul are tendința de a se examina mereu în oglindă. B. Halucinațiile Spre deosebire de iluzie, care este o percepție deformată a unui obiect real, halucinația este o percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tendința de a se examina mereu în oglindă. B. Halucinațiile Spre deosebire de iluzie, care este o percepție deformată a unui obiect real, halucinația este o percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
percepție deformată a unui obiect real, halucinația este o percepție fără obiect. Halucinațiile se clasifică după analizatori sau după anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
anumite particularități fenomenologice. Conform primei categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
categorii, halucinațiile pot fi: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, cenestezice și motorii. Uneori aceste tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție etc.) extracorporală; convingere fermă în
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tipuri de halucinații se pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție etc.) extracorporală; convingere fermă în realitatea ei. 2) Halucinația psihică sau pseudohalucinația se caracterizează prin absența caracterului de senzorialitate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
pot combina de exemplu auditive și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție etc.) extracorporală; convingere fermă în realitatea ei. 2) Halucinația psihică sau pseudohalucinația se caracterizează prin absența caracterului de senzorialitate extracorporală (bolnavul nu aude
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție etc.) extracorporală; convingere fermă în realitatea ei. 2) Halucinația psihică sau pseudohalucinația se caracterizează prin absența caracterului de senzorialitate extracorporală (bolnavul nu aude vocile ca venind din afara corpului și prin intermediul analizatorului auditiv, ci vin din interiorul corpului, dinCapitol Convingerea în realitatea lor este ca și în cazul halucinațiilor psihosenzoriale
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
2) Halucinația psihică sau pseudohalucinația se caracterizează prin absența caracterului de senzorialitate extracorporală (bolnavul nu aude vocile ca venind din afara corpului și prin intermediul analizatorului auditiv, ci vin din interiorul corpului, dinCapitol Convingerea în realitatea lor este ca și în cazul halucinațiilor psihosenzoriale. 3) Halucinoze ceea ce deosebește acest tip de halucinație de celelalte este o atitudine parțial critică, bolnavul având unele dubii privind realitatea lor, încercând uneori să verifice autenticitatea lor. Halucinațiile apar frecvent în tulburările psihice majore-psihoze delirante, delirant-halucinatorii, psihoze toxice
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
caracterului de senzorialitate extracorporală (bolnavul nu aude vocile ca venind din afara corpului și prin intermediul analizatorului auditiv, ci vin din interiorul corpului, dinCapitol Convingerea în realitatea lor este ca și în cazul halucinațiilor psihosenzoriale. 3) Halucinoze ceea ce deosebește acest tip de halucinație de celelalte este o atitudine parțial critică, bolnavul având unele dubii privind realitatea lor, încercând uneori să verifice autenticitatea lor. Halucinațiile apar frecvent în tulburările psihice majore-psihoze delirante, delirant-halucinatorii, psihoze toxice, infecțioase, posttraumatice, psihoze de involuție, stări demențiale etc. Pe lângă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dinCapitol Convingerea în realitatea lor este ca și în cazul halucinațiilor psihosenzoriale. 3) Halucinoze ceea ce deosebește acest tip de halucinație de celelalte este o atitudine parțial critică, bolnavul având unele dubii privind realitatea lor, încercând uneori să verifice autenticitatea lor. Halucinațiile apar frecvent în tulburările psihice majore-psihoze delirante, delirant-halucinatorii, psihoze toxice, infecțioase, posttraumatice, psihoze de involuție, stări demențiale etc. Pe lângă acestea sunt descrise și alte forme de halucinații, care nu întotdeauna au o semnificație net patologică, dar însoțesc adesea o tulburare
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bolnavul având unele dubii privind realitatea lor, încercând uneori să verifice autenticitatea lor. Halucinațiile apar frecvent în tulburările psihice majore-psihoze delirante, delirant-halucinatorii, psihoze toxice, infecțioase, posttraumatice, psihoze de involuție, stări demențiale etc. Pe lângă acestea sunt descrise și alte forme de halucinații, care nu întotdeauna au o semnificație net patologică, dar însoțesc adesea o tulburare psihică, motiv pentru care majoritatea psihiatrilor le încadrează în categoria halucinațiilor. Acestea sunt așa-numitele halucinații funcționale, caracterizate prin faptul că percepția falsă apare paralel și simultan
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
infecțioase, posttraumatice, psihoze de involuție, stări demențiale etc. Pe lângă acestea sunt descrise și alte forme de halucinații, care nu întotdeauna au o semnificație net patologică, dar însoțesc adesea o tulburare psihică, motiv pentru care majoritatea psihiatrilor le încadrează în categoria halucinațiilor. Acestea sunt așa-numitele halucinații funcționale, caracterizate prin faptul că percepția falsă apare paralel și simultan cu una reală (de exemplu, zgomotul făcut de funcționarea unui aparat-frigider, curgerea apei la robinet etc.). În aceste condiții, peste percepția reală bolnavul aude
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
stări demențiale etc. Pe lângă acestea sunt descrise și alte forme de halucinații, care nu întotdeauna au o semnificație net patologică, dar însoțesc adesea o tulburare psihică, motiv pentru care majoritatea psihiatrilor le încadrează în categoria halucinațiilor. Acestea sunt așa-numitele halucinații funcționale, caracterizate prin faptul că percepția falsă apare paralel și simultan cu una reală (de exemplu, zgomotul făcut de funcționarea unui aparat-frigider, curgerea apei la robinet etc.). În aceste condiții, peste percepția reală bolnavul aude voci care îl denigrează, îl
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu una reală (de exemplu, zgomotul făcut de funcționarea unui aparat-frigider, curgerea apei la robinet etc.). În aceste condiții, peste percepția reală bolnavul aude voci care îl denigrează, îl jignește, îl insultă etc. și durează atât timp cât durează zgomotul real perceput. Halucinațiile fiziologice sunt condiționate și apar în momentele de modificare a stării de vigilitate, cum se întâmplă practic în starea intermediară dintre somn și veghe. Dacă halucinația apare înainte de instalarea efectivă a somnului, este vorba despre o halucinație hipnagogică, iar dacă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
îl denigrează, îl jignește, îl insultă etc. și durează atât timp cât durează zgomotul real perceput. Halucinațiile fiziologice sunt condiționate și apar în momentele de modificare a stării de vigilitate, cum se întâmplă practic în starea intermediară dintre somn și veghe. Dacă halucinația apare înainte de instalarea efectivă a somnului, este vorba despre o halucinație hipnagogică, iar dacă apare înainte de trezirea efectivă din somn, este halucinație hipnapompică. Halucinațiile auditive sunt printre cele mai des întâlnite halucinații în patologia psihiatrică, mai ales în psihozele delirante
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
zgomotul real perceput. Halucinațiile fiziologice sunt condiționate și apar în momentele de modificare a stării de vigilitate, cum se întâmplă practic în starea intermediară dintre somn și veghe. Dacă halucinația apare înainte de instalarea efectivă a somnului, este vorba despre o halucinație hipnagogică, iar dacă apare înainte de trezirea efectivă din somn, este halucinație hipnapompică. Halucinațiile auditive sunt printre cele mai des întâlnite halucinații în patologia psihiatrică, mai ales în psihozele delirante cronice, de exemplu schizofrenia. După psihiatrul francez Seglas (apud Hoeksema, S.N.
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de modificare a stării de vigilitate, cum se întâmplă practic în starea intermediară dintre somn și veghe. Dacă halucinația apare înainte de instalarea efectivă a somnului, este vorba despre o halucinație hipnagogică, iar dacă apare înainte de trezirea efectivă din somn, este halucinație hipnapompică. Halucinațiile auditive sunt printre cele mai des întâlnite halucinații în patologia psihiatrică, mai ales în psihozele delirante cronice, de exemplu schizofrenia. După psihiatrul francez Seglas (apud Hoeksema, S.N., 1998)62 se împart în halucinații auditive elementare (simple), comune și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a stării de vigilitate, cum se întâmplă practic în starea intermediară dintre somn și veghe. Dacă halucinația apare înainte de instalarea efectivă a somnului, este vorba despre o halucinație hipnagogică, iar dacă apare înainte de trezirea efectivă din somn, este halucinație hipnapompică. Halucinațiile auditive sunt printre cele mai des întâlnite halucinații în patologia psihiatrică, mai ales în psihozele delirante cronice, de exemplu schizofrenia. După psihiatrul francez Seglas (apud Hoeksema, S.N., 1998)62 se împart în halucinații auditive elementare (simple), comune și verbale. Halucinațiile
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în starea intermediară dintre somn și veghe. Dacă halucinația apare înainte de instalarea efectivă a somnului, este vorba despre o halucinație hipnagogică, iar dacă apare înainte de trezirea efectivă din somn, este halucinație hipnapompică. Halucinațiile auditive sunt printre cele mai des întâlnite halucinații în patologia psihiatrică, mai ales în psihozele delirante cronice, de exemplu schizofrenia. După psihiatrul francez Seglas (apud Hoeksema, S.N., 1998)62 se împart în halucinații auditive elementare (simple), comune și verbale. Halucinațiile comune se mai numesc și acoasme sunt simple
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]