4,292 matches
-
obârșia locuitorilor”." Mai la vale pe șosea se regăsește biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” a cărei turle a fost dărâmată de cutremurul din 1977 și reconstruită ulterior. La marginea de apus a satului, șade umbrită in desișul copacilor biserica cu hramul „Sfinții Voievozi”. Intrând pe valea lăturalnică a Curiței, regăsim un sat frumos organizat de-a lungul șoselei. Acesta cuprinde o școală primară, un cămin cultural și o bisericuță având hramul „Sfântul Nicolae”. Comuna Cașin beneficia în anul 2012 de următoarele
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
apus a satului, șade umbrită in desișul copacilor biserica cu hramul „Sfinții Voievozi”. Intrând pe valea lăturalnică a Curiței, regăsim un sat frumos organizat de-a lungul șoselei. Acesta cuprinde o școală primară, un cămin cultural și o bisericuță având hramul „Sfântul Nicolae”. Comuna Cașin beneficia în anul 2012 de următoarele facilități: Înca de mai bine de 3000 de ani, pe teritoriul Cașinului de azi se găseau așezări omenești primitive. Acestea constituie stratul autohton. Din cauza ploilor, înghețurilor, dezghețurilor și a altor
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
stăruința și contribuția preotului I. Smărăndoiu și a Ieromonahului N. Velniceru, ajutați și de alți binefăcători. Clopotnița este făcută de I. Smărăndoiu, fiul preotului Smărăndoiu, în 1862. În locul acestei Sfinte biserici a fost înainte altă bisericuță de lemn tot cu hramul Sfântul Dumitru. La marele cutremur din 1977, clopotnița a fost avariată fiind ulterior reparată. Preotul paroh ce slujește astăzi la această Sfântă biserică este Marius Cojocaru. Acestei parohii i se mai adaugă și biserica de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
tot cu hramul Sfântul Dumitru. La marele cutremur din 1977, clopotnița a fost avariată fiind ulterior reparată. Preotul paroh ce slujește astăzi la această Sfântă biserică este Marius Cojocaru. Acestei parohii i se mai adaugă și biserica de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi”. Această Sfântă biserică a fost construită din lemn în anul 1796 după cum se constată din inscripția din dosul icoanelor Sf. Voievozi. Aparține astăzi parohiei bisericii cu hramul „Sfântul Dumitru”. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Acestei parohii i se mai adaugă și biserica de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi”. Această Sfântă biserică a fost construită din lemn în anul 1796 după cum se constată din inscripția din dosul icoanelor Sf. Voievozi. Aparține astăzi parohiei bisericii cu hramul „Sfântul Dumitru”. Este clădită din lemn de stejar tăiată de pe terenul din jurul ei. Construcția este făcută în 1777 de către preotul Neculai Sbârcea, după cum dovedește următorul document: " Cuvioșiei Cat. Egumen Kir Kirile, Cu părintească Blagoslovire „Pentru biserica ce va să facă
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
funcționat până în anul 2010. Înainte ca aceasta să fie construită, dar și după ce ea nu mai funcționează, copiii din Curița învățau la Școala Cașin. Până prin 2008, preșcolarii învățau la o grădiniță mai veche, aflată pe un teren din fața bisericii cu hramul „Sfântu Dumitru”. Acum există în Cașin un corp nou și modern de grădiniță, dar care nu funcționează încă, copiii învățând în clădirea Școlii Cașin. Biblioteca din Cașin a fost înființată în anul 1901 de către directorul școlii din acea vreme, Neculai
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Biserica „Vintilă Vodă“, cu hramul Sfânta Alexandrina, este o construcție importantă al artei secolului al XVII-lea din vecinătatea Bucureștiului, aflată pe lista monumentelor istorice din Județul Ilfov. Clădirea este situată pe terasa sudică a Dâmboviței. Inițial a funcționat ca biserică parohială ortodoxă a fostului
Biserica Vintilă Vodă din Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300765_a_302094]
-
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, orașul Hotin era reședință a Ținutului Hotin . În anul 1826, a fost realizată o stemă a orașului. În 1832, s-a construit o biserică cu hramul "Sf. Aleksandr Nevski" în incinta cetății. În anul 1856, guvernul rus a abrogat statutul de zonă militară a Cetății Hotinului. În perioada 1812-1918, Hotinul a fost centrul administrativ al Ținutului Hotin, unul dintre cele 12 ținuturi (ulterior nouă) ale guberniei
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
suprafață și inundă fisurile cu un miros înțepător, semn că vine ploaia. Lacul Sfânta Ana este o rezervație complexă naturală, geologică, floristică și faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice. Lângă lac se află o capelă romano-catolică cu hramul Sfintei Ana. Vârsta lacului Sfânta Ana nu a fost încă determinată cu exactitate, diverși cercetători estimând că ultima erupție a avut loc cu 32.000 de ani în urmă (Juvigne et al. 1994), cu 10.500 de ani în urmă
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
apar la jumătatea secolului XIX și atribuie localității toponimul Oața prin referiri repetate la moșia cu același nume, aflată în proprietatea șerdarului Athanasie Casotta (nume menționat în documentele vremii și sub formele: Kasotta, Gazoti, Casotti, Cașoti, Cazoti). Pisania bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din satul Casota, ce-l menționează drept ctitor pe Athanasie Casotta, datează construcția acesteia în anul 1854, fapt ce indică existența unei comunități stabile pe teritoriul moșiei Oața la acea vreme. Documente emise în anii 1871, 1873
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
al comunei, în același plai, era organizate atunci și comunele Aldeni și Băești. Prima era formată din satele Aldeni, Manasia și Podeni, cu 670 de locuitori ce trăiau în 153 de case; în comuna Aldeni funcționau o biserică ortodoxă, cu hramul Sf. Gheorghe, și o școală cu 33 de elevi (din care o singură fată). Comuna Băești era formată din satele Băești, Ciuciurele și Poponeți, având în total 600 de locuitori; pe teritoriul ei funcționau o biserică la Băești și o
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
care a funcționat ca mănăstire până în 1871, după care a devenit biserică ortodoxă a satului. Atestarea documentară a bisericii Aluniș datează din 1351. Tot lângă Aluniș se află niște așezări rupestre folosite în trecut drept loc de refugiu. Biserica, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, împreună cu chiliile, sunt clasificate ca monument istoric de arhitectură de interes național. În afara bisericii în piatră de la Aluniș, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde pe raza comunei Colți și un sit arheologic de interes
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
a opus o anumită rezistență, dar fără mare succes. După cum menționează mai mulți călători apuseni în Moldova, domnitorul Vasile Lupu (1634-1653) a reparat Cetatea Neamțului, care ""a stat mulți ani părăsit"". Voievodul a construit pe locul paraclisului o biserică cu hramul "Sf. Nicolae", încăperile din cetate căpătând aspect de chilioare. Lucrările au fost finalizate în anul 1646, după cum consemnează o pisanie în limba slavonă, aflată în prezent la Mănăstirea Secu. În perioadă de război, Cetatea Neamț a reprezentat un loc de
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
se află astăzi edificiul școlii ar fi fost un cimitir, după cum rezultă din aflarea osemintelor omenești, iar numirea cea mai veche a fost Blasendorf (denumirea săsească). După datele și scriptele găsite la Parohia Blăjenii de Jos, clădirea fostei biserici cu hramul "Sfinții Arhangheli" a fost sfințită de Dionisie Novacovici, episcopul Budei, în anul 1768 după data menționată pe un Sfânt Artimis. Românii de pe aceste meleaguri au fost în general iobagi și slugi pe cele 3 moșii grofești. Cu timpul au devenit
Blăjenii de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300866_a_302195]
-
În fiecare din cele trei sate (Satu Nou, Petriș și Orheiu-Bistriței) există câte o biserică, iar în satul Petriș mai este și o biserică de lemn situată în cimitirul din sat (toate sunt ortodoxe). Atât biserică mare din Petriș, cu hramul “Sfanțul Dumitru”, cât și biserica de lemn, precum și turnul bisericii, sunt monumente arheologice. În localitatea Petriș există și un monument al eroilor căzuți în Primul Război Mondial. În fiecare an de ziua eroilor, sunt aduse omagii celor căzuți pe câmpul
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
a inițiat o abație în proaspăta numită "Szent-Jobb falu" (în maghiară "falu" = sat) și a dat ordin pentru construirea unei mănăstiri mai mari din lemn. Aceasta mănăstire a fost sfințită în cinstea Sf. Marii. Enigma că a fost trecută sub hramul Sf. Marii și nu a Sf. Ștefan se explică prin faptul că aici era deja o biserica înălțată spre cinstirea Sfintei Fecioare. După ce-a fost ridicată noua mănăstire și s-a confecționat o raclă frumos ornamentată pentru sfânta relicvă
Sâniob, Bihor () [Corola-website/Science/300862_a_302191]
-
a mutat către Domnul. - 1689, austriecii îi alunga pe turci din Beiuș (Prof.Dan Ispas) -1839 Szent-Márton - atestare într-un docment maghiar , denumiri de sate și orașe - Biserică din sat este ctitorita la anul 1885 și constituie monument istoric, poartă hramul Sf. Arhanghel Mihail și Gavril (dar mai trebuie verificat). (Frentiu Titus) - 1913, donație dr.Ioan Ciordas, la biserica din Sanmartin ...Dr. I. Ciordas a sprijinit în mod constant instituțiile reprezentative ale românilor ardeleni, Biserica și școala. Astfel, în anul 1913
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
paroh în Bălnaca în 4 noiembrie, anul 1793, prin protopopul Vadului Teodor Borșan. » 2.) Sfânta și Dumnezeiasca Evanghelie - tipărită în vremea lui Francisc al II-lea în tipografia lui Ioan Bart. « -Anul 1825 eu preot Coste Flore m-am preoțit, Hramul Sfinților Voivozi Mihail și Gavril care se află în satul Bălnaca.- Arătare cum s-au îndăluit sușigul carele au ținut șase ani și așe au fost de cumplit cât au pierit trei părți din oameni de foame și mureau oamenii
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
case parohiale. Biserică veche din lemn se află pe "dâmbul bună". În zona aceea a satului se află și astăzi "fântână bună" de unde duc apă toți sătenii. În anul 1870 a început construcția actualei biserici de către preotul Simion Augur, cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril". Construirea bisericii a durat până în anul 1873, cu împrumuturi din bancă și cu sacrificii extraordinare din partea populației. Biserică este sub formă de corabie, construită din piatră și cărămidă, acoperită cu tablă zincata din anul 1986
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
Chițovanca. Pe la sfarsitul veacului al XVII-lea, moșia Flămânzi se află în proprietatea lui Dimitrie Mavrocordat, iar biserică veche din lemn a satului ar fi fost ctitoria să, ridicată în 1798. În locul ei, s-a ridicat actuala biserică cu același hram Sf.Dimitrie între 1921-1935 (în pisania de la intrarea în biserică se menționează anul 1909 începerii construcției ), din piatră și cărămidă cu contribuția enoriașilor și a altor credincioși din împrejurimi. Biserică a fost sfințită în 1935 în timpul preotului Gheorghe Popa. În timpul
Chițoveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300902_a_302231]
-
la 1795, de la Odaie sau Valea lui Ion, cum i se mai spune, prin translație, pe roți sau pe butuci, cale de 8 km. Astăzi comuna beneficiază de o biserică nouă în curtea căreia “se odihnește” vechea bisericuță din lemn. Hramul bisericii din comună este atunci când creștinii ortodocși sărbătoresc „Înălțarea la Cer a Mântuitorului Iisus Hristos”, cade mereu într-o zi de joi, a patruzecea zi după Sfintele Paști și este o sărbătoare cu dată schimbătoare.
Havârna, Botoșani () [Corola-website/Science/300910_a_302239]
-
cu tablă, fără clopotniță. S-a sfințit de către Protoereul Atanasie. Cu ocazia strămutării bisericuței din Lișna la Crăiniceni, în 1822, o parte din icoane și alte obiecte de cult au fost aduse în noul locaș de cult. Noua biserică cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril a mai primit ca patron și pe Sf.Anastasie Persul. La această dată și partea de apus a satului Lișna, numit atunci Sfărcăuți trece la denumirea de Lișna. Ctitori ai acestei biserici sunt menționați: Preot
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
prezent numărând 40 de case. De la înființarea satului, nevoile religioase ale locuitorilor au fost asigurate de biserica Sf. M. Mc. Dimitrie din satul Petricani. În anul 2001 s-a sfințit locul și a început construcția unui locaș de biserică, cu hramul „Sf. Apostol Andrei”, în prezent în lucru. Biserica a fost ridicata prin truda preotului Ovidiu Cojocariu. Școala din Satul Nou a început activitatea din toamna anului 1956, când s-a dat în folosință localul propriu, cu două săli de clasă
Sat Nou, Botoșani () [Corola-website/Science/300923_a_302252]
-
recensamintele oficiale habsburgice erau inregistrati ca greco-catolici în urma aderării formale a preoților leșeni la unirea cu Roma. Comunitatea revine oficial în sânul Bisericii Ortodoxe Române în 1948, în timpul păstoririi preotului Vasile Coșbuc.( Vezi detalii în Istoria Parohiei) Vechea biserică cu hramul "Sfinții Cosma și Damian" din centrul satului În toamna anului 1927, prin stăruința studențimii din sat, cu sprijinul unor intelectuali și plugari inimoși din Leșu, a luat ființă căminul cultural, care încă de la început a purtat denumirea de "Căminul cultural
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Ocupația de bază a fost din cele mai vechi timpuri creșterea animalelor și agricultura. Biserica a fost construită de către locuitorii satului în perioada 1882 -1892 la stăruința preotului Mihai Lăpușneanu din Parohia Cerchejeni, fiind sfințită la 4 decembrie 1892 cu hramul „Sf. M. Mc. Varvara”. Ea este menționată în volumul „Cultul ortodox din județul Botoșani în 1906”, pagina 139 : „ Biserica filială din Șoldănești, zidită de obștea satului din cărămidă și piatră în anul 1893, nu posedă nici o avere. De la construcția ei
Șoldănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300926_a_302255]