7,197 matches
-
civică. Modernizarea cere o percepție a avangărzii, a inovației și o permanentă reflecție asupra viitorului. Avem nevoie de o utopie culturală, În sensul Înnoirii, dar În același timp nu reușim să fixăm limitele ei critice. Ne hrănim cu utopicul deoarece imaginarul cultural ne Îndeamnă să proiectăm, să construim un alt tip de Încredere socială În același timp cu o necesară reflexie critică. Conștiința critică a modernității cere examinarea continuă a acestor limite ale utopicului. În ce măsură utopia poate fi nocivă, poate conduce
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un astfel de caracter „utopic”, În sensul constructiv al unui idealism social, cu atât va avea vocabularul tranziției mai multe sinonime. Societatea civilă are nevoie de mai multă diversitate, de acceptarea acestui lucru, ceea ce nu vine niciodată de-a gata. Imaginarul este considerat subversiv, anarhic, de vreme ce se opune unor formule deja existente. Poate că societatea civilă este și grupul pensionarilor care joacă șah În parc. Dar ceea ce poate fi semnificativ ca experiență de comunicare este Încercarea de a dezvolta un proiect
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apoi la răspunsul dumneavoastră cum că această vorbire ar fi justificată de păstrarea unor date, cred că românul generic nu cere nici un fel de Îngăduință pentru a-și contura o imagine. Este vorba, desigur, de o imagine care precipită În imaginar: În imaginarul românesc, dar și În cel occidental (se vede că sunt de fapt tot atâtea precipitate imaginale câte contexte vom lua În atenție). Coerentă sau nu, imaginea acestui român generic se coagulează acolo. Nici un discurs asupra societății civile nu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
răspunsul dumneavoastră cum că această vorbire ar fi justificată de păstrarea unor date, cred că românul generic nu cere nici un fel de Îngăduință pentru a-și contura o imagine. Este vorba, desigur, de o imagine care precipită În imaginar: În imaginarul românesc, dar și În cel occidental (se vede că sunt de fapt tot atâtea precipitate imaginale câte contexte vom lua În atenție). Coerentă sau nu, imaginea acestui român generic se coagulează acolo. Nici un discurs asupra societății civile nu Își poate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
binele societății poate fi impus de o elită. Ruxandra Cesereanu: Horea, spuneai că astăzi nu se poate vorbi de o conștiință a crizei la nivelul intelectualilor. Sper să nu fie vorba de narcisism aici, dar vă mărturisesc că am scris Imaginarul violent al românilor tocmai având conștiința unei crize; adevărat, am urmărit doar niște nuclee subiective și niște puncte de reper ale acestei crize românești, prin ideea de fratricid lingvistic și prin mineriade. Horea Poenar: Până În ’96 nu există această conștiință
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
gen de curiozitate personală care ține de gradul de deschidere pe care Îl ai spre exterior, deschidere care se poate Întinde de la „obsedantul deceniu” la filmele documentare de orice tip. Eu sunt un produs al acestui master, de Istorie a imaginarului și al cursului cu Sanda Cordoș. Dacă până În anul IV nu mă interesa deloc cursul de istoria comunismului ținut de Ruxandra Cesereanu, Începând de la aceste cursuri mi s-a părut că este o epocă foarte interesantă și care merită discutată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din contactul cu generațiile mai tinere. A treia chestiune este una procentuală, care ține de diversitate regională, de personalitate și de caracter: dacă ne gândim la ansamblul generației ’80, veți vedea că amprentele culturale care se repetă sunt destul de puține. Imaginarul concentrat În Cluj este mai difuz la nivelul Bucureștiului și mult mai difuz la nivelul Timișoarei. Dacă ați fi făcut facultatea acolo, toți ați fi devenit central-europeni, cu toate deschiderile necesare. Deci este și o fatalitate geoculturală În care ați
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
University, Bloomington; visiting fellow la New York, Columbia University, respectiv la Institute for Psychohistory (1997, 1999, 2000) și la University of North Carolina, Chapel Hill (2001). Corin Braga este șeful Catedrei de Literatură Comparată și director al Centrului de Cercetare a Imaginarului de la Facultatea de Litere din Cluj. A fost director al revistei Echinox (1993-2000), iar actualmente este director al Caietelor Echinox. Coordonează colecția de carte Mundus Imaginalis la Editura Dacia. Doctor În litere În 1997 la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu o teză
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
la Catedra de Literatură Comparată a Facultății de Litere din Cluj și redactor la revista de cultură Steaua. A publicat următoarele eseuri de mentalitate: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (1998), Panopticum. Tortura politică În secolul XX (2001), Imaginarul violent al românilor (2003), Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (2004), Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste (ediția a II-a, 2005)și Năravuri românești (2007). A publicat Împreună cu studenții patru volume experimentale conținând reportaje sociale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de Litere din Cluj În 1995; și-a luat doctoratul În 2004. În prezent este lector universitar la Catedra de Literatură Universală și Comparată a Facultății de Litere din Cluj, calitate În care susține un curs despre literatura erotică și imaginarul relațiilor de gen. A debutat În presă În 1991. A debutat În volum cu critică literară: Optzecismul și promisiunile postmodernismului (Editura Paralela 45, Pitești, 1999), pentru care a obținut Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, devenind membră a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
revenire a veacului de aur. Suplement la Geografie conține o descriere de un relief artistic pronunțat a fantasticului tărâm al morții. Deși se apropie tematic de lirica preromantică a mormintelor, meditația lui F.-B. nu este tributară izvoarelor străine, ci imaginarului popular. SCRIERI: [Poezii], în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, III, Viena, 1862, 512-517, PAU, 79-83. Repere bibliografice: Ioan Rațiu, Vasile Fabian-Bob, Blaj, 1907; Densusianu, Lit. rom., II, 35-36; Călinescu, Ist. lit. (1941), 111-112, Ist. lit. (1982
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
vădește la fel de stringent articulată atât ca sistematizare a temelor, cât și ca developare a interpretării. F. scrie, de pildă, despre „geometria textului bacovian”, care „descrie o rotire în descreștere și cădere, sugestie a iminentului crepuscul”, despre spațiu și timp, dinamica imaginarului, despre măștile eului liric, despre „formele ironice prezente în textul bacovian”. „Ascultarea” textului se desfășoară însă și în perspectiva unor delimitări necesare pentru situarea liricii bacoviene în modernitate: „Produs al experienței decadente, poezia bacoviană se aliniază în spiritul veacului într-
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
intimă resorturi mult mai complexe. Reacțiile oamenilor de aici sunt discrete până la esență, monotonia și cenușiul existenței mascând căutarea a ceva indefinit. Autorul se concentrează fără ostentație asupra acestei idei în pagini de o bună expresivitate, în care realul și imaginarul se întrepătrund armonic într-o perfectă simetrie. După romanul Un om în câmp, F. s-a întors la proza scurtă, cultivată în volumele anterioare, Barcă de vânzare (1980), Paradisul de fier (1980), Portocale pentru eschimoși (1983), Peripeții de vacanță (1986
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
unei femei adus de ape/ și sufletul ei sălbăticit lovindu-ne fața./ Amintește-ți:/ ziua în care am descoperi nesfârșita bunătate/ și valul de sânge din care tinerii morți/ fac semne celor de pe țărm” (Poem de dragoste). Simbolurile tutelare ale imaginarului sunt trandafirul și ciuma, care se distribuie alternativ în economia volumului. Deși ele amintesc, la o primă lectură, de cunoscuta sciziune baudelairiană, M. nu acceptă edulcorarea estetizantă ca răspuns viabil dat cataclismelor istorice. Mai mult, scriitura se autodenunță, dezvăluindu-și
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
guvernată de categorii pragmatico-teleologice, asociate tipurilor de activități umane deja constituite, demonstrativul, argumentativul, prescriptivul, descriptivul, narativul, conversaționalul. Pentru textul poetic (literar) autoarea adoptă categoria estetică a „autoformativității”, generatoare a unei activități pentru care forma devine scopul însuși al acțiunii formative. Imaginarul, una dintre categoriile fundamentale ale poeticității, se bucură de o atenție specială, stabilindu-se câteva premise filosofico-estetice pentru o logică a imaginarului. O ultimă problemă discutată este intertextualitatea. Este propus un model al intertextualității, luându-se în considerare atât producerea
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
adoptă categoria estetică a „autoformativității”, generatoare a unei activități pentru care forma devine scopul însuși al acțiunii formative. Imaginarul, una dintre categoriile fundamentale ale poeticității, se bucură de o atenție specială, stabilindu-se câteva premise filosofico-estetice pentru o logică a imaginarului. O ultimă problemă discutată este intertextualitatea. Este propus un model al intertextualității, luându-se în considerare atât producerea de texte (relația autor-text) și receptarea lor (relația text-lector), cât și relațiile abstracte, ideale, ce pot fi imaginate între textele existente. Aceste
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
asupra morții inexorabile, care urmează capriciilor „norocului” (Destinul, Filosofia morții), se prelungește, vindicativ, în ideea generalizatoare (și egalizatoare) de condiție umană supusă legii supreme a stingerii. Chiar tendința evaziunii în iluzoriu și himeric, deja schițată, apare ca o revanșă în imaginar a eului macedonskian, lovit și încarcerat în real. Imaginea romantică a geniului, demiurg al unui univers ideal, și mișcarea fundamentală de eliberare din real își corespund, configurând axa în jurul căreia se organizează întreaga rețea de motive și teme. Repulsia în fața
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
obsesia „soartei”, poetul are sentimentul acut, dureros al relativității universale (Psalmi moderni, Dialogul morților). Se naște atunci o stare de oboseală profundă a sufletului (Nepăsare), din care unica ieșire posibilă duce spre paradisurile artificiale ale visului și himerelor, spre spațiile imaginarului exotic și spre plăsmuirile gratuite ale fanteziei grațioase sau macabre. Virtuozitățile picturale din Acșam Dovalar, Banchet la curte, decorativul miniatural și stilizat din Rondelurile de porțelan sunt de orientare parnasiană, ca și unele viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
mare coerență în complexitatea ei, poezia relevă o structură romantică dominată de tensiunea real-ideal, de obsesia eului și a „soartei”. Amară în fulgerările ei satirice, atrasă de mitul trecutului paradisiac și de un naturism păgân, tonifiant, ispitită și de spațiile imaginarului exotic, ea se distanțează de tiparele romantismului prin absența aproape totală a strunei elegiace, prin intuiția sugestiei muzical-simboliste, prin „magia” senzitivă și vocația stilizării parnasiene. În reușitele sale M. este marele poet al epocii, alături de Eminescu, de care se distinge
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Livius Ciocârlie, Costache Olăreanu, Marius Tupan ș.a. În analiză criticul recurge și la modalitatea tradițională a rezumării acțiunii, dar are abilitatea de a o filtra prin prisma viziunii moderne a structurilor epice. În cronicile și eseurile din volumul Figuri ale imaginarului poetic (1999) el operează cu un discurs hermeneutic aplicat operei lirice, relevând „miezul sublim al poeziei, plusul de nimb al existenței ființei în plusul de uimire a cuvintelor”. Remarcabile sunt interpretările date liricii lui Marin Sorescu, interesantă aceea dedicată lui
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
din volumele Lola, Lolita, Bonita (2000) și Grădina lui Athis (2002) sunt niște meditații în care eul liric filtrează lumea prin metafore și simboluri mitologice, imaginând un tărâm al seninătății și plenitudinii. SCRIERI: Figuri ale romanului, Târgoviște, 1997; Figuri ale imaginarului poetic, Târgoviște, 1999; Dinastia de cărturari a Ciorăneștilor (în colaborare cu Mihai Gabriel Popescu), Târgoviște, 2000; Lola, Lolita, Bonita, București, 2000; Proximitatea lui Eminescu, Târgoviște, 2000; I. C. Vissarion între uitare și dăinuire (în colaborare cu Victor Petrescu), Târgoviște, 2001; Grădina
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
Fals tratat de petrecere a călătoriei, Târgoviște, 2003. Repere bibliografice: Ionel Necula, Ștefan Ion Ghilimescu și plăcerile lecturii, CNT, 1997, 52; Nicolae Oprea, Parafraza criticului, „Calende”, 1997, 9-12; Teodor Vârgolici, „Figuri ale romanului”, ALA, 1997, 373; Teodor Vârgolici, „Figuri ale imaginarului poetic”, ALA, 1999, 465; Simion Bărbulescu, Starea de vis a limbajului, LCF, 1999, 36; Teodor Vârgolici, Comentarii eminesciene, ALA, 2000, 547; Tudor Cristea, Figurile criticii, CNP, 2000, 12; Petraș, Panorama, 309-312; Simion Bărbulescu, Ut horticultura poesis, LCF, 2003, 26; Ionel
GHILIMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287264_a_288593]
-
de imperativele ideologice ale perioadei, anticipează câteva dintre constantele unui portret al autorului: predilecția pentru epos, evocarea și elogierea civilizației sătești, un limbaj poetic aspru, reconstituind stadiile arhaice ale acestei civilizații, evidențiindu-i capacitatea de a construi și reconstrui în imaginar realități originare. Căile pământului (1960) evocă spațiul Bărăganului, copilăria petrecută la țară, strămoșii, tradițiile ce vin dintr-un timp imemorial, dar și vremurile noi în care activistul de partid schimbă viața la sate. Cu o trufie disimulată, G. se vede
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
biografie eliadescă (perioada de ucenicie, în special) cu beletristica sa, detectând semnificații care se bazează pe teoria „camuflării sacrului în profan”. O a doua parte a studiului, Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial (1997), ca și Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade (2001) vor relua aproape integral problematica fantasticului, extinzând-o la romanele „existențialiste”, expresii ale unui „pact biografic” al conlucrării dintre autor, narator și personaj. Autenticitatea ca formă de antiliteratură, justificată, după G., printr-o scriitură
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, București, 1997; Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia Mare, 1998; Poetica romanului românesc interbelic, București, 1998; Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, București, 1999; Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București, 2000; Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj-Napoca, 2001; „Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2002; Poetica misterului în opera lui Mateiu I. Caragiale, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Urmuz, Pagini bizare, Piatra Neamț, 1996. Repere
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]