86,363 matches
-
a. progresul cunoașterii prin intermediul conflictului de idei;b. mobilizarea subiectului educațional spre rezolvarea problemei e. Brainstormingul reprezintă o metodă de stimulare a creativității de grup, preluată din filosofia orientală și dezvoltată de psihologul Alex Osborn.Prin această metodă se pot identifica problemele educaționale care fac obiectul consilierii, se pot descoperi cauzele acestor probleme si cele mai eficiente soluții f. Psihodrama Instrumentul de punere în valoare a conflictului este rolul. Acesta poate reflecta situația reală, complementară, trecută, prezentă sau viitoare a protagonistului
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
consilier pe subiectul educațional. I.5. Procedee de consiliere: reflexia, prin care consilierul redă într-un mod cît mai apropiat de cel al clientului său emoțiile și sentimentele acestuia; argumentarea folosită de consilier în susținerea soluțiilor pe care le-a identificat împreună cu consiliatul; desenul ca modalitate de a transpune în imagini problema, cauza sau soluția la această problemă; lista de probleme, de exemplu in perioada adolescenței. Dintre acestea care sunt problemele pe care le taie subiectul de pe listă? și care sunt
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
concentrată asupra acelor semnale ale limbajului, ale mimicii, ale comportamentului consiliatului; comportamentul empatic al consilierului cu scopul ințelegerii și comunicării cu subiectul; acceptarea necondiționată a consiliatului de către consilier în sens rogersian, care înseamnă acceptarea sa ca om fără a-l identifica cu problema sa; congruența consilierului cu lumea consiliatului; parafrazarea sau redarea cu alte cuvinte de către consilier a problemei consiliatului; sumarizarea sau sintetizarea problemei subiectului; feed backul prin care consilierul are o reacție inversă de la subiect la toate intervențiile sale. I.
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
Galben); "Cufundându-ne-n plenitudine/ reconstituim Principiul Logic al Noncontradicției/ dintre Eu și Ego-ul dictator subtil,/ agonia nous-ului în Logosul inospitalier când/ întâietatea nocturnului intangibil e o metafizică,/ dezmeticindu-mă-n sens, desacralizez umanitatea:/ contopirea Eului cu Absolutul Moale,/ identificat cu undele transcendente ale Ființei Vii/ pentru explorarea Abisului din EGO regenerându-l!" (Ion Antoniu); " Diversitatea văzută prin lentile de salcie devine deranjantă în momentul spargerii în tipare străine a două timpane posomorâte. În același spațiu își face apariția neliniștea
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
susținută de Brice Lévy Koumba). Racordarea la tipurile curente de cercetare universitară a devenit vizibilă datorită flexibilității sub care a fost concepută această conferință, în dorința de a stimula dialogul veritabil dintre câmpuri și dintre reprezentanții lor și de a identifica piste fertile de cercetare, care să se concretizeze în forme diferite: schimburi de experiență, proiecte de cercetare care să investigheze vasta problematică enunțată în statutul CISCER - "Tudor Vianu" ("În căutarea identității culturale europene"), volume de studii, ateliere etc. Rigoare și
Dialog interdisciplinar despre prezență by Dana Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/8944_a_10269]
-
două "edițiuni fotografice", și rezultatele nu s-au lăsat prea mult așteptate, ba, dimpotrivă, au fost chiar surprinzătoare. Astfel, în fondurile Muzeului Național al Literaturii Române din București, cu sprijinul doamnei Elena Pușcașu, director interimar, am avut marea șansă să identificăm o fotografie a poetului ce poartă tot numele lui Bernhard Brand (foto 3a-b)5. Comparând această fotografie cu cea originală, executată de Jan Tomá� din Praga, existentă în același fond muzeal 6, constatăm atât asemănări până la identificare, dacă ne referim
Vesta lui Eminescu by Victor Macarie () [Corola-journal/Journalistic/8940_a_10265]
-
o lungă listă de metafore ale capului. În genere, în limbajele popular-argotice, capul e metaforizat pornind de la anumite trăsături semnificative (predominant vizuale): forma, poziția, calitatea de "conținător". În româna populară, capul este - prin formă - dovleac, bostan sau bilă; poziția îl identifică cu etajul și mansarda (rar cu carlinga); ca recipient, e numit în primul rînd cutiuță sau colivie. Termenul bibilică e interesant pentru că nu poate fi explicat doar prin metaforă; în crearea și impunerea lui a contat, probabil, jocul de cuvinte
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
Mihail Sadoveanu, nu pe Camil Petrescu capul de afiș al perioadei interbelice. Mihai Beniuc este mult prea bine prizat în debutul secvenței despre poezia contemporană (p. 690). Deturnând și denaturând sensul vizibil al evoluției literaturii contemporane spre postmodernism, Ion Rotaru identifică, bizar (după părerea mea), "semne de revenire la clasicismul tradițional" în poezie (p. 957-961), exemplificând neconvingător (pentru că argumentele sunt ne-sem-nificative) cu "Gheorghe Ungureanu de la Slobozia" și cu "două poete neotradiționaliste: Elena Armenescu și Michaela Orescu", analizați într-un spațiu mai
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
notă vag peiorativă - la exercițiile canonice din spațiul nostru predominant jocular. Restabilește mai curînd, cu toată seriozitatea, o realitate istorică prea puțin amintită în sofisticatele teorii ale postmodernității. Este vorba despre originea răsăriteană, dacă nu chiar balcanică, a termenului ce identifică acțiunea "canonizării". În recentul (2006) ei studiu* asupra canonului și mutațiilor valorice pe care acesta le produce în literatură și cultură (e.g. spațiul nord-atlantic), americanista Cosana Nicolae (de la Universitatea din București) subliniază originea prezumtiv ebraico-sumeriană a conceptului. Kanna, în sumeriană
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
2006) ei studiu* asupra canonului și mutațiilor valorice pe care acesta le produce în literatură și cultură (e.g. spațiul nord-atlantic), americanista Cosana Nicolae (de la Universitatea din București) subliniază originea prezumtiv ebraico-sumeriană a conceptului. Kanna, în sumeriană, și quaneh, în ebraică, identificau trestia (cea crescută în mlaștini ori pe malul apelor). Vechii greci l-au preluat cu foarte mici modificări (de altfel, majoritatea istoricilor termenului îl asociază în primul rînd cu elenii și mai apoi cu sumerienii și evreii). Kanon, cuvîntul tradițional
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
Papahagi, acela de a realiza o enciclopedie a relațiilor culturale italo-române. Donato Cerbasi (Universitatea "Roma Tre") a ținut o interesantă prelegere despre limba română, reliefând atât elementele de similitudine în cadrul genului proxim al limbilor romanice, cât și elementele de alteritate, identificate în cadrul aspectelor morfo-sintactice, privite atât diacronic, cât și tipologic. La rândul său, Roberto Merlo (Universitatea din Torino) a încercat să readucă în actualitate problemele foneticii istorice, ocupându-se de palatalizarea velarelor. Alți cercetători, ca Joanna Porawska (Universitaea din Cracovia) și
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
orientarea inteligentă a cercetării înspre un scop clar precizat. Cercetătorul își fixează limpede obiectivele în introducere: "Investigarea comparatistă a cântecelor eroice din Edda, a unor saga ale islandezilor și a Cântecului Nibelungilor prin prisma ipostazelor protagonistelor ne va permite să identificăm modelele eidetice ale feminității la care se raportează autorii acestor eposuri, modele care ar putea fi diferite în nordul și în sudul spațiului germanic medieval. Aceste modele, prin funcțiile atribuite și mijloacele puse la dispoziția femeii, determină în mare măsură
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
sau onoarea, respectiv suferința provocată de dragoste, dorința de putere și setea de răzbunare" (p. 384). Ceea ce Orlando Balaș numește "scenariul nibelungic minimal din Edda" este concentrat în structuri formale de conflicte, acțiuni și relații dintre personaje (p. 246) și identificat în povestirile din saga și Cântecul Nibelungilor. În saga narațiunile sunt mai mult supuse presiunilor istoriei, "folosind biografiile unor islandezi", pe când Edda e mai substanțial mitologică. Orlando Balaș își poate continua cercetarea cu alte reflecții, într-un sens mai larg
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
spre cer, omul s-a prezentat îmbrăcat cu multă grijă și, de bună seamă, foarte atent la detaliile care nu i-ar fi putut scăpa nici celui mai prost dintre croitori. Dacă timpii istorici, aceia care definesc vectorii mari și identifică stilistic epocile creatoare, se comportă asemenea unui organism enorm, dar totuși unitar, și artistul singuratic, cel care oglindește în propria-i ființă, mai mult sau mai puțin fidel, specia însăși, are tainice năzuințe de a recupera măcar o fărîmă din
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9015_a_10340]
-
afectarea inteligenței. Nu doar aici, voința critică nu deține premise autoanalitice de o egală acuitate. Nu lipsesc poetizarea, moralismul general și abstract. În timp (Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie, 1976, Coridoare de oglinzi, 1984, Autoportret cu palimpsest, 1986), identificăm o luciditate mai largă, atât în idee, cât și în expresie. Structura acestor mărturii, însoțite de rare mărturisiri, se fixează și se răsfrânge într-un discurs intermediat între diarism și jurnalism. Avem aici, în fapt, un diarism filtrat, autocenzurat, prin
Dincolo de poezie by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8990_a_10315]
-
să stea, ritos și simpatic, în calea tăvălugului - eficace ori nu, valoros ori nu neapărat - de clișee. În mod clar, o asemenea atitudine devine interesantă întâi pentru teoreticieni și abia apoi pentru cronicarii de reacție rapidă, care nu-i vor identifica prea lesne matricea. Decuble uzează permanent de alte coduri ale scriiturii și de alte genuri de raport cu textul decât cel restrictiv și exclusiv estetic. El vrea înainte de a pune pe pagină. Și, în aceeași ordine de idei, știe cum
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
de o bogăție rar întîlnită, atît în ceea ce privește întinderea propriu-zisă cît și anvergura ei lăuntrică, s-a structurat, de-a lungul a peste trei decenii, în jurul unei viziuni perfect unitare și al cîtorva coordonate mari. în primul rînd, pictorul și-a identificat spațiul de interes în zona de confluență a unui anumit spirit popular, ingenuu și lipsit de orice crispare, cu un reflex religios generic, în permanență viu și nefundamentat pe o dogmă anume. Din această perspectivă, pictura sa este o adevărată
Ilie Boca la Eleusis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9040_a_10365]
-
scris proză și teatru, deși s-a manifestat ca jurnalist și teoretician, marea și unica lui vocație a reprezentat-o versul. Din întinsa operă a lui Asachi rămîne numai poezia; este primul nostru poet modern și cel dintîi care a identificat cu siguranță modelul după care noua poezie românească trebuia construită, modelul neolatin. în istoria poeziei noastre, Asachi este o personalitate aurorală. Odată cu el începe, în limba română literară, ceva important și greu de definit, dar care durează pînă astăzi. Plasarea
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
critica franceză de specialitate, s-a pus accentul pe dimensiunea intelectuală a dansului, pe preeminența corpului care în scriitura coregrafică se substituie textului teatral, la care se adaugă diversificarea, apărând dansul de autor, precum filmul de autor, datorită căreia se identifică astăzi atâtea direcții câți coregrafi. În această ultimă fază amintită - în al cărei creuzet s-au amestecat și influențe extrem orientale - contribuția unor coregrafi europeni, veniți însă din alte zone culturale, cu altă încărcătură spirituală, a fost semnificativă. Printre ei
Un teatru al imaginilor by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9062_a_10387]
-
urmezi pe Kindlichkeit?/ Prietene, dă-mi voie să-ți dau, la subsol, un citat/ din autorul lui Sebastian Knight". și stilul Nabokov: "Am încercat să fac din voi buni cititori, care citesc cărți nu cu scopul infantil de a se identifica cu personajele, și nici cu scopul adolescentin de a învăța să trăiască, și nici cu scopul academic de a se complace în generalizări. Am încercat să vă învăț să simțiți un fior de satisfacție artistică, să împărtășiți nu numai emoțiile
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
lucrîndu-l aidoma unui orfevru fantast, nesățios de insolite forme, îmbătat de mirajul proteiform al produselor d-sale. Prețiozitatea semnifică damnarea sa, dublată de voluptate. Dedat jocurilor verbale infinite, unei cascade de aliterații, omonimii, omofonii, de amețitoare acrobații fonic-semantice, poetul își identifică o imanență dureroasă prin însăși limita conținută în orice postură stilistică asumată. Frenezia cu care operează în direcție manieristă - G. R. Hocke presupunem că l-ar fi citit cu satisfacție - e nu doar un mod de libertate asociativă ci și
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
centrul său indeterminabilul unei realități de frontieră. Acest indeterminabil ne apare în toată complexitatea lui atunci când abordăm problema fantomei în teatrul lui Shakespeare. În Hamlet, fantoma este numită "Lucrul", "the Thing", termen indicând ceva greu de numit, de calificat, de identificat. Horațio i se adresează spectrului ca unei "forme îndoielnice" ("in such a questionable shape"). Ceea ce face ca fraza inaugurală din Hamlet: "Who is there?", "Cine e acolo?" - întrebarea străjii ce veghează pe metereze - să-și lărgească orizontul, devenind o întrebare
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
de aici, lumea noastră". Pentru el, personajul - ca și actorul, de altfel - se întoarce în această lume a noastră, lumea celor vii, dintr-un alt spațiu, din împărăția umbrelor, din ținuturile morții, ținuturi totodată ale ficțiunii pe care Kantor o identifică tocmai cu acest univers populat de morți de unde sosesc fantomele. Toate personajele lui Kantor vin de aici, toate sunt niște strigoi, strigoi ai istoriei, dar și năluci ce bântuie prin camera memoriei autorului. Relicve ale unui sfârșit de lume, ele
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
încrucișarea drumurilor estetice greu de conciliat, a mentalităților diferite, a somațiilor morale contradictorii, a opțiunilor imposibile și, finalmente, chiar a unor lumi diferite, se așază personalitatea și opera lui Bata Marianov. Stabilit de aproape două decenii în Germania, după ce își identificase un loc propriu în sculptura contemporană românească, el n-a mai revenit în România decît după 1990. În toată această perioadă, sculptorul a lucrat și a meditat, într-un anumit fel, pe fronturi diferite: pe de o parte, și-a
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
și comportamentele individuale contradictorii de care fusese rupt aproape douăzeci de ani. În fața superficialității, a incurabilei gîndiri colectiviste, a aroganței birocratice și a dezinteresului cronicizat față de omul concret și de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă, identifică viciul și îl sancționează drastic din perspectiva experienței sale occidentale și, la urma urmelor, a bunului-simț civic. Din aceste reacții, uneori calme și ironice, cîteodată temperamentale și pline de nerv pamfletar, iar, alteori, de-a dreptul necruțătoare, s-au născut
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]