6,564 matches
-
să coopereze vreodată. c. Vânătoarea de cerbi (descrisă pentru prima oară de J. J. Rousseau în 1755: "dacă ar fi vorba de o vânătoare de căprioare, toată lumea ar înțelege clar că trebuie să rămână la postul său; dar, dacă un iepure ar trece prin apropiere, nu punem la îndoială că, fără nicio mustrare de conștiință, cineva ar pleca imediat în urmărirea acestuia și, pierzându-și prada, puțin i-ar păsa că i-a pus pe camarazii săi să și-o piardă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oare, ca vânătorul să rămână cu grupul și să mizeze pe o șansă mai mică de a prinde o captură mare pentru întregul trib sau să se despartă de grup și să urmărească perspectiva mai sigură de a aduce un iepure acasă propriei familii?" (idem, p. 68). 26 Aceasta înseamnă că acei indivizi care au tendința (sau simt nevoia) să controleze sunt dominați de starea de neîncredere. 27 Este vorba despre Calvin Coolidge, președinte al S.U.A. între 1923-1929. 28 În psihologia
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
albi. Când i-a fost prezentat, el s-ar fi retras automat, arătând distres. Micuțului Albert i-a fost frică nu doar de șobolani albi, ci și de alte animale cu blană albă nu putea să se apropie nici de iepuri albi. Deși, conform standardelor actuale, experimentul cu Micuțul Albert ar ridica mari probleme de etică, acesta a stat la baza teoriilor behavioriste asupra fobiilor demonstrând că fobia poate fi foarte ușor creată prin condiționarea clasică. În acest caz, stimului necondiționat
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
adaptabil" în studiul sistemelor biologice și în studiul interacțiunilor sociale duc la confuzie, dacă ele nu identifică în fiecare caz ce anume supraviețuiește. În cazul biologiei, este vorba de animalul individual și de abilitatea acestuia de a se reproduce. Un iepure care este mâncat de către o pisică pentru că este prea lent ca să scape nu va mai avea un urmaș. Iepurii mai rapizi vor fi cei care se vor reproduce. Când acest principiu se aplică evoluției sociale, însă, unitatea de supraviețuire este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
caz ce anume supraviețuiește. În cazul biologiei, este vorba de animalul individual și de abilitatea acestuia de a se reproduce. Un iepure care este mâncat de către o pisică pentru că este prea lent ca să scape nu va mai avea un urmaș. Iepurii mai rapizi vor fi cei care se vor reproduce. Când acest principiu se aplică evoluției sociale, însă, unitatea de supraviețuire este destul de diferită; nu este vorba de ființa umană individuală, ci de forma de interacțiune socială, cum ar fi un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
plimbare matinală. "Le spuneam data trecută, dragă Sorel, lui Andrei și lui Gabi, că de nemurire au nevoie oamenii care nu au nimic de făcut. Aceștia merită să trăiască pe câte o pajiște a "tinereții fără bătrînețe" și să vâneze iepuri, ca acolo, în basm. În schimb, cine are ceva de făcut și a apucat să facă trebuie să moară împăcat. Vreau să vă spun că la fel se întîmplă și cu câteva din popoarele mari ale lumii și, aducând în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mine. Galant al vostru, gelos, fierbinte, Deși - alt nimica n-am câștigat, Dar totdeauna îmi vor fi 'n minte Acele palme ce mi le-ați dat". Și tu nea Oneo! nu uit dulceața Când peste saduri, porumbiști, grâne, Gonind un iepure de dimineață Flămând pe vară sosii la tine: Cu ce plăcere toți m' ospătară, Bătrâni și tineri! - Dar cel jurat Cu alți doi marturi mă apucară "Să ispășească câte - am stricat". Adio scumpă, și mult dorită Sălășluire de farmec plină
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
estragem această notiță, serbează acest fapt nobil prin publicarea portretului Esc[elenței] S[ale] în numărul său din urmă. [15 decembrie 1876] IEPURILE LUI DONICI Într-o foaie din 1853 găsim următoarea povestire pe care o face Const. Negruzzi despre iepurele renumitului fabulist Donici: Începuse a mi se urî la țară. Pentru ce? Singur eu nu știu, se vede pentru că omul[ui] e dat a nu se mai mulțămi nicăieri. Într-o dimineață, mi-am luat pușca și m-am dus
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
știu, se vede pentru că omul[ui] e dat a nu se mai mulțămi nicăieri. Într-o dimineață, mi-am luat pușca și m-am dus de m-am pus la pândă în marginea unei lunci, cu gând să împușc un iepure. N-au trecut mult și am și văzut iepuri și șoldani ieșind pe {EminescuOpIX 512} toloacă, jucîndu-se, alergând, sărind, dar se învîrteau și apoi fugeau așa de iute încît n-apucam să chitesc. Deodată zăresc pe unul mai bătrân, cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nu se mai mulțămi nicăieri. Într-o dimineață, mi-am luat pușca și m-am dus de m-am pus la pândă în marginea unei lunci, cu gând să împușc un iepure. N-au trecut mult și am și văzut iepuri și șoldani ieșind pe {EminescuOpIX 512} toloacă, jucîndu-se, alergând, sărind, dar se învîrteau și apoi fugeau așa de iute încît n-apucam să chitesc. Deodată zăresc pe unul mai bătrân, cu părul sur, că iese cu pași rari din pădure
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
O! drept vă spun c-am rămas cuprins de mirare... "Să mă ferească Dumnezeu, i-am răspuns, eu nu sânt deprins a vâna dobitoace care vorbesc. Tu ești năzdravan de bună samă! '' "Ba nicidecum - adăogi el - eu sint un bătrâne iepure a lui Donici". Zău nu mai era de vorbă, rămăsesem încremenit. Mi-am zvârlit pușca și m-am închinat lui cu multă plecăciune: i-am cerut iertăciune că nu l-am cunoscut, bănuindu-l că se pusese în primejdie de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși ai statului rus (sudeți), pământul lor strămoșesc, dar după numeroase înfățișări în instanțele de judecată. Preotul Ion Lazăr, Ion Porumboiu, Vasile Croitoru, Năstasă Lazăr
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
salată asezonată cu un sos vinegretă. Fasole albă cu lăptuci și porumb Ingrediente pentru 4 persoane • 100 g lăptuci • miezul unei căpățâni de lăptucă • 2 roșii • 100 g fasole albă fiartă • 100 g fasole verde (păstăi) • 100 g porumb • măcrișul iepurelui • oțet • ulei de măsline extravirgin • sare • piper Timp de preparare: 20 min. Conținut caloric: 234 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Fasolea se fierbe în apă ușor sărată, se ține sub jetul de apă de la robinet, să
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
la suprafață. La sfârșit, se condimentează cu ulei de măsline și, din abundență, cu piper proaspăt măcinat. Se servește fierbinte. Ciorbă de verdețuri Ingrediente pentru 4 persoane • 500 g sfeclă (cu frunze) • o legătură de limba-mielui • o legătură de măcrișul iepurelui • o legătură de mărar • 4 bucăți de anghinare • un fir de praz • 2 l supă vegetală (poate fi obținută din granule pentru supe instant) • 2 ouă • 40 g unt • parmezan ras • sare • crutoane din pâine (facultativ) Timp de preparare: 90
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
l supă vegetală (poate fi obținută din granule pentru supe instant) • 2 ouă • 40 g unt • parmezan ras • sare • crutoane din pâine (facultativ) Timp de preparare: 90 min. Conținut caloric: 220 kcal/porție Mod de preparare: Se curăță sfecla, măcrișul iepurelui, mărarul și limba-mielului. Anghinarea și prazul se curăță de părțile mai tari și se retează, având grijă să nu se taie toată partea verde a prazului. Se spală toate verdețurile, se scurg cu grijă, se taie în bucăți mari, se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
și orice nume pe care-l dădea omul fiecărei viețuitoare, acela era numele”<footnote Biblia ( Geneza), 2.19. footnote>. Spre deosebire de restul animalelor care, după cum se pare, se confruntă În viața lor de zi cu zi În raport cu stimulii direcți, empiric sesizabil (iepurele fuge atunci când vede vulpea, sau simte mirosul ei, sau aude un foșnet ce i-ar semnala pericolul), omul se comportă față de vulpe pe baza a ceea ce știe (cunoaște) și Înțelege că poate și trebuie să facă. Vulpea poate deveni obiect
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
încântătoare diademă de verdeață, care, ca doi străjeri stau (la est și la vest) de ambele părți ale comunei, cătând unul în fața altuia. Păduri stufoase umbresc culmile acestor dealuri și, nu departe, natura îți prezintă platouri arse de soare, unde iepurii și alte rozătoare dormitează alene. Astfel, de la miazănoapte la miazăzi, trăiesc într-acest ținut, alături unul de altul și armonizând cadrul natural împreună, stejarii, brazii și fagii trufași care își înalță semeț capul spre cer. Alături, te afunzi într-o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Sussex și Gât golaș de Transilvania. Se mai cresc curci, gâște și rațe, dar în mai mică măsură. Prin anii 1980, la Tarnița, în pădurea Leaua, a existat o crescătorie de fazani care contribuia la popularea zonei cu vânat. Creșterea iepurilor, după anul 2000, a înregistrat unele progrese în câteva gospodării, prin valorificarea resurselor vegetale. Se cresc iepuri din rasele „Alb vienez”, „Uriașul alb”, „Angora” sau rase mixte. Amintim, printre crescătorii de iepuri, pe Neculai Mihăilă, Ion Tătărășanu, Vasile Maftei, Petru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
măsură. Prin anii 1980, la Tarnița, în pădurea Leaua, a existat o crescătorie de fazani care contribuia la popularea zonei cu vânat. Creșterea iepurilor, după anul 2000, a înregistrat unele progrese în câteva gospodării, prin valorificarea resurselor vegetale. Se cresc iepuri din rasele „Alb vienez”, „Uriașul alb”, „Angora” sau rase mixte. Amintim, printre crescătorii de iepuri, pe Neculai Mihăilă, Ion Tătărășanu, Vasile Maftei, Petru Puiu și Mihai Baban. Analizându-i formele de manifestare în timp și spațiu, constatăm că știința românilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care contribuia la popularea zonei cu vânat. Creșterea iepurilor, după anul 2000, a înregistrat unele progrese în câteva gospodării, prin valorificarea resurselor vegetale. Se cresc iepuri din rasele „Alb vienez”, „Uriașul alb”, „Angora” sau rase mixte. Amintim, printre crescătorii de iepuri, pe Neculai Mihăilă, Ion Tătărășanu, Vasile Maftei, Petru Puiu și Mihai Baban. Analizându-i formele de manifestare în timp și spațiu, constatăm că știința românilor de a munci pământul se caracterizează în egală măsură prin unitate și varietate. Unitate pentru că
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
desfacerea mărfurilor (C.P.A.D.M.); - 1992: CONSUMCOOP; - 1996: Cooperativa de Consum. Obiectul de activitate al Cooperativei consta în: - schimbul de produse între sate și orașe; aprovizionarea familiilor de la sate cu mărfuri alimentare și nealimentare; - achiziționarea surplusului de produse agroalimentare (păsări, iepuri, ouă, fasole, nuci, semințe de dovleac, etc.); - prestări servicii către populație: industriale - croitorie, tricotaje, atelier lăcătușărie, sifonarii și gogoșerii; neindustriale - frizerie și coafură, transport hipo, închirieri de veselă pentru diferite evenimente, băi publice etc. Conducerea Cooperativei de Consum de-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
VÂNĂTOAREA Practicată de către boieri din plăcere, vânătoarea a constituit pentru țăranii din zonă o sursă de hrană și de materiale pentru îmbrăcăminte. Pădurile din aceste locuri adăposteau un bogat fond cinegetic, format mai ales din mistreți, căprioare, vulpi, lupi și iepuri. În impresiile unui călător străin care vizita aceste meleaguri prin secolul al XVIII-lea, era consemnat: „în râuri și mlaștini și pe câmp se află din belșug păsări de văzut, dar locuitorii nu se îndeletnicesc cu vânătoarea, fiind ocupați cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
păsări de văzut, dar locuitorii nu se îndeletnicesc cu vânătoarea, fiind ocupați cu alte treburi: ară, pasc vitele, fac unt, cresc albinele și altele...” În contrast cu aceste informații, pe la 1788 se menționa că țăranii vânau în Moldova cam 20.0000 de iepuri. Reglementarea vânătorii în Moldova s-a făcut în anul 1842 astfel: între 1 martie și 25 august era interzisă vânătoarea iepurilor, căprioarelor, a găinușelor și a potârnichilor. Proprietarii de moșii aveau voie să oprească vânătoarea pe pământurile lor după bunul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albinele și altele...” În contrast cu aceste informații, pe la 1788 se menționa că țăranii vânau în Moldova cam 20.0000 de iepuri. Reglementarea vânătorii în Moldova s-a făcut în anul 1842 astfel: între 1 martie și 25 august era interzisă vânătoarea iepurilor, căprioarelor, a găinușelor și a potârnichilor. Proprietarii de moșii aveau voie să oprească vânătoarea pe pământurile lor după bunul plac, dar aveau obligația să anunțe acest lucru la toate intrările pe moșie. Din a doua jumătate a secolului al XIX
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-a observat o preocupare majoră pentru protecția faunei locale, lăsându-se lucrurile să meargă de la sine în acest domeniu. În ultimul timp, fondul cinegetic a scăzut considerabil, în jurul satelor puse în discuție fiind întâlnite tot mai puține animale sălbatice: iepuri, căprioare, vulpi sau lupi și păsări precum fazanul. Iarna, pe vremea când eram copil, se prindeau vrăbii cu covata (alghia), folosind momeală și un bețișor care era manevrat cu o sfoară din casă. CLIMA Clima comunei Oncești este temperat- continentală
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]