8,976 matches
-
realizează o analiză a mediului înconjurător general este suficientă, dar trebuie să se țină seama de cele specificate cu privire la concurența străină. Nivelul național este definitoriu pentru aria de interes în cazul mediului politico-legal, dar aceste organizații sunt mai afectate de incertitudine, turbulență sau ostilitate. „Valorile” acestora au însă consecințe dramatice, înrăutățind rata de supraviețuire, ca și competitivitatea lor. Cum elementele inovatoare tehnologice sunt rare pentru IMM-uri, supravegherea mediului tehnologic internațional nu este necesară decât în situații speciale. Acest lucru nu
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
neatractiv pentru un potențial investitor străin, în special prin reglementările privind proprietatea. Există temeri legate de eventuale revendicări ale terenurilor interesante pentru firmă, iar procedurile juridice foarte lente împiedică derularea unor planuri investiționale legate de respectivele terenuri. Aceste elemente generează incertitudini inacceptabile pentru derularea unor planuri strategice de creștere. Sistemul de taxe și impozite poate fi considerat incert și turbulent din cauza apariției unor noi taxe și a modificării frecvente a celor existente. Mai important este însă faptul că nu se acordă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
organizații; • conflictele ce pot apărea între stakeholder-i și evoluția acestora; • coalițiile dintre diferiții stakeholder-i; • arena uzuală de desfășurare a conflictelor sau a aranjamentelor dintre stakeholder-i. Chiar dacă există o experiență trecută privind elementele menționate, în cazul unei situații prezente rămân numeroase incertitudini legate de comportamentul stakeholder-ilor. Incertitudinea apare din cauza posibilităților nelimitate de variație a caracteristicilor individuale și de grup. Este probabil ca un individ să aparțină mai multor grupuri de interese, ceea ce va genera așa-zisul conflict de interese. Pentru că nu se
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
între stakeholder-i și evoluția acestora; • coalițiile dintre diferiții stakeholder-i; • arena uzuală de desfășurare a conflictelor sau a aranjamentelor dintre stakeholder-i. Chiar dacă există o experiență trecută privind elementele menționate, în cazul unei situații prezente rămân numeroase incertitudini legate de comportamentul stakeholder-ilor. Incertitudinea apare din cauza posibilităților nelimitate de variație a caracteristicilor individuale și de grup. Este probabil ca un individ să aparțină mai multor grupuri de interese, ceea ce va genera așa-zisul conflict de interese. Pentru că nu se poate cunoaște modul de rezolvare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
apoi continuă să-i protejeze pe toată durata vieții în schimbul unei loialități mutuale. 3. Masculinitate/feminitate: este măsura în care valorile dominante sunt succesul, banii și posesia - „societatea masculină” - sau grija față de ceilalți și calitatea vieții - „societatea feminină”. 4. Evitarea incertitudinii: este măsura în care membrii unei culturi reacționează când se simt amenințați de situații incerte sau necunoscute. Multe dintre caracteristicile identificate la nivel național pot fi aplicate și organizațiilor, astfel că acestea din urmă ar putea fi raportate la spațiul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
toate ouăle într-un singur coș” e justificat de brambureala fiscală și se constituie într-un argument pentru formula grup. Aceasta pare mai favorabilă și unei piețe care pentru anumite produse este suficient de fluidă încât să creeze o oarecare incertitudine. Celelalte elemente legale prezintă „aspectul de junglă” obișnuit pentru orice întreprinzător român. În cazul grupului ICCO, aspectul menționat este amplificat de dispersia sistemului de afaceri în mai multe industrii la nivelul întregii țări. Componenta politică a mediului înconjurător este resimțită
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
România din 1991, susținând, practic, renașterea industriei băuturilor răcoritoare, ce a fost, probabil, printre primele care au început să genereze produse la standarde internaționale. Mișcarea de angajare a firmei în România a început în condițiile în care existau încă anumite incertitudini politice. Este probabil ca decizia de a veni în România să fi fost luată de Roberto Goizueta la puțin timp de la celebra mineriadă din iunie 1990. Propunerea i-a fost făcută de directorul de atunci al firmei Ci-Co, Ion Stamanichi
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acuratețea luării deciziilor, cunoașterea ca resursă inepuizabilă, adaptarea la schimbare, prețuirea creierelor, folosirea IT&C etc. Activitatea organizațională devine din ce În ce mai complexă. În zilele noastre, indiferent de natura sau sectorul de activitate, procesele și sistemele de management sunt caracterizate prin complexitate, incertitudine și ambiguitate. Managementul Cunoașterii face ca toți acești factori să se transforme În atuuri pentru organizațiile care doresc să interacționeze cu fluxurile externe de informații. Piețele, din ce În ce mai instabile, necesită o „abandonare” rațională. Noile condiții apărute pe piață pot pune o
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
Managementul Cunoașterii constă În faptul că organizațiile care implementează un program KM (Knowledge Management) acționează decisiv pe linia folosirii la parametri maximi a activelor intangibile, În detrimentul alocării de noi fonduri pentru investiții În active tangibile. Odată cu schimbările intervenite pe piață, incertitudinea devine din ce În ce mai mare, tehnologiile se dezvoltă, competitorii se Înmulțesc, iar produsele și serviciile se depreciază rapid. În aceste condiții, organizațiile eficiente se caracterizează prin creșterea capacității de a crea noi cunoștințe, pe care să le disemineze rapid și pe care
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cunoștințe implicite - ca și cunoștințele tacite, acestea sunt deținute de experți. Spre deosebire de cele precedente, cunoștințele implicite pot fi extrase de la experți printr-un proces denumit knowledge engineering. De exemplu, un expert de evaluare a riscului unui proiect, care dorește reducerea incertitudinii, poate folosi o contopire de metodologii specifice - simularea Monte Carlo, analiza cost-beneficiu etc. - pentru a fi capabil să faciliteze luarea deciziei. Prin acest raționament, un debutant care este pus În fața luării unei decizii și folosește același arbore decizional poate face
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
anumite abilități și competențe. Discutarea acestora din perspectivă praxiologică o plasează în rândul activităților caracterizate prin promptitudine decizională în timp real, pe probleme vag definite. De aici nevoia de a putea și a ști să lucrezi în condiții de relativă incertitudine (ce a motivat o reacție sau alta a clasei? Ce și cât au înțeles elevii din mesajul didactic? Ce i-a interesat în mod real? etc.). Fiind prin excelență o profesie socială, activitatea profesorului este totdeauna un joc la scenă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prea ridicată, ca și una banală, poate perturba dezvoltarea psihică. Evident dependentă de ceilalți factori și fără a avea puteri nelimitate (nu poate „reechilibra” o ereditate profund afectată și nici nu poate compensa un mediu total dizarmonic Ă foame, violență, incertitudine, durere, abandon Ă educația acționează programat și cu știință în sensul dezvoltării individului. Cel puțin principial, față de plusul și minusul oferite aleator de ereditate și de mediu procesualității dezvoltării, educația, prin esența sa de activitate umană specializată în dezvoltare, propune
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
2. {coala Ă instituție sau/[i organizație?" Societatea modernă se caracterizează printr-o organizare socială riguroasă, în vederea obținerii eficienței maxime. Instituțiile și organizațiile structurează viața cotidiană a oamenilor, ordonează comportamentele individuale și colective, stabilesc norme de interacțiune socio-umană. Ele reduc incertitudinea vieții individuale, reglementează performanțele și instituie recompense. Dacă instituțiile sunt structuri relativ stabile de statusuri și roluri, având menirea de a conduce la satisfacerea anumitor nevoi ale indivizilor sau la îndeplinirea anumitor funcții sociale, organizațiile sunt definite ca sisteme de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
unui produs. În al treilea rând, unii cercetători au respins obiectivul principal a numeroaselor studii de creativitate - ipoteza conform căreia eșantioanele de subiecți cu aptitudini medii ar putea permite înțelegerea nivelurilor înalte de creativitate. S-a creat, astfel, o anumită incertitudine care continuă să planeze asupra metodei testelor de creativitate de tip „creion și hârtie”. Cel puțin, unii psihologi au eludat acest impas de evaluare pentru a se dedica temelor de cercetare mai puțin controversate. Abordări cognitiviste ale studiului creativității Abordarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
interpretări Obiectivitate prin eliminarea interpretărilor subiectului Apropiere de subiect Îndepărtare de subiect Interpretativ Interpretativ Fidelitate și validitate Dintr-o perspectivă cognitivă și experimentală, se poate spune că am comite o imprudență dacă am renunța la binecuvântările exactității și validității în favoarea incertitudinilor metodei studiului de caz, mai cu seamă dacă ne concentrăm asupra studiilor în care N = 1. Atât timp cât ne rezumăm la un singur caz, cum putem fi siguri că avem dreptate? Și, aprecierea cazului este justă, la ce folosește ea dacă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu trebuie neapărat calificată ca fiind elitistă. Totuși, termenul elită trebuie să aibă pentru ea un sens și să-i sugereze un obiect de investigație teoretic și metodologic acceptabil. Dar nu va fi de mirare dacă vom percepe ecoul unor incertitudini în privința felului obișnuit de a raționa. Aici, noțiunile de excelență și de preeminență, de notorietate și de autoritate, de prestigiu și de putere își confundă sensurile, atunci când nu sunt de-a dreptul opuse. Termenul elită va fi tratat când ca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au costat” (H. de Balzac). * „Îndoiala nu trebuie să fie altceva decît luciditate, altfel devine o primejdie.” (G.Chr. Lichtenberg) Adică, „Îndoiala” ar trebui să aducă noi argumente, pentru formarea unor certitudini, și nu pentru a adînci și mai mult incertitudinile prezente. * „Mă simt mai mîndru de victoria obținută asupră-mi atunci cînd am cedat rațiunii adversarului, decît de victoria cîștigată asupra slăbiciunii mele.” (Michel Montaigne) Demnitatea proprie nu trebuie să excludă recunoașterea meritelor altuia. Credem că la fel de meritorie este disponibilitatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Trebuie să știm să comitem prostiile cerute de caracterul nostru.” (N.S. Chamfort) Încercînd să dăm un exemplu, putem spune că Înfumuratul care nu se Îndoiește de sine este, de fapt, mai sincer cu el Însuși, decît cel care trăiește cu incertitudini cu privire la sine. * „La extrema oricărui gînd e un suspin.” (P. Valéry) Pentru faptul știut că „gîndul” este opusul „sentimentului”: gîndul caută să ne impună raționalul și, implicit, „adevărul”, pe cînd sentimentul să ne aducă satisfacția, „plăcerea”. * „Un singur om m-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Proximitatea cotidiană a cadavrelor zăcând în Soare ori expuse ferocității fiarelor hămesite, duhoarea lor de hoituri fără morminte, numărul incredibil, interminabil, de înmormântări grăbite în gropi comune, frica de brutalitățile și de violența soldățimii, jugul feudal, teama zilei de mâine, incertitudinea supraviețuirii lipsei de hrană, epidemiilor, bolii, justifică o compensație dinspre pulsiunea vieții și a dezmățului. în mod reactiv, atâtea parfumuri ale morții trezesc dorința de a epuiza viața, atâta vreme cât te mai poți bucura de ea, inclusiv pe teren sexual. 2
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
două identități, după care s-a conchis că au existat două persoane: un sofist și orator, Antiphon al nostru, și un retor zis „din Rhamnonte”. Mulțimea activităților acestui personaj, care s-a manifestat în toate domeniile, starea lacunară a suporturilor, incertitudinile privitoare la amestecul său într-o lovitură de stat în favoarea oligarhiei, aparenta contradicție cu tezele din fragmentele politice asupra concordiei, totul contribuie mai curând la adâncirea misterului decât la ridicarea vălului... Să reținem, pentru ceea ce ne interesează, un Antiphon net
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de provincie din Lycia antică, Diogene din Oenanda investește o avere cu unicul scop de a-l învăța ceva pe omul obișnuit, de a-l trata, de a-l vindeca de spaime, temeri și angoase. întreaga epocă pare chinuită de incertitudine, de necunoașterea a ceea ce va aduce ziua de mâine: ea trosnește, crapă, stă să explodeze. Nimeni nu știe acest lucru, doar inconștientul unor firi deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale cărei ceasuri sunt numărate... Suntem prin
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de nevoia de a repeta decizii, iar pe de altă parte reduce entropia socială prin diminuarea impactului subiectivității. Ca reguli constitutive ale socialului, instituțiile contribuie la agregarea așteptărilor, oferă o aproximare a ceea ce va fi sau nu va fi, reducând incertitudinea agenților. Ele ne ajută să interpretăm corect diverse situații și să anticipăm ceea ce este posibil să se întâmple sau să nu se întâmple. În context instituțional putem acționa mai ușor nemaifiind nevoiți să elaborăm judecăți ad-hoc. Cei mai mulți oameni își cresc
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Aceste dificultăți ilustrează limitările inevitabile ale oricărei încercări de a specifica în practică ce reprezintă i.p. la un moment dat. Există câteva surse fundamentale ale acestei imposibilități, printre care 1. diversitatea socială, 2. istoria relațiilor dintre grupurile sociale, 3. incertitudinea cunoașterii sociale și 4. dificultatea acțiunii politice. 1. În viața socială reală există multe situații în care un grup poate câștiga doar dacă celălalt pierde - cel puțin pe termen scurt. Într‑un astfel de caz, orice decizie ar fi luată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ce nu se reduce la o simplă reciprocitate bazată pe interesele imediate ale indivizilor. Aceasta, în funcție de expresia concretă pe care o dobândește, poate fi intrasau intergenerațională și s-a constituit, din punct de vedere istoric, ca reacție la riscurile și incertitudinile asociate economiilor moderne. Extinderea și generalizarea riscurilor la nivelul întregii colectivități a dus, progresiv, la apariția unor forme generalizate de asumare a acestor riscuri. Astfel, apar sistemele de asigurări sociale. Din perspectivă istorică, sistemele de tip asiguratoriu au fost introduse
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituțiilor sociale, pe fondul conflictelor sociale, în lupta pentru putere pot fi utilizate masiv formulări distorsionate de probleme-cauză. Asemenea formulări distorsionate pot fi un important mecanism de deturnare a atenției de la cauzele reale, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Formularea problemelor-cauză are adesea o funcție compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]