4,887 matches
-
primară, speranță de viață rezonabilă, dar risc operator prohibitiv din cauza comorbidităților severe. Din nou, pacientul vârstnic poate fi încadrat, după o selecție atentă, în această categorie. Ambele ghiduri (12,13) punctează beneficiul terapiei de resincronizare cardiacă la pacienți simptomatici, cu Im secundară severă, dacă se respectă indicațiile ghidurilor specifice. În concluzie, Im la pacientul vârstnic este o problemă reală de sănătate, cu creștere accentuată a prevalenței în paralel cu îmbătrânirea populației, dar în același timp dublată de controverse vizavi de management
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
severe. Din nou, pacientul vârstnic poate fi încadrat, după o selecție atentă, în această categorie. Ambele ghiduri (12,13) punctează beneficiul terapiei de resincronizare cardiacă la pacienți simptomatici, cu Im secundară severă, dacă se respectă indicațiile ghidurilor specifice. În concluzie, Im la pacientul vârstnic este o problemă reală de sănătate, cu creștere accentuată a prevalenței în paralel cu îmbătrânirea populației, dar în același timp dublată de controverse vizavi de management. Deși în multe privințe datele referitoare la vârstnici sunt sărace, pacientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
operator crescut și vârste peste 85 de ani, mortalitatea fiind de 26-30% (10). 28.3.3. Tratament chirurgical La pacienții cu HTP sau supraîncărcare a cordului drept, se indică cateterizarea concomitentă a cordului drept. Odată stabilizați, pacienții cu infarct miocardic (IM) fără undă Q pot urma procedee de revascularizare chirurgicală. Pacienții cu IM cu undă Q au o rată redusă a mortalității dacă repermeabilizarea este temporizată pentru cel puțin 3 zile, în condițiile în care pacientul rămâne stabil, enzimele cardiace sunt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
10). 28.3.3. Tratament chirurgical La pacienții cu HTP sau supraîncărcare a cordului drept, se indică cateterizarea concomitentă a cordului drept. Odată stabilizați, pacienții cu infarct miocardic (IM) fără undă Q pot urma procedee de revascularizare chirurgicală. Pacienții cu IM cu undă Q au o rată redusă a mortalității dacă repermeabilizarea este temporizată pentru cel puțin 3 zile, în condițiile în care pacientul rămâne stabil, enzimele cardiace sunt în scădere și nu există argumente în favoarea unei leziuni miocardice severe. Balonul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
mitrale în conjuncție cu stenoza, se impune protezarea valvulară. Bioprotezele mitrale nu beneficiază de aceeași durabilitate și stabilitate în timp comparativ cu cele aortice. Boala mitrală la pacienții vârstnici cu IC este secundară regurgitării mitrale ischemice după un infarct miocardic (IM) în teritoriul arterei circumflexe sau dilatării inelului valvular atribuabilă cardiomegalieiasociate. Pacienții cu reflux mitral primitiv sau secundar cardiomiopatiei dilatative beneficiază de plasarea unui inel simplu de anuloplastie care reduce dimensiunea antero-posterioară a inelului valvei mitrale și apropie cuspele. Deoarece cuspele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
unui abord mai agresiv al valvulopatiei cu refacere sau protezare. Un număr semnificativ de pacienți cu IC și scădere a FE prezintă regurgitare mitrală ca rezultat al infarctului de perete inferior sau dilatării VS. Mecanismul de producere al insuficienței mitrale (Im) este diferit. Pacienții cu infarcte inferioare prezintă scurtarea mușchilor papilari posteriori și dilatare asimetrică a inelului posterior ca urmare a afectării teritoriului arterei circumflexe. Pacienții cu dilatarea VS au inelul dilatat posterior. Există situații în care se pot asocia aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
situații în care se pot asocia aceste leziuni, de exemplu, tracțiunea postischemică a cuspei posterioare și IC cronică cu hipertrofie cardiacă și hipertrofie anulară. Deși macroscopic sistemul valvular este indemn, în esență funcția este alterată, ceea ce determină grade variabile de Im. În Im disfuncția valvulară este secundară afectării ventriculare și cardiomiopatiei dilatative, jetul fiind orientat spre porțiunea inelară centrală. Aceste caracteristici sunt utilizate în ecocardiografia preoperatorie în vederea examinării mecanismului de insuficiență valvulară și elaborării unui plan de corecție chirurgicală a defectului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
care se pot asocia aceste leziuni, de exemplu, tracțiunea postischemică a cuspei posterioare și IC cronică cu hipertrofie cardiacă și hipertrofie anulară. Deși macroscopic sistemul valvular este indemn, în esență funcția este alterată, ceea ce determină grade variabile de Im. În Im disfuncția valvulară este secundară afectării ventriculare și cardiomiopatiei dilatative, jetul fiind orientat spre porțiunea inelară centrală. Aceste caracteristici sunt utilizate în ecocardiografia preoperatorie în vederea examinării mecanismului de insuficiență valvulară și elaborării unui plan de corecție chirurgicală a defectului. Contraindicațiile chirurgiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
chirurgiei valvulare se referă la pacienții foarte în vârstă cu inel mitral calcificat și risc de disfuncție atrioventriculară, complicație adesea fatală, ceea ce face ca păstrarea valvei mitrale originale să fie un procedeu mai sigur. La pacienții cu SA severă și Im moderată, scăderea obstrucției tractului de ejecție prin înlocuirea valvei aortice reduce regurgitarea mitrală în majoritatea cazurilor. Înlocuirea valvei aortice poate fi singura modificare care poate reduce Im în prezența stenozei aortice severe. Majoritatea procedeelor chirurgicale de revascularizare sau de reprotezare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
originale să fie un procedeu mai sigur. La pacienții cu SA severă și Im moderată, scăderea obstrucției tractului de ejecție prin înlocuirea valvei aortice reduce regurgitarea mitrală în majoritatea cazurilor. Înlocuirea valvei aortice poate fi singura modificare care poate reduce Im în prezența stenozei aortice severe. Majoritatea procedeelor chirurgicale de revascularizare sau de reprotezare necesită CEC. Protecția miocardică este esențială la pacienții cu IC care necesită clampare îndelungată a aortei datorită gradului de complexitate a tehnicilor chirurgicale. Pacienții care prezintă un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
un program de reabilitare cardiovasculară în decurs de 5 ani. Rezultatele au arătat diferențe semnificative statistic. Astfel, pacienții care au urmat 36 de sesiuni de reabilitare au avut un risc de mortalitate cu 14% mai redus și un risc de IM cu 12% mai mic, în comparație cu pacienții care au urmat 24 sau mai puține sesiuni de reabilitare cardiovasculară. Riscul a fost și mai redus în raport cu pacienții care au urmat mai puțin de 12 sesiuni de reabilitare: risc de mortalitate cu 22
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
în comparație cu pacienții care au urmat 24 sau mai puține sesiuni de reabilitare cardiovasculară. Riscul a fost și mai redus în raport cu pacienții care au urmat mai puțin de 12 sesiuni de reabilitare: risc de mortalitate cu 22% mai redus, risc de IM cu 23% mai redus, în raport cu cei care au urmat doar o sesiune de reabilitare: risc de mortalitate cu 47% mai redus, risc de IM cu 31% mai redus (22). Un studiu realizat în Statele Unite, incluzând 601.099 de pacienți, beneficiari
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
mai puțin de 12 sesiuni de reabilitare: risc de mortalitate cu 22% mai redus, risc de IM cu 23% mai redus, în raport cu cei care au urmat doar o sesiune de reabilitare: risc de mortalitate cu 47% mai redus, risc de IM cu 31% mai redus (22). Un studiu realizat în Statele Unite, incluzând 601.099 de pacienți, beneficiari ai pro gramului US Medicare, care au fost spitalizați pentru boală coronariană sau proceduri de revascularizare miocardică, a demonstrat rate ale mortalității cu 21
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
exclude atât embolia pulmonară, cât și disecția acută de aortă în primele 24 de ore de la instalare. Evaluarea imagistică este esențială în stabilirea diagnosticului de certitudine ( tabelul 36.6). Diagnosticul diferențial se realizează cu alte sindroame algice toracice (embolie pulmonară, IM, pericardită, pneumotorax) sau abdominale (colică renală, perforație intestinală, ischemie mezenterică). În cazul pacienților care nu acuză durere, în funcție de simptomatologie, se exclud alte cauze de emboli periferici și deficite neurologice. 36.2.5. Evoluția naturală Evoluția naturală a disecției de aortă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
rupturii. Prevalența disecției de aortă este estimată la 0,5 -2,9/100.000/an, cu o mortalitate de 3,2-3,6/100.000/an. Complicațiile secundare disecției de aortă sunt ruptura aortică cu tamponadă cardiacă, disecția ostiilor coronare cu IM, insuficiența aortică acută, accident vascular cerebral (AVC) prin obstrucția trunchiurilor supraaortice, ischemie viscerală, ischemie periferică acută. Mortalitatea precoce este de 1-3% pentru fiecare oră de la instalare și de 25 -35% în primele 24 de ore, 50% în 48 ore, 70
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
reprezintă unele dintre cele mai semnificative riscuri ale pacienților supuși intervențiilor chirurgicale majore non -cardiace. În SUA, anual, aproximativ 27 de milioane de pacienți suferă intervenții chirurgicale non-cardiace (1). Dintre aceștia, în jur de 50.000 suferă un infarct miocardic (IM) perioperator. În plus, peste jumătate dintre cele 40.000 de decese perioperatorii anuale sunt cauzate de evenimente cardiace. În Europa se estimează că au loc în jur de 40 de milioane de intervenții chirurgicale pe an, cu o incidență a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
perioperator. În plus, peste jumătate dintre cele 40.000 de decese perioperatorii anuale sunt cauzate de evenimente cardiace. În Europa se estimează că au loc în jur de 40 de milioane de intervenții chirurgicale pe an, cu o incidență a IM postoperator de 1% (400.000) și o mortalitate cardiovasculară de 0,3% (133.000). O meta-analiză a unor studii mari a găsit o incidență a evenimentelor cardiace (IM perioperator și moarte cardiacă) la 30 zile de 2,5% la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
40 de milioane de intervenții chirurgicale pe an, cu o incidență a IM postoperator de 1% (400.000) și o mortalitate cardiovasculară de 0,3% (133.000). O meta-analiză a unor studii mari a găsit o incidență a evenimentelor cardiace (IM perioperator și moarte cardiacă) la 30 zile de 2,5% la pacienții neselectați cu vârsta peste 40 ani (2). Aceste complicații au fost mai importante la pacienții cu intervenții chirurgicale vasculare, care au avut o incidență de 6,2% a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
arată un trend spre creșterea numărului de pacienți vârstnici cu comorbidități (4). Printre comorbiditățile semnificative ale pacienților vârstnici cu intervenții chirurgicale, bolile cardiovasculare au prevalența cea mai mare. Morbiditatea și mortalitatea cardiacă perioperatorie se datorează în cea mai mare parte IM, insuficienței cardiace (IC) sau aritmiilor. De aceea, consultul preoperator trebuie să stabilească diagnosticul de boală coronariană, disfuncție sistolică a ventriculului stâng (VS) sau aritmii semnificative, dar și opțiunile terapeutice adecvate la această categorie de pacienți. Pacienții cu vârsta peste 50
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
care suferă intervenții chirurgicale non-cardiace ridică mai multe probleme decât restul pacienților. Stresul indus de intervenția chirurgicală crește activitatea neuroendocrină și alterează statusul coagulării. Hipotensiunea arterială, hipertensiunea arterială (HTA) și tahicardia, în prezența hipercoagulabilității, pot conduce la apariția infarctului miocardic (IM). Datele care există până în acest moment sugerează că afectarea balanței dintre necesarul și oferta de oxigen la nivel miocardic are o importanță deosebită în perioada postoperatorie precoce. Pierderile sanguine, creșterea necesarului miocardic de oxigen datorită creșterii alurii ventriculare și tensiunii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
oxigen la nivel miocardic are o importanță deosebită în perioada postoperatorie precoce. Pierderile sanguine, creșterea necesarului miocardic de oxigen datorită creșterii alurii ventriculare și tensiunii arteriale (TA) secundar stresului chirurgical, ca și creșterea reactivității plachetare sunt etape importante în apariția IM perioperator. Factorii fiziologici asociați intervenției chirurgicale predispun la ischemie miocardică, mai pronunțată la pacienții cu boală coronariană, care sunt în general vârstnici. Mortalitatea după chirurgia non-cardiacă a scăzut, dar IM perioperator încă are un risc mare de deces sau se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
ca și creșterea reactivității plachetare sunt etape importante în apariția IM perioperator. Factorii fiziologici asociați intervenției chirurgicale predispun la ischemie miocardică, mai pronunțată la pacienții cu boală coronariană, care sunt în general vârstnici. Mortalitatea după chirurgia non-cardiacă a scăzut, dar IM perioperator încă are un risc mare de deces sau se asociază cu o durată mai lungă de spitalizare și costuri mai mari. Evaluarea riscului cardiac preoperator are ca scopuri identificarea statusului medical al pacientului și a riscurilor cardiace ridicate de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
pacienții cu vârsta între 60 i 69 de ani, de 3,3 ori la cei din categoria de vârstă 70 -79 ani și de 4,5 ori la cei cu vârsta între 80 i 89 de ani (7). Deși fiziopatologia IM perioperator nu este încă pe deplin cunoscută, este acceptat în momentul de față faptul că ruptura plăcii coronariene, cu formarea de trombi și ocluzia vasului, este o cauză importantă a sindroamelor coronariene acute perioperatorii. Răspunsul la stresul chirurgical constă în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
de trombi și ocluzia vasului, este o cauză importantă a sindroamelor coronariene acute perioperatorii. Răspunsul la stresul chirurgical constă în eliberarea de catecolamine cu vasospasm, scăderea activității fibrinolitice, activarea plachetelor și hipercoagulabilitate (8). La pacienții cu boală corona riană semnificativă, IM perioperator poate fi cauzat de asemenea de modificarea balanței cerere/ofertă din cauza tahicardiei și creșterii contractilității miocardice. La 41% dintre pacienții cu intervenții chirurgicale vasculare au fost descrise episoade de subdenivelare a segmentului ST, indicând ischemie subendocardică, cel mai frecvent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
coronariene înainte de intervențiile chirurgicale majore elective (17). În acest studiu, 510 pacienți cu stenoză semnificativă au fost randomizați fie la revascularizare, fie fără revascularizare, înainte de intervenția chirurgicală. În primele 30 zile nu s-a observat nici o reducere a numărului de IM sau decese. În plus, prognosticul pe t ermen lung al pacienților revascularizați preoperator a fost similar cu al celor care au primit terapie medicamentoasă optimă. În concordanță cu acest studiu, ghidurile ACC/ AHA nu recomandă revascularizare coronariană profilactică de rutină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]