3,043 matches
-
simbolică a acestui imobil pentru cultura română este uriașă. Un stat care și-ar înțelege corect prioritățile, probabil, ar cumpăra Casa de la proprietari și i-ar menține destinația, renovând-o, păstrând-o în circuitul public ca pe unul dintre punctele identitare cele mai importante de pe harta Bucureștiul și a țării. E în măsură, e capabil statul român de un asemenea demers care ar presupune viziune și devotament față de binele public? Nu mă încumet să formulez un răspuns.
Casa Monteoru by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/3870_a_5195]
-
7). 2.6. Fabrica de norme: legitimarea ca discurs În discursul european procesele democratice sunt concepute ca un instrument pentru construirea ideii de cetățean, pentru a încuraja participarea și comunicarea și, prin aceasta, pentru a construi simțul apartenenței și participării identitare. Este vorba de o strategie îndreptată spre compensarea votului de legitimitate care în realitate există tocmai prin faptul că se gândește de sus în jos, iar nu de jos în sus construirea spațiului public. Democrația ce rezultă de aici este
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
a impus o cooperare susținută, în cadrul unor instituții de securitate multinaționale, în care accentul este pus pe prevenirea conflictelor și gestionarea păcii. De asemenea, sfârșitul Războiului Rece a adus cu sine și o creștere a numărului de conflicte regionale, etnice, identitare. În plus, tehnologiile de ultimă generație au pătruns și în domeniul militar, unde s-a dezvoltat ideea revoluției în afacerile militare, concept care implică luarea în considerare a atacurilor de precizie, războiului informațional, atacurilor paralele, organizațiilor militare mai puțin ierarhice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
dugheană. Colegul de serviciu e un moșulică de vreo 75 de ani. Un bătrânel decrepit cu bască cu paratrăsnet. Putem bănui că au fost amanți. Măcar amanți platonici. De 35 de ani lucrează împreună. O familie organizațională. Pentru că azi, procesele identitare se transferă din comunitate în organizație. Așa am citit și cred că e adevărat. Gelos că el nu e băgat în seamă. Că ea e personaj principal. Cât timp am stat de vorbă, a zorit-o să plece înainte de încheierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
persoană asemenea mie. Încă din 1974 ea folosea termenul „intersexual“, care pe atunci era rar Întâlnit. Stonewall se petrecuse doar cu cinci ani În urmă. Mișcarea pentru Drepturile Homosexualilor era abia aștepta să se nască. Pregătea terenul pentru toate crizele identitare care au urmat, inclusiv a noastră. Dar Societatea Intersexuală a Americii de Nord nu avea să fie fondată decât În 1993. Așa că mă gândesc la Zora Khyber ca la un pionier, un fel de Ioan Botezătorul strigând În pustiu. În linii mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sunt folosite în două situații distincte. Prima situație care necesită o astfel de campanie este reprezentată de diferența prea mare între formă și conținut. Într-o astfel de situație, sistemul, pentru a putea controla dezvoltarea sa, trebuie să reducă trendul identitar de creștere. În cea de-a doua situație, trendul identitar trebuie redus, deoarece consilierul PR are în vedere o restructurare a imaginii sistemului, iar strategia urmează pașii descriși la campaniile de creare sau de reconfigurare de trend. Reconfigurarea de trend
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
o astfel de campanie este reprezentată de diferența prea mare între formă și conținut. Într-o astfel de situație, sistemul, pentru a putea controla dezvoltarea sa, trebuie să reducă trendul identitar de creștere. În cea de-a doua situație, trendul identitar trebuie redus, deoarece consilierul PR are în vedere o restructurare a imaginii sistemului, iar strategia urmează pașii descriși la campaniile de creare sau de reconfigurare de trend. Reconfigurarea de trend trebuie să fie convergentă și cu un proces de rebranding
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
de la Bruxelles, cât și la ediția 2011 a Micului Dejun cu Rugăciune de la București. Sunt evenimente internaționale de mare calitate și substanță, în cadrul cărora vocile creștinismului ecumenic lansează mesaje puternice de reîntoarcere la valorile creștine și de păstrare a reperelor identitare - limbă, tradiție, cultură, de luptă prin credință, împotriva tuturor pericolelor epocii actuale în măsură să producă răul cel mai mare: măcinarea conștiinței tinerelor generații. Comunismul a încercat să cultive ideea că religia ar fi fost o piedică în calea cunoașterii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
crea - veți AVEA ! Nu veți crea - nu veți FI ! Când vorbim de comunități românești putem invoca lesne pe cele din regiunea Cernăuți (partea provinciei istorice Bucovina) - comunități a căror vechime este, undeva, în jurul a peste șase veacuri. Astăzi, desigur, chestiunile identitare sunt privite în mod distinct, raportându-ne la preocupările pentru păstrarea, cultivarea și promovarea identității proprii, a tradițiilor ori, mai cu seamă, în dezvoltarea relațiilor de comunicare și colaborare la nivel de regiuni (Cernăuți, Suceava). Și invocăm aici parteneriatele care
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și cunoaștere față de valorile celorlalți. Avem experiența conlucrării și a colaborării fructuoase cu comunitățile românești din regiunea Cernăuți (și a celor de pe teritoriul României de astăzi), unde fiecare vine cu setul său de valori, cu cultura proprie și cu elementele identitare de civilizație. Abordarea europeană a legăturilor (relațiilor) reciproce disipează raportările de tip tradițional (clasice), îngrădite de formalisme și frontiere (și de tot ceea ce derivă din această clasică și rigidă așezare a lucrurilor). Astăzi, Europa cea nouă face, produce, întreține și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
rolului pe care spațiul românesc îl are în construirea și promovarea valorilor europene, reunite, de ce nu, așa după cum spuneți cu justețe, într-un ideal de cultură la nivelul U. E. Acest ideal, în opinia mea, reprezintă o sumă de elemente culturale identitare, ce vin din diferitele regiuni ale continentului nostru și care, fără a-și slăbi forța de manifestare sau diminua importanța, se află într-o nouă relație generată de o nouă viziune asupra ordinii europene. Plurilingvismul este una din axele politicilor
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ales, din patriotism autentic, pentru reprezentarea și întărirea spațiului de origine. Cu o voință neobosită, cu un curaj demn de tot respectul nostru întru promovarea crezului lor, intelectualii basarabeni sunt, în opinia mea, o adevărată fortăreață de apărare a trăsăturilor identitare ale românilor moldoveni. De aceea, intelectualul din Republica Moldova este, poate, mult mai vizibil la nivelul societății, glasul său este ascultat cu mai mult respect, rolul său în devenirea europeană a Republicii Moldova este mult mai bine definit chiar în raport cu ceea ce se
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ale modernității. Astfel, se apreciază că orice organizare politică este însoțită de o “redefinire a identităților de gen”. Elena Prus crede că marcarea diferențelor de gen reprezintă o formă de putere, iar indiferența față de gen se situează în centrul crizelor identitare ale societății moderne. Mai mult decât atât, se amintește faptul că organismele internaționale recomandă participarea plenară a femeilor pe picior de egalitate cu bărbații în toate sectoarele vieții, ceea ce constituie o garanție a supraviețuirii și a consolidării sistemului democratic. O
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
este însoțită de o redefinire a identităților de gen, iar partidele noastre politice nu trebuie să ignore această realitate socio-culturală. Mai mult chiar, diferențele de gen reprezintă o formă de putere și indiferența față de gen se situează în centrul crizelor identitare ale societății moderne. Studiile de gen se configurează într-un adevărat sub-domeniu al investigațiilor culturale. Ele reprezintă o temă de discuție ce marchează istoria civilizațiilor într-o dialectică a relației dintre genuri, așa după cum se afirmă în lucrarea Elenei Prus
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
prielnice. Acest lucru este deosebit de important. Semnificația sa este că, în principiu, o organizație poate fi reconstruită oricând se întrunesc cele două categorii de condiții. Dintre aceste condiții, elementul perisabil este informația evaluativă a participanților: nivelul capitalului social, internalizarea normelor identitare și de reciprocitate ale acestora etc. O a doua întrebare importantă la acest punct este următoarea: care sunt condițiile în care rezultatul interacțiunii dintre mediu și entitatea politică este evoluția, respectiv devoluția politică? Evoluția și devoluția politică sau instituțională formează
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
continuarea procesului de unificare a dreptei, vă gândiți la PNL. Din păcate, acest partid, deși ar vrea să fie privit ca purtătorul unei identități de dreapta în România, face parte dintr-un partid de centru-stânga la nivel european. Această schizofrenie identitară nu poate fi depășită decât fie prin asumarea unei identități de centru-stânga, în România, fie a unei identități de dreapta în Europa. Se va pune cu adevărat problema unei noi etape de unificare a dreptei numai după ce PNL își va
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
totul în tine se desface ca să se ivească alt om, cu zisa ei: „CÂND VEI VENI, DRAGĂ BĂIAT?”, cel venit nu o să facă parte cândva din cohorta de misogini pentru care disprețul față de voința și mintea femeilor devine o sursă identitară. Primul „Fiat!” în ordinea existenței individuale, cel care ne face cu putință este unul femeiesc. Indiferent cât de represive sunt regimurile de reglementare legate de contracepție, avort și sarcină, ne-am născut fiindcă, în ultimă instanță, o femeie este cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
din urmă produc lucruri care nu se vând sau nu mai produc nimic. Ei fac în schimb greve, căci vor să-și păstreze statu-quoul. Mai mult, din cauza asta, unii dintre ei devin nervoși, anxioși, se apucă de băut, fac crize identitare și se răzbună pe membrii familiei. Nu există așteptări culturale, ca, în cazul în care bărbații nu au de lucru la serviciu, să preia din treburile de menaj. Acasă mulți se uită la televizor și se ocupă, cel mult, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
privată, cât și în cea publică. Pentru un astfel de parteneriat noi nu suntem încă pregătiți. Imaginea șefului macho are succes mediatic. „Feminizarea” deciziei vine ca o consecință a democrațiilor mature, în societăți civilizate. Atitudinea macho este coerentă cu nesiguranța identitară a pubertății, cu o lume neașezată în care, așa cum îmi spunea mai deunăzi Matei Călinescu, normalitatea este o utopie. Revista 22, nr. 131, 12 iunie, 2001 O poveste „banală” și originea ei politică 1. Povestea banală La o școala generală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și unele am considerat că pitularea sub preș a termenului „feminism” este mai rentabilă. Îl înlocuim cu cel de „gen” care este mai anestezic, mai acceptabil, mai puțin enervant și, de ce nu, mai inclusiv. Doar și bărbații au mari crize identitare în tranziție. Luând-o pe această cale, nu am văzut cum patriarhatul modern (dependența economică majoră a femeilor de bărbați) se instaurează exact sub ochii noștri orbi la procesele politice interne. De ce ne trebuie feminism politic? Alergia general-răspândită la feminism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
sau să asigurăm un trai decent locuitorilor ei, România se încăpățânează să existe.Am avut noroc. Mai întâi am avut noroc că n-am devenit o republică sovietică. Dacă s-ar fi întâmplat așa ceva, azi am fi fost la fel de buimaci identitar ca și cetățenii Republicii Moldova. Apoi Războiul Rece ne-a păstrat la frigider așa cum eram înainte de 1945. Din 1990 încoace am început să ne destrămăm lent, să distrugem sau să lăsăm să se distrugă tot ce însemna comunitate ori bun comunitar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
alfabetul latin În locul celui chirilic și tot ei au Înființat școli românești În Ardeal, În Moldova și Muntenia. Să fim cinstiți: ei au definit și conturat identitatea modernă a poporului român. Mai mult, până și imnul actual al țării - simbol identitar marcant - Îi aparține tot unui greco-catolic: poetul Andrei Mureșanu. Da, s-ar putea spune și așa. Dar astea sunt povești vechi, ce nu se mai potrivesc Întru totul cu spiritul identitar postmodern al neamului nostru. Unii indivizi mai răutăcioși ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Mai mult, până și imnul actual al țării - simbol identitar marcant - Îi aparține tot unui greco-catolic: poetul Andrei Mureșanu. Da, s-ar putea spune și așa. Dar astea sunt povești vechi, ce nu se mai potrivesc Întru totul cu spiritul identitar postmodern al neamului nostru. Unii indivizi mai răutăcioși ar putea totuși să se Întrebe ce făcea În acele veacuri de restriște Biserica Ortodoxă. Dar noi știm foarte bine că Biserica Ortodoxă nu trebuia să facă nimic. Ea era „supt vremi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
narațiunii autobiografice pentru cercetător ar fi determinarea relației existente între poveste și persoana care o spune. Ne spune povestea cine este cu adevărat persoana? Simțim că există o concordanță a experiențelor relatate în povestire? Cum este definită identitatea, ce statusuri identitare sunt prezentate aici, au acestea coerente intern și extern, se potrivesc acestea cu modelele teoretice de formare a identității (Erickson, 1950/1963; Kroger, 1993; Marcia, 1966; Widdershoven, 1993)? Consiliere și terapie Probabil una dintre cele mai importante utilizări ale povestirii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
a încerca să păstrăm limba, supusă tuturor violurilor posibile? Ca iubitor de pașoptism și junimism (între care la nivelul de dincolo de polemică se străvede nu ruptură, ci admirabilă continuitate) nu pot decât să privesc cu un interes enorm aceste frământări identitare de bună calitate, fără nimic din maimuțărelile de angoase importate ale unei generații care are multe răspunderi și mult de decantat, pentru a face față acestor răspunderi. Amputata modernizare a României s-a datorat mereu în istorie unor tineri precum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]