11,522 matches
-
mai înainte. ― Dar cine a spus că a dat cuiva planurile? Fiul lui Bogannus a ajuns duce după ce a ținut piept de unul singur, preț de o noapte întreagă, asediului armatei federale... Poate că a distrus apoi planurile. Uimiți de implicațiile acestor vorbe, cei doi se așezară direct pe dușumea, gândind în tăcere. Ca și cum liniștea care se lăsase în colibă, ar fi fost un semnal, bătrânul împărat realiză că nu mai putea sta treaz nici o secundă. Adormi și visă zeți. Când
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
legile curtoaziei și ale politeții. Eu și frații mei... - Sunteți de-a dreptul depășiți de situație! Tratatele pe care le invoci conțin, știi bine, un amendament general... Clipa Armaghedonului sticlește dintre stele... Abatele clipi de câteva ori, calculând cu frenezie implicațiile insinuării lui Diribal. Încercă să tragă de timp deși știa că e zadarnic. - Nu am auzit ca omul să fi avut vreun contact cu vreo civilizație extraterestră, cu vreun semen inteligent. Diribal se ridică și începu să se plimbe repede
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cinci, iar economic în cel mult zece generații. Pur și simplu, blegul ăla de Dumnezeu al tău i-a făcut mai deștepți și mai rezistenți decât noi! Dumnezeul meu nu greșește niciodată! Stânca știe asta. Abatele încercă să mediteze la implicațiile celor dezvăluite de slugile regelui. Dacă nu era mințit, lucrurile erau cu adevărat extrem de grave. Agresiunea asupra Abației putea fi considerată o măsură disperată, justificată de amenințare a stingerii umanității, iar frații săi uciși cu sânge rece erau doar pierderi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
unei persoane a treia care nu a fost deloc menționată în notă. De fapt, tocmai introducerea ulterioară a acestui nou mediator pune problema identității adevăratului mincinos din poveste. Din cauza acestei modificări, ideea originară trece printr-o schimbare radicală ce are implicații semnificative în ceea ce privește interpretarea poveștii. Este o dovadă extraordinar de importantă a faptului că semnificația unui germene sugestiv reținut în Caiete poate trece printr-o asemenea schimbare substanțială pe parcursul dezvoltării unei anumite forme de intermediere narativă. În capitolul referitor la mod
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lui Thomas, cel de-al treilea viconte, îl condusesem în calitate de paj la Isabella (cap. III). Compararea acestui titlu de capitol cu titlul celui de-al șaisprezecelea capitol din romanul Dombey și fiul sugerează că Thackeray era mai puțin sensibil la implicațiile schimbărilor de timpuri narative decît Dickens. Pe de altă parte, percepția lui Thackeray asupra efectelor care trebuia să fie obținute prin opoziția persoana întîi/persoana a treia pare să fi fost mai nuanțată decît aceea a lui Dickens. Și aceasta
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Asemenea texte sînt, de regulă, structurate într-un mod mai uniform. Această particularitate a textelor narative literare reflectă o regulă formală fundamentală a creațiilor estetice, și anume compoziția structurală marcată de alternarea elementelor artistic tensionate și relaxate. Aceste considerații au implicații legate de relația dintre romanul literar și cel popular. Diferă în mod vizibil dispunerea părților dinamice și schematizate, precum și raportul lor în aceste două forme? Diferențele de la nivelul atitudinii cititorului față de părțile dinamice și schematizate reprezintă un alt aspect al
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
însemna că aceste viziuni au fost abandonate. Doar opiniile diferite ale personajului principal, și anume pictorul, precum și cele ale unui narator auctorial ar putea fi puse în contrast, iar un astfel de contrast ar fi în mod semnificativ diferit în implicațiile sale de confruntarea feluritelor opinii în conștiința unei singure persoane. Să comparăm acest fragment dintr-o narațiune la persoana întîi cu unul similar dintr-o narațiune la persoana a treia a aceluiași autor. The Pupil prezintă povestea unui tutore privat
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care derivă din alegerea punctului de vedere. Aspectul în legătură cu care persoana ne atrage atenția este identitatea sau non-identitatea spațiului în care sînt localizați naratorul și punctul său de vedere și a celui în care se află personajele. Acest lucru are implicații legate în special de baza existențială și de motivația actului narativ. Ele sînt decisive pentru problema "credibilității" lucrurilor care au fost narate. Opoziția "perspectivă", pe de altă parte, presupune controlul procesului aperceptiv pe care cititorul îl realizează pentru a obține
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
fi putut neglija ocazia de a indica relația spațială dintre scaunul episcopului, canapea și șemineu prin intermediul unei perspectivizări corespunzătoare, conferindu-le astfel acestor elemente semnificație semiotică. Sînt și excepții, însă în general aperspectivismul din romanul victorian exclude acest nivel de implicații. Situația narativă din pasajul citat păstrează un aer auctorial, cu toate că naratorul auctorial adoptă în mare măsură viziunile vizitatorilor. Perspectiva externă și aperspectivismul predomină. Totuși, perspectivismul din fragmentul citat nu este neapărat o consecință a situației narative auctoriale. O comparație cu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Această alternanță a gradului de cunoaștere este în general însoțită de o alternanță paralelă a perspectivelor internă și externă. Tiparele recurente ale unei asemenea alternanțe într-o povestire destul de lungă sau într-un roman pot fi destul de semnificative în sensul implicațiilor ideologice. Totuși, un studiu complet al acestor relații încă nu a fost realizat. Füger a prezentat recent o contribuție la discuția teoretică a fundamentului acestei probleme, al cărei rezultat va trebui luat în considerare în studiile de acest tip298. Opoziția
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
povestirii lor. Fiecare tip de tratament strategic sau retoric al povestirii duce la modificarea acesteia, mută accentul sensului, influențează selectarea detaliilor, aranjarea părților și necesită o trasare clară a referințelor între ceea ce a fost narat și ceea ce va urma. Aceste implicații nu se vor găsi în povestirea prezentată de personajul-reflector. Personajele-reflector precum Emma Bovary, Lambert Strether, Stephen Dedalus și Josef K. nu vor fi niciodată conștiente de faptul că experiențele, percepțiile și sentimentele lor sînt subiectul unui proces de comunicare. Calitatea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
am redat mai sus. În textul lui Maugham nu există la început niciun personaj-narator care ar putea garanta cititorului că referința pronominală nedeterminată a primei propoziții va fi rezolvată. Dimpotrivă, cititorul simte că va găsi el însuși soluția, concentrîndu-se asupra implicațiilor textului narativ și prin empatie cu personajul-reflector. Doar o situație narativă personală implică un tip al procesului comunicării care, în mod normal, este imposibil în textele non-ficționale. La începutul povestirii Schwere Stunde, acest proces al comunicării este doar temporar simulat
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
variație a motivului alter-ego-ului, care poate fi, de asemenea, găsit în alte opere ale lui Conrad scrise în forma persoanei întîi, de exemplu în The Secret Sharer. În narațiunile la persoana întîi, motivul capătă o anumită semnificație structurală, pe lîngă implicațiile sale tematice. "Parteneriatul neprevăzut" restructurează o situație narativă la persoana întîi periferică tinzînd spre mediere, spre empatie personală. Naratorul la persoana întîi pare el însuși obligat să empatizeze cu situația eroului, ceea ce poate duce la acceptarea prin delegare a destinului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Această incongruență reprezintă o problemă pentru orice interpretare a acestui roman, după cum a subliniat The Rise of the Novel: Studies in Defoe, Richardson and Fielding, Londra 1957, 115-118. 491 Chiar și schimbările relativ minore în schema relației eu-eu pot avea implicații pentru o interpretare, ca în romanele David Copperfield și Marile speranțe, de exemplu. Vezi Kurt Tetzeli von Rosador, "Charles Dickens: Great Expectations. Das Ende eines Ich-Romans", Die Neueren Sprachen, N.F. 18 (1969), 399-408, unde problema celor două concluzii ale acestui
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
125-149. Cu ajutoul analizei celor trei exemple ale romanului-scenariu H. Aquin, Neige noire, K. Gangemi, Pilote de Chasse, și William Burroughs, The Last Words of Dutch Scultz (toate publicate în 1975) autoarea ajunge la concluzii care sînt foarte semnificative în implicațiile pe care le au în naratologie, de pildă: "Potrivit clasificării lui Benveniste, care face distincția între histoire și discours în ceea ce privește folosirea timpului și a pronumelor, se poate spune că scenariul respectă sistemul temporal de discours, dar îl adaptează pe cel
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
prostaciclina (PGI2) și factorul hiperpolarizant derivat din endoteliu (EDHF), a cărui natură chimică nu este cunoscută. In inflamație endoteliul este și o sursă de factor de activare plachetară. Dintre factorii vaso constrictori de origine endotelială, peptidul endotelin este reprezentativ. Astăzi implicațiile endoteliului în hemodinamică prin controlul calibrului vascular sunt din ce în ce mai mult privite prin prisma unității morfo-funcționale pe care acesta o realizează cu mușchiul neted vascular și cu elementele de inervație prezente la nivel parietal. In acest context importanța factorilor derivați din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cardiac, neuroni și multe alte tipuri de celule. Ea poate fi constitutivă (cNOS) sau inductibilă (iNOS; NOS tip II). Forma iNOS nu este calciu-dependentă, fiind activată de citokine (factorul de necroză tumorală, interleukine) și de endotoxine bacteriene lipopolizaharidice, cu posibile implicații în inflamație. Efectul asupra expresiei genice este manifest după câteva ore, iar nivelul de producție a NO poate fi de mii de ori mai ridicat decât la stimularea cNOS. NO este produs continuu prin activitatea cNOS. In condiții fiziologice cNOS
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
inflamator prin inhibarea aderării leucocitare, efectul antiproliferativ, precum și o participare complexă în tabloul radicalilor liberi. Interacțiunea NO cu endoteliul vascular determină creșterea permeabilității celulare și favorizează pătrunderea, în și prin intimă, a unor componente intravasculare. Una din cele mai importante implicații funcționale pentru NO este vasodilatația determinată de debit, unde o creștere a debitului crește forța de forfecare (stres tangențial), producând vasodilatație NO-dependentă. Reducerea producției de NO în cadrul disfuncției endoteliale poate contribui la mecanismele patogene din spasmul coronarian, hipertensiunea arterială, tromboze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Dintre proteinele plasmatice, albumina este cea mai importantă în determinarea presiunii oncotice. Prin interstițiu se realizează schimburile dintre sânge și celule. Acest spațiu se caracterizează prin: conductanță mare pentru apă (în funcție de conținutul în polizaharide), presiune hidrostatică și coloid osmotică cu implicații în mișcarea apei și în schimbul de substanțe, rol de sită moleculară. Presiunea lichidului interstițial se poate determina direct cu dificultate datorită spațiului deosebit de restrâns (sub 1 μm); se utilizează capsule perforate sau micropipete. Mult timp s-a considerat că presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
degrabă perceput ca fiind ieșit de altundeva. De aceea Steeves nici nu le consideră comunități. Noi considerăm însă că sunt comunități, normative ce-i drept, dar specifice unui moment al istoriei într-un spațiu cultural potrivit. O problemă esențială cu implicații generice este aceea a criteriilor pe baza cărora să se stabilească cine intră în aceste country club și cine nu. Pentru a-și îndeplini rolul, criteriile trebuie stabilite în funcție de o anumită reprezentare prealabilă a ceea ce este bine. Astfel, aceste country
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu poate apărea între cel care degradează și cel degradat, între cel care exploatează și cel exploatat, deoarece asemenea relații minează ideea de comunitate în sine. Ideea că în comunitate toți sunt egali este de asemenea o idee cu varii implicații, asupra căreia ne vom apleca în alt capitol. Menționăm aici că acceptăm ideea că egalitatea și libertatea sunt constitutive comunității dacă vorbim de libertatea de a te orienta spre o comunitate și de egalitatea cu ceilalți. 4. Comunitatea calpă. Imitarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dacă noi mituri sunt create pentru a le înlocui pe cele vechi" (Mercer, 1956: 37). Deși a început de foarte multă vreme, procesul trecerii rural/urban va rămâne unul actual încă destulă vreme. Ceea ce ne interesează pe noi aici sunt implicațiile fenomenului diluării continue a diferențelor dintre sat și oraș asupra comunității. Datorită faptului că orașele nu mai sunt dependente de migrația din mediul rural ea însăși mai omogenă astăzi -, populația orașelor devine tot mai omogenă. Natalitatea scade în urban, printre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rom(nesc. Regulamentele organice, Revoluția lui Tudor Vladimirescu, 1848, 1877, 1918 etc. sunt, pe de o parte, semnificative ca borne de hotar (n dinamica social-politică rom(nească ș( europeană. Pe de altă parte, (ntr-o dimensiune conexă precedentei, importanța deosebită ș( implicațiile (n planul realității au atras asupra lor atenția g(nditorilor din diverse domenii. 1.1. Regulamentul organic Regulamentul organic a reprezentat practic prima lege fundamentală cunoscută de Principatele rom(ne, av(nd astfel o contribuție importantă la conturarea cadrului dezvoltării
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nărul boier Emanoil Bălăceanu, care va pune la dispoziție moșia sa de la Scăieni pentru (nființarea unui falanster. Desigur, personalitatea lui Emanoil Bălăceanu este mai puțin relevantă (n acest demers. Mai interesantă este (nsă situația sa ca proprietar de moșii, prin implicațiile pe care această situație le va avea asupra falansterului. Moșia de la Scăieni era cea mai mare dintre cele patru moșii moștenite de partenerul lui Diamant. Pasivul acestor moșii era destul de (nsemnat, iar ipotecile care le grevau (l obligau pe micul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
4. Moduri de raportare la comunitate în ruralul românesc / 145 4.1 Comunitatea din perspectiva locuitorilor ei / 146 4.2 Comunitatea din perspectiva administrației locale / 160 5. Comunitatea în contextul globalizării / 162 5.1. Semnificații ale globalizării / 162 5.2.Implicații ale globalizării în cele două sate studiate / 166 6. Concluzii / 174 Capitolul 5. Identitate colectivă, etnică și culturală în comunitatea rurală / 179 1. Aspecte preliminare / 181 2. abordări teoretice ale identității / 182 3. Identitate colectivă / 184 3.1 Identitate colectivă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]