6,525 matches
-
este numai În vorbe, nu și În acțiuni urbanistice. Interesul pe care-l arată locuitorii orașului nostru lucrului public este minim și indolența cu care se privesc problemele și faptele privitoare la viața Iașului este proverbială. Trecutul Iașului este pentru ieșeni numai o poveste de spus la gura sobei sau la Întruniri politice (...). Nimic mai caracteristic de felul cum evoluează Moldovenii plecați din Moldova. Ardelenii, de pildă, oricât s-ar găsi ei În București sau În Vechiul Regat, ei se simt
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
teoria relațiilor internaționale, diplomația românească și europeană (1878 1914). Veniamin Ciobanu: cercetător științific dr. I la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași; stagii de cercetare: din 1972 până În 2010 În Austria, Germania, Marea Britanie, Suedia, Franța; cărți de autor (selecție): Jurnal ieșean la sfârșit de veac (1775-1800), Junimea, Iași, 1980; Relațiile politice românopolone Între 1699 și 1848, București, Editura Academiei Române, 1980 (premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, 1980); Statele Nordice și problema orientală (1792-1814), Iași, Editura Junimea, 2005; Problema orientală (1856-1923), Iași, Editura
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
europeană (secolele XIX-XXI). Dumitru Ivănescu: cercetător științific dr. I la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași; stagii de documentare În Israel (1993, 2004-2006), Cehia (2006); lucrări reprezentative: Alexandru Ioan Cuza. Acte și scrisori, Iași, Editura Junimea, 1973; Documente din arhive ieșene, București, Editura Minerva, 1976-1988, vol. I III; Alexandru Ioan Cuza În conștiința posterității, Iași, Editura Junimea, 2001 (distinsă, În 2003, cu premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române); Documentul Între biografie și operă, Iași, Editura Alfa, 2004; Stări de spirit și mentalități
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
vedere asupra netemeiniciei cărora nici nu mai este cazul să stăruim. De altfel, reabilitarea și chiar redimensionarea semnificației momentului 1866, În conformitate cu respectul adevărului istoric, au putut să survină ca urmare a unor contribuții Încercate (Îndrăznite) mai Întâi În mediul „școlii ieșene de istorie modernă”<ref id="4">4 Idem, „Monstruoasa coaliție” și detronarea lui Al. I. Cuza, În vol. Cuza Vodă. In memoriam, coord. L. Boicu, Gh. Platon, Al. Zub, Iași, 1973, p. 503-549; Idem, 1866-1876, În vol. România În relațiile
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
România și Conferința de pace de la Paris, februarie-iunie 1866, În Revista de Istorie, 38, 1985, 10, p. 567-986; 11, p. 1075-1100, au avut meritul unui spor de baze documentare din Arhivele Centrale, primatul reconsiderării „momentului 1866” rămânând incontestabil În dreptul istoricului ieșean Vasile Russu. </ref>. Numai că opinii controversate relative la același moment continuă să persiste, ele părând, În ultimul timp, chemate să Întrețină, pe fondul incertitudinilor vădite de stările de spirit ale publicului românesc, atitudini prorepublicane sau promonarhice. Cu atât mai
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
la catedră, justificând faptul că „activitatea sa ca director reclama asigurarea alături de instrucțiunea elevilor și a educațiunii acestora prin cultivarea sentimentului național În școală”. Totodată, el menționa că a recomandat elevilor să nu participe la demonstrația antisemită organizată de studenții ieșeni din 16 mai, precizând că cei trei elevi participanți clandestin la protest au fost sancționați corespunzător regulamentului . În prima decadă a secolului al XX-lea, serbările școlare prilejuite de ziua de 10 Mai se Încadrau Într-un program oficial la
SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 10 MAI ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ HARETISTĂ. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALINA ŞTEFANIA BRUJA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1284]
-
doctoratul în matematică, în 2002, la Michigan State University. Se stabilește în Statele Unite ale Americii, unde își desfășoară activitatea didactică, în calitate de assistant professor la California State University, Fullerton. Redactor al revistei „Respiro”, face și oficiul de redactor corespondent al lunarului ieșean „Timpul”. În 1990 debutează cu volumul de proză scurtă Teama de amurg, urmat de romanul Sub semnul Orionului (1992), de cărțile de versuri Legende și eresuri (1995), Năluci și portrete (2001) și de proza din Imperiul generalilor târzii și alte
SUCEAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
al revistei „Viața studențească”. După absolvire e reporter, apoi redactor la Studioul de Radio Iași. Din 1960, în paralel cu funcția de șef de redacție culturală la Radio Iași, va fi cooptat la Catedra de literatură a Facultății de Filologie ieșene, unde predă, pe rând, teoria literaturii, estetica, teoria și practica presei. În aceste domenii se specializează în țară și peste hotare (Perugia, Stockholm). Redactor-șef adjunct al revistei „Cronica” (1966-1969), director al Teatrului Național din Iași (1969-1973), se transferă ulterior
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
a expunerii. Ca romancier, după Vatra legendelor (1970), o narațiune pitorească rememorând pilduitor timpuri legendare, abordează actualitatea în Ianus (I-II, 1980-1983). Protagonistul-narator e un inginer a cărui evoluție e surprinsă din momentul îndepărtării sale de la conducerea unei importante intreprinderi ieșene pentru a fi transferat într-o fabrică din Pașcani, de fapt inexistentă. El are astfel un bun prilej atât de reevaluare a etapelor, cât și a greșelilor făcute, segment exploatat destul de convențional de autor, chiar dacă se utilizează dubla perspectivă (alternarea
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
sub semnul lui Ianus, RL, 1984, 6; Dobrescu, Foiletoane, III, 113-120; Constantin Ciopraga, Dragoste de frumos, CRC, 1985, 5; Tașcu, Poezia, 275-282; Cosma, Romanul, I, 199-200; Maftei, Personalități, VIII, 277-279; Micu, Ist.lit., 359; Popa, Ist. lit., II, 447; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 397-398; Dicț. scriit. rom., IV, 423-424. Ș. A.
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
1979; Ghemuit într-un sâmbure, Iași, 1998. Repere bibliografice: Nicolae Panaite, A zidi vorbe și semne, CL, 1999, 5; George Bădărău, Acorduri clasice și moderne, CL, 1999, 8; Liviu Apetroaie, Lumea înspre afară, „Ziua de Iași”, 1999, 458; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 405. Ș. A.
TALPALARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290042_a_291371]
-
id="17">17 Idem, fond Consulatul de la Iași, dosar 2187, f. 1-12. </ref>. În același timp, cenzura rusă veghea, cu mare atenție, asupra unor eventuale difuzări nedorite ale unor publicații periodice din România, În Basarabia. Repetatele solicitări ale redactorului ziarului ieșean Curierul de Iași, Th. Balassan, de a obține consimțământul autorităților rusești pentru a difuza, În mod nestingherit, această publicație În Basarabia, n-au avut sorți de izbândă <ref id="18">18 ASRO, fond 11, inventar 1, dosar 9, f. 2-6
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
toată apreciarea publicului românesc, a copiilor, îndeosebi părinților și instituțiilor care ocrotesc acești copii victimizați. Lucrarea domnului sociolog George Cosmin Diaconu beneficiază de faptul că are girul științific al doamnei profsor.univ.dr. Doina Balahur personalitate de prestigiu a vieții universității ieșene. Prin subiectul analizat, mai ales prin o problematică examinată și cazuistica infracțională semnalată, autorităților aduce contribuție remarcabilă la îmbogățirea informației și cunoașterii științifice într-un domeniu fundamental al vieții socio-umane. Totuși, considerăm că lucrarea sociologul George Cosmin Diaconu, este susceptibilă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
textele sociologilor Dan Lungu și Liviu Chelcea, ale istoricului Florin Platon și ale scriitorilor Ruxandra Cesereanu și Paul Cernat. Analiza profesorului Gilles Ferréol, prieten al multor sociologi și psihologi români, a avut la început forma unei conferințe susținute în fața studenților ieșeni. La cererea noastră, a acceptat să publicăm textul conferinței sale în volumul de față. Sperăm ca această carte să provoace dezbateri. și mai sperăm să facem și o ediție a doua, completată în urma discuțiilor și ofertelor de colaborare. Referințe bibliografice
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de burse (sursă: Platon, Cristian, 1985). Nu erau examene prea numeroase, dar majoritatea erau foarte grele (se citează cazul unui student de la istorie care a promovat un examen abia la a douăzecea prezentare). Am intrat în clădirea impunătoare a universității ieșene, ca student în primul an (la secția de filosofie), în octombrie 1947, după un examen scris de admitere cu totul formal. De atunci și până astăzi (cu excepția stagiului militar) am trăit aici toate problemele vieții universitare, încât propria mea mărturie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nu a fost tocmai pe placul celor „mai de sus”, pentru că, după un scurt ocol pe la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (cu sigla CCES, ce dădea frisoane tuturor oamenilor de cultură), a fost trecut „pe linie moartă”, la conducerea radioului ieșean până la desființarea acestuia în 1985. După aceea a venit dl Alecu Floareș, „un Goebbels al culturii la Iași”, cum l-au poreclit destul de repede artiștii și intelectualii locali, însă rolul său a fost atât de important în înăsprirea cenzurii, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lumea celor drepți, adăugând că multe cărți a scris la viața lui. Răspunsul a evidențiat tocmai acest păcat de a fi lăsat lumii, pentru totdeauna, gânduri vinovate și mărturii mincinoase. Într-un alt context vorbeam despre tatăl unui remarcabil istoric ieșean care a refuzat să mai cânte altceva decât Internaționala. Cântase Deșteaptă-te, române! și a făcut pușcărie. După aceea, furia și neîncrederea erau așa de mari, încât, cu orice prilej festiv, cânta Internaționala. Era singurul cântec pentru care nu fusese
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dar din cauza sănătății șubrede nu poate frecventa cursurile. Intră în corespondență cu G. Ibrăileanu și îi trimite încercări poetice, dintre care unele vor apărea începând din 1920 în „Viața românească”. Alte poezii i s-au tipărit în „Viața Basarabiei”, „Însemnări ieșene” și „Adevărul literar și artistic”. Împreună cu soțul ei, asistentul Gheorghe Năstase de la Facultatea de Geografie a Universității ieșene, care obținuse o bursă pentru doctorat la Sorbona, pleacă în 1923 în Franța. Însă starea sănătății i se agravează și e nevoită
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
poetice, dintre care unele vor apărea începând din 1920 în „Viața românească”. Alte poezii i s-au tipărit în „Viața Basarabiei”, „Însemnări ieșene” și „Adevărul literar și artistic”. Împreună cu soțul ei, asistentul Gheorghe Năstase de la Facultatea de Geografie a Universității ieșene, care obținuse o bursă pentru doctorat la Sorbona, pleacă în 1923 în Franța. Însă starea sănătății i se agravează și e nevoită să se întoarcă în țară, stabilindu-se la Filioara, în apropierea mănăstirii Văratec. Moartea prematură a împiedicat-o
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
România nu este mai prejos. Vă amintiți de discuția, nu prea academică, dintre un membru al guvernului din perioada 1992-1996 și un senator prin care se negociau niște spații „mai umane”. Sau, în 2002, scandalul interceptării convorbirilor telefonice ale ziariștilor ieșeni. În concluzie, nu trebuie să lucrezi la SRI pentru a intercepta astfel de convorbiri telefonice. După ce în SUA s-au interzis importurile, producerea și vânzarea scannerelor de celulare, specialiștii au demonstrat cum, într-un minut, cu două fire scurte de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de publicistică de moravuri, pe teme moral-civice etc., dând seama de lecturi, de evenimente familiale, sentimentale sau sexuale, de vacanțe și călătorii, de episoade curioase, dramatice, semnificative ori pur și simplu amuzante din existența zilnică a autorului, a mediilor universitare ieșene, a obștii scriitoricești, a satului natal etc., colportând uneori, pur și simplu, bârfe, înnobilate prin scânteierea stilistică și prin hazul mizanscenei, și mai ales prin divagațiile hermeneutice pe care le prilejuiesc, ori trasând portrete ale unor contemporani. Filonul intimist - de
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
Domnul Venus, tr. Roxana Gheorghiu, pref. edit., Iași, 1991. Traduceri: Alfred Jarry, Căutarea Messalinei: romanul vechii Rome, îngr. și pref. trad., Iași, 1998. Repere bibliografice: Liviu Antonesei, Un eseist, „Dialog”, 1981, 79-80; Ion Bogdan Lefter, Aventurile editoriale ale unui eseist ieșean, CNP, 1992, 2; Mircea Mihăieș, Un San-A. printre cuvinte, O, 1992, 1; Dan C. Mihăilescu, Sfoara cu motocei, LAI, 1992, 13; Nicolae Bârna, Filiera franceză și hâtra zăbavă bahluviană, CC, 1992, 3-4; Cornel Moraru, „Sentimentul românesc al urii de
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
coloanele lui aleargă spiritul epocii”. Ideile sunt reluate de Hefter în bilanțul După un an, cu o precizare privind refuzul „de-a silabisi formulele curente lansate de idealiști sau de sceptici, de revoluționari sau de tradiționaliști”. Continuând prestația de la cotidianul ieșean „Lumea” (cu suplimentele sale literare, precum „Lumea. Bazar săptămânal”), redacția asigură un echilibru între partea informativă și cea de comentariu social și cultural. Fiecare număr include, pe prima pagină, medalionul unei personalități a lumii politice sau culturale, din țară ori
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]
-
la Iași. În 1872-1873 l-a suplinit pe Maiorescu la Catedra de filosofie a Universității din Iași. P.-F. a fost membru al societății Junimea din 1868, dar, impulsiv și orgolios, cu toate că avea aceleași idealuri estetice, se îndepărtează de gruparea ieșeană. Preocupat de orientările mai noi ale filosofiei și disciplinelor înrudite, a tipărit manuale de psihologie și logică și a popularizat metodele pedagogice ale lui Friedrich Fröbel. Activitatea de scriitor a lui P.-F. cunoaște două perioade: cea din timpul Junimii
POP-FLORANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
Se înscrie la Universitatea din Iași în 1869 și își ia licența la Facultatea de Litere în 1873. Timp de doi ani a fost secretar al Universității, apoi profesor la Școala Centrală de Fete și la alte licee și pensioane ieșene. Din 1869 P. se manifestă ca unul dintre cei mai dinamici membri ai societății Junimea. Colaborator al „Convorbirilor literare” încă din primul an de apariție, a fost prezent în revistă printr-o bogată și diversă publicistică. A susținut Junimea prin
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]