3,066 matches
-
narațiunii autobiografice pentru cercetător ar fi determinarea relației existente între poveste și persoana care o spune. Ne spune povestea cine este cu adevărat persoana? Simțim că există o concordanță a experiențelor relatate în povestire? Cum este definită identitatea, ce statusuri identitare sunt prezentate aici, au acestea coerente intern și extern, se potrivesc acestea cu modelele teoretice de formare a identității (Erickson, 1950/1963; Kroger, 1993; Marcia, 1966; Widdershoven, 1993)? Consiliere și terapie Probabil una dintre cele mai importante utilizări ale povestirii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
ipseitatea lor. O astfel de perspectivă este armonizabilă cu ipotezele praxematicii, care pune în centrul teoretizării subiectul ce produce discursul și construcția subiecților în discurs. Se ajunge astfel la concluzia că povestirea vieții nu este decît momentul crucial al activității identitare, aspect intim legat de cucerirea ipseității de către naratorul-actant. V. narațiune, stereotipie. DETRIE - SBLOT - VERINE 2001. IO IRONIE. Folosită deseori în vorbirea obișnuită, ironia reprezintă o expresie prin care se enunță ceva pentru a se înțelege contrariul, introducînd astfel o notă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în discursul social ca atestînd pe unele dintre ele drept cunoașteri asupra lumii, iar pe altele drept cunoașteri ale sistemelor de valori deținute de indivizi și antrenate în interpretarea realității. Discursurile sociale ce antrenează cunoașterile și credințele joacă un rol identitar, constituind medierea socială care permite membrilor unei comunități să-și alcătuiască o conștiință de sine și să-și atribuie o identitate colectivă. Noțiunea "reprezentare" permite astfel în a n a l i z a d i s c u r
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comuniste, auto-identificarea cu un grup religios ar fi putut să aibă consecințe grave, însă în societățile, liberale din punct de vedere religios, nu există astfel de costuri. Dincolo de manifestare externă a credinței religioase, afilierea declarată joacă și rol de marker identitar, individul identificându-se cu un anumit grup religios și în anumite cazuri și cu un anumit grup etnic (de exemplu evreii). Așa cum am precizat anterior, pentru studierea dinamicii și dimensiunilor afilierii religioase am optat pentru folosirea unui indicator de non-afiliere
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
CSL) și al Partidului Popular Sloven. Fie că sunt provocate direct ori indirect de către procesul de modernizare dependent, clivajele observate până acum pun în joc interese economice circumscrise. Se pot forma antagonisme corolare care să aibă în vedere care referenți identitari ar trebui promovați de către partidele politice. C. Clivajele referențiale Partidele Europei Centrale și Orientale se confruntă cu întrebarea dacă modalitățile de exercitare a puterii ar trebui sau nu să se alinieze normelor exterioare. Modurile de evaluare a experienței politice trecute
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
complet al elementelor constitutive invariante ale conceptului de clivaj politic; un numitor comun care se compune mai întâi dintr-o împărțire observabilă ce permite separarea actorilor pe baza unor caractere obiective clasă socială, religie, etnie etc -, apoi existența unei conștiințe identitare la aceștia, fondată pe aceste diferențe și care motivează acțiunea lor eventuală, și în cele din urmă, clivajul se concretizează în termenii unor organizații, constituite cel puțin pe unul dintre versanții clivajului; în urmă cu câțiva ani, filozoful și analistul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
decât cel de clivaj. Trebuia deci să ne gândim bine înainte de a afirma existența unei revoluții! Cele două revoluții amintite de Rokkan corespund rupturilor profunde ale istoriei europene; prima se traduce prin emergența statului, care se împlinește într-o mobilizare identitară: invenția conștiinței naționale; cea de-a doua, prin emergența economiei de piață, care guvernează societatea urbană ce se substituie astfel societății tradiționale. Înainte de a postula apariția unui fenomen istoric de o amploare considerabilă, și mai ales fără beneficiul unui recul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Stambolyski, principalele partide agrare europene și, pe de altă parte, "Internaționala albă", simplu birou de legatură, fondat de Luigi Sturzo, șeful exilat al democrat creștinismului italian, în vederea asigurării într-ajutorării partidelor catolice. În cele două cazuri, e vorba de afirmarea identitară în fața dublului pericol reprezentat de comunism și de fascism. Europa Centrală și Orientală a participat la aceste internaționale, două dintre acestea, Cominternul și Internaționala verde, luând ființă chiar în acest spațiu. Închiderea diferitelor țări în Imperiul sovietic a pus capăt
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a fost decisivă. Georges Dumézil, reputat lingvist și antropolog, constata că spiritul uman este "esențialmente ordonator și clasificator". În viața politică, actul clasificator este locul unei lupte intense unde se confruntă strategii de demarcare, ba chiar de stigmatizare, precum și referințe identitare de valorizare. Agenți ai conflictului, partidele participă prin natura lor la ceea ce Pierre Bourdieu numea "lupta clasamentelor". Dacă se dorește păstrarea unui caracter științific, clasificările politologice trebuie să aplice logica și criteriile lor proprii care să evite amestecul partidelor. Paradigma
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Acest fenomen se datorează mai ales nuanțelor politice, economice și sociale operate de sistemul de tip sovietic, dar nu numai. E vorba de restrângerea clivajului urban/rural, dar și de dispariția parțială a clivajului centru/periferie în ceea ce privește dimensiunea națională și identitară a acestuia datorată expulzării germanilor imediat după al Doilea Război Mondial. Iar în al doilea rând, e vorba de sistemul de partide autorizat pe durata a patruzeci de ani. Sistemul numit Frontul Național, compus din trei partide în țările cehe3
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
personalităților ex-comuniste ("șaizeci și opții" în momentul normalizării de prim plan, dar nu suficient (așa cum atestă multiplele tentative de "refondare" comunistă 23). Pe de altă parte, în opoziție cu Partidul Socialist-Național24, ČSSD reprezenta o etichetă mai puțin conotată pe plan identitar (naționale). Din acest punct de vedere, social-democrația era mai conformă nu numai cu o anumită idee de "normalitate" europeană, dar supraviețuirea sa pe termen lung ni se părea a corobora la ideea existenței clivajului proprietari/muncitor mai mult decât la
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Partidul Comunist "conservator" (care și-a reluat numele de Partidului Comunist al Cehoslovaciei) și de asemenea Asociația Independenților (SN). Transferurile de populație de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial și divizarea Cehoslovaciei în 1993 au atenuat în aparență clivajul identitar: minoritățile naționale există cu siguranță mereu, dar importanța lor nu poate fi comparată cu situația existentă încă în timpul Primei Republici 41. Totuși ar fi o iluzie să gândim că acest clivaj a dispărut: el pare a persista și a produce
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
re)devin periferie. În plus, din rațiuni specifice (revendicările germanilor expulzați după război sau ale descendenților celor expulzați, în cadrul a ceea ce se cheamă "decretele Beneš") precum și din rațiuni mai generale inserția într-un ansamblu politic (social și economic) multiplu discursul identitar regăsește sens și vigoare. În mod evident, Bruxelles nu se compară cu Viena (sau Moscova), chiar dacă uneori critica merge în acest sens (mai ales în discursul ODS ai cărui reprezentanți sunt prompți în a denunța sechestrul birocratic european). Poziționarea US-DeU
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Alegerile din 2002 au fost un eșec, dar Sládek reușește în viața politică locală. În sfârșit după Pavel Pšeja, niciun partid politic important nu se poziționează în familia naționalistă. Dacă această abordare este evidentă de la căderea electorală a SPR-RSČ referințele identitare, putând merge până la naționalism, sunt în mod particular puternice în discursul ODS și KSČM. În viziunea noastră partidele care n-au reușit să depășească pragul de 5% la diferite scrutine și care, prin urmare, nu atrag atenția cercetătorilor sau numai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din 2002 au fost dominate de problemele sociale și financiare. Partidele create puțin înaintea acestor alegeri au subliniat necesitatea luptei împotriva corupției. Procesul cel mai intens de politizare a periferiei are loc atunci când conflictul dintre centru și periferie atinge diferențele identitare și lingvistice. Clivajul dintre centru și periferie, dupa definiția lui Lipset și Rokkan, nu se bazează numai pe un criteriu geografic. În cazul Letoniei, poate să se aplice influenței pe care grupurile etnice au avut-o în distribuirea puterii. În timpul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acestea, tranziția de la comunism la democrație pune Bisericile Europei Centrale și Orientale în fața unei situații cu totul noi. Instituțiile religioase, reprimate până acum, descoperă noi amenințări pluralismul religios, "libera piață a valorilor" și liberalismul care reduce Biserica la o sursă identitară printre altele. Biserica trebuie să găsească o nouă modalitate de a răspunde acestor provocări. În cea mai mare parte a țărilor postcomuniste, a avut loc o dezbatere politică sau chiar confruntări între forțele politice favorabile Bisericii și forțele anticlericale, asupra
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sub comunism întrucât, potrivit constatării antropologilor 30, proprietatea rurală rămâne, chiar și în timpul postcomunismului, o problemă a raporturilor între persoane, mai degrabă decât între persoane și lucruri; dintr-o asemenea postură, aceasta ignoră dreptul și pune în evidență o definiție identitară practicată în spațiul setului care întotdeauna, inclusiv în timpul socialismului de stat, a făcut figură de cămin al națiunii. În al doilea rând, ponderea socială a celor ale căror venituri depind în mod exclusiv de bugetul public (salarii și fonduri sociale
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
acest cadru dezgolit de sens. Aceasta ar putea fi o posibilă interpretare a istoriei totalitarismului român ca o istorie a modernității, a lipsirii de sens și a unei deziluzii definitive asupra lumii, o istorie care a dus la distrugerea structurilor identitare, la o descompunere a cadrelor în care o societate se obișnuise să supraviețuiască, la un seism al regimurilor referențiale ale cunoașterii și ale comportamentelor colective 63. Aceasta înseamnă că societățile moderne, orice ar putea lăsa să se înțeleagă ideologiile care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
consens ex ante. Ele nu apar ca eseuri ale unui "big bang original"3, ci ca negare a oricărei administrări particulare a unui conflict. Contrar imaginii clasice, partidele sunt purtătoarele visului unei societăți nedivizate 4. Solidaritatea națională este un reper identitar major al acestor partide, împiedicând dezvoltarea unui proiect identitar care să corespundă distincțiilor sociale, economice, religioase și așa mai departe. Aceasta chiar dacă în spatele consensului aparent se agită niște conflicte rău marcate. În jurul acestor două provocări ne vom construi argumentația pentru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
unui "big bang original"3, ci ca negare a oricărei administrări particulare a unui conflict. Contrar imaginii clasice, partidele sunt purtătoarele visului unei societăți nedivizate 4. Solidaritatea națională este un reper identitar major al acestor partide, împiedicând dezvoltarea unui proiect identitar care să corespundă distincțiilor sociale, economice, religioase și așa mai departe. Aceasta chiar dacă în spatele consensului aparent se agită niște conflicte rău marcate. În jurul acestor două provocări ne vom construi argumentația pentru a verifica ipoteza noastră principală, și anume imposibilitatea aplicării
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
politice sunt atât factori ai conflictului cât și ai integrării. Partidele sunt astfel definite ca "alianțe în conflict în raport cu politicile și legăturile din interiorul unui corp politic mai larg"9. În funcție de această dinamică, peisajul partidelor e animat de diferite articulări identitare, modelate pe parcursul istoriei fiecărei țări. Referitor la această problemă, Stein Rokkan afirma: "M-am întors spre istorie. Pentru a înțelege variațiile de-a lungul unei serii de structuri observabile în epoca contemporană, m-am străduit să procedez la o analiză
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a generat un conflict între populația românească majoritară și celelalte minorități. În cazul românesc, clivajul centru versus periferic are o dimensiune etnică și totodată religioasă în raport cu Biserica ortodoxă ca Biserică de stat. În mod paralel, chiar și acolo unde distincțiile identitare sunt observabile în raport cu partidele politice, ele sunt mai cu seamă interpretate în logica unui consens național. Există astfel o ancorare a Partidului Național Țărănesc (PNȚ) în logica reprezentării țăranilor, cu o particularitate, în Transilvania, a unei legitimități construite în raport cu clasa
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
societale pentru valorizarea unui consens menit să transcede identitățile particulare. Ca urmare, pledăm pentru lipsa de vizibilitate în timpul regimului comunist a cărui clivaj autonom altul decât cel întreținut de ambiguitatea solidarității de clasă. Desigur, omogenitatea socială face parte din bagajul identitar afirmat de regimul comunist, dar diferențele rămân prezente într-o societate care e departe de a fi monolitică. Diferențele dintre mediul urban și cel rural, diferențele de nivel de viață, diferențele de percepție a regimului în funcție de ceea ce s-a câștigat
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
alternativă legitimă a unui FSN ilegitim, și pe celălalt versant, actorul principal, FSN-ul. Numirea structurilor legitimate de către pimul versant este deseori asociată "anticomunismului", trimițând la un mesaj inițial de judecată al trecutului. Dar, mai apoi, se suprapun alte aranjamente identitare. La nivel național, acest versant est identificabil, până în momentul alternanței din 1996, cu opoziția democratică față de Frontul Salvării Naționale (FSN), și anume Convenția Democrată din România (CDR), Uniunea Social-Democrată (USD) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Acest termen
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
94,16 0,78 a) Este vorba, în primul rând, de Proclamația de la Timișoara care reia, începând cu punctul 1, identitatea anticomunistă originară a revoluției de la Timișoara prin intermediul recursului la valorile democrației 48. În același timp, punctul 7 reia portretul identitar indirect al FSN-ului menționând: "Timișoara a început revoluția împotriva întregului regim comunist și nicidecum pentru a servi ca prilej de ascensiune politică a unui grup de dizidenți anticeaușiști din interiorul PCR-ului. Prezența acestora în fruntea țării face moartea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]