3,001 matches
-
intuiție adâncă i le dezvăluia ca fiind mereu deja angajate într-o mișcare clandestină de retragere dincolo de propria lor imagine ponderabilă, ferecată paralizant în contururi. Aparența îi evoca pulberea ridicată în urmă de-o căruță gonind; doar praful rămânea prizonierul inerției mediului, nu căruța. Viul trăirii se fofila de la sine înspre secret; a-i ține efemer companie constituia sursa și, în același timp, desăvârșirea măiestriei. Viul se sustrage prehensiunii - iată punctul teoretic în care găinăria capătă legitim rezonanțe profund metafizice, aspirând
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să-și mai amâne bunăvestirea de descobridor până după eventuala absolvire a școlii generale. Ceea ce, desigur, nu invalidă nicidecum intuițiile sale. Riguroase și sistematice, experimentele de alba-neagra făcute de el îi întăreau convingerea că împotmoleala cunoscută îndeobște sub numele de inerție aparține mai mult atenției observatorului decât corpurilor fizice ca atare. Umanul nu e fizic decât rezidual. Cât se poate de evident pentru el, în spargerea de lângă Bergamo trupul lui n-avusese greutate, ci fusese una cu însăși curgerea timpului - creasta
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fizice ca atare. Umanul nu e fizic decât rezidual. Cât se poate de evident pentru el, în spargerea de lângă Bergamo trupul lui n-avusese greutate, ci fusese una cu însăși curgerea timpului - creasta imponderabilă a valului devenirii. În acțiunea spirituală inerția se sublimează. Proprietatea corpurilor fizice de a-și menține starea de repaus sau de mișcare în absența intervențiilor exterioare era praf în ochi - veridic, dar superficial - aruncat hoțește de chiar devenirea lor spre a opera netulburată dincolo de el; în miezul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
gata?" îi părea să spună simpla lui constatare ca s-au mai scurs încă șapte ani de la ultima vizită. "Tot slabi și indeciși ați rămas?" " Tot roși de îndoieli ca și până acum?" Venea să-i apese cu propria lor inerție, în felul cutremurelor, și să le tulbure autocomplezența cu statura lui eroică, de osândit capabil să-și suporte, totuși, chinul. Căuta salvarea, dar nu cu disperare; voința lui monstruoasă părea să-i metamorfozeze automat disperarea în elan pentru o nouă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pentru a-ți strecura mai ușor pe lângă ea iluzia aptă să ecraneze realitatea. Reveni apoi la replica lui Ian, ale cărei ecouri îi atinseră buzele prin intermediul vibrațiilor de diapazon ale furculiței: − Cât despre privirea tolerantă, mă-ntreb câtă lume realizează inerția colosală indusă de o asemenea insensibilizare rutinieră la bănuieli. Decretul umanist "nimeni nu e rău, ci cel mult rău înțeles" conjură ce e mai rău în om, căci sfidează pe față puterile malefice latente și, la urma urmei, insondabile ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bordului. Dar vinciurile gruiului se gripară de noutatea corozivă. Cum nu reuși să răzbească dincolo de binecunoscutul din sine transformat de panică în labirint, se prinse strașnic de bordul avariat, prin care lumea lui plutitoare lua rapid apă. Prin marea-i inerție, o cuirasă zdravănă solicită intens structurile de fixare: cu cât încrederea pusă în ea e mai neclintită, cu atât mai devastatoare și panica născută de apariția fisurilor. Acesta este efectul Titanic: naufragiul respectiv nu uimește decât prin incredulitatea de excepție
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
necesar abandonului. În cazul lui Rică, ea semnală intrarea într-o girație amplă, însoțită de redistribuiri vomitive de pondere. Chiar dăruită de destin, o cotitură în parcursul personal depinde decisiv de ieșirea în întâmpinarea ei, de negocierea unei ruperi de inerție. Iar când e vorba de salt, vegetativul poate fi mai sprinten decât hărăbaia copleșită de inerție comportamentală a somaticului. De remarcat în special că, între a jura să perseverezi și a înjura apar conivențe clandestine. În apele deloc limpezi în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vomitive de pondere. Chiar dăruită de destin, o cotitură în parcursul personal depinde decisiv de ieșirea în întâmpinarea ei, de negocierea unei ruperi de inerție. Iar când e vorba de salt, vegetativul poate fi mai sprinten decât hărăbaia copleșită de inerție comportamentală a somaticului. De remarcat în special că, între a jura să perseverezi și a înjura apar conivențe clandestine. În apele deloc limpezi în care se scălda, se poate spune că Rică schiță același gest de încleștare cu adversitatea ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dădură lacrimile. O căută în sus, pe scări, cu privirea copilului de trei ani care fusese. Apa care continua să cadă începu să stârnească un vuiet grav. Mâini cunoscute îl împingeau de pe canapea, opintindu-se să-l smulgă dintr-o inerție plumbuită. Topiseră ghețarul tactil. Deodată pricepu: acolo, la etaj, era lucarna salvatoare! Simți un fâlfâit în spinare și fu smuls de el în sus, pe scările care duceau la baie. Dădu buzna înăuntru, trântind ușa de perete. Femeia scoase un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui Înalt, superior, sus, la aer, a poziției de dominare a situației. Lehamitea are Însă și o urmare, o consecință psihică: instaurarea unei stări de apatie, de indiferență. Grecescul apatheia cheamă alte cuvinte-surate care-i Întregesc Întinderea: impasibilitate, indolență, indiferență, inerție, lene (cognitivă, socială), stare depresivă. O insensibilitate față de idealuri, incapacitate de a reacționa, inapetență pentru emulație. Când ajungem aici, suntem În plină maladie a sufletului, ne-a copleșit contextul, ne-au Învins vorbele meșteșugite și repetate cu obstinație, ne recunoaștem
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mulți intelectuali din România nu Înțeleg că ceea ce contează la un asemenea nivel este În primul rând valoarea intrinsecă a operei. Herta Müller are Operă de Valoare. Este mai mult decât important că ea continuă să se exprime clar despre inerția mentalităților și apucăturilor de tip comunist, de consecințele acestor reziduuri care continuă să se reproducă”. (09.11.2009) P.S. Un domn grăbit mă apostrofează, pe forum, pentru creditul acordat scriitoarei, reproșându mi că nu am observat faptul că aceasta a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
specifice; și evident, (iii) al unor reguli de căutare euristică a soluțiilor. Aceste determinante, esențiale inovării tehnologice, sunt cunoscute sub denumirea de "regim tehnologic", iar specificul fiecăreia din componentele lui configurează regimului tehnologic un anumit grad de rigiditate și de inerție. În plus, cercetarea și dezvoltarea tehnologică într-o direcție anume este influențată și de (iv) grupurile de stakeholders (clienți, furnizori, distribuitori, creditori, asiguratori, agenții guvernamentale, angajați, organizații ale societății civile și, nu în ultimul rând, de investitori), cunoscute generic sub
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mai alert, iar surescitarea Michelinei se amplifică și ea. Se petrec evenimente nemaipomenite, povestește tânăra în jurnal, pe 5 august. În două zile, englezii au traversat toată provincia Bretagne... Peste tot vezi o bucurie nebună, o speranță nebună". Roasă de inerție, fremătând de nerăbdare, în primele cincisprezece zile ale lunii iulie Micheline ia "hotărârea fermă de a pleca pe front, fie ce-o fi", pentru a se alătura englezilor. Își spune că va fi recrutată fără nicio dificultate, ca translator sau
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
când nu ploua; altfel, doar cu căruța sau tractorul; din punct de vedere social, Lunca se prezenta ca un sat arhaic; peisajul însă mi s-a părut mirific în sălbăticia lui milenară și contrastând puternic ca estetică cu indiferența și inerția oamenilor. Dar nu despre aceasta voi vorbi. Alături de casa Elenei era o căsuță sărăcăcioasă, alcătuită dintr-o singură cameră și un antreu (tindă, cum se spune la țară). Pe când noi tăifăsuiam, la un moment dat am auzit gălăgie, ceartă, plânsete
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
un dialog cu Dumitru Grumăzescu, mentor al acestei instituții și posesorul al celei mai mari colecții Eminescu, expusă aici. Impresionat de ceea ce am văzut, am Început să discutăm: Stimate domnule Grumăzescu, știu că sunteți membru al cunoscutului cenaclu ,,Lupta cu inerția”, al Combinatului de Utilaj Greu. Am cunoscut de la tatăl meu, Alexandru Tăcu, șeful acestui cenaclu, ca Întreprinderea v-a susținut să puteți expune colecția dvs. Și acum, o Întrebare: De când colecționați aceste cărți? Exact din 1960, din a doua jumătate
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Literare” - poezii de Alexandru Tăcu. Din nefericire, prezentarea favorabilă a unui autentic talent ce provenea din zona spirituală deosebit de fertila a Zeletinului (să-i amintim doar pe Mircea Eliade și George Emil Palade) nu a reușit să-i scoată din inerție pe cei care - la alt nivel (și În baza unor criterii extraliterare) - avizau publicarea. Între timp s-au Intamplat multe (În majoritate nenorociri), dar Alexandru Tăcu (,,filtrat politic” - Inca de la vârsta de 17 ani - prin interogatorii și perioade de detenție
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Romanesacu de ea? Volumul de debut al lui Alexandru Tăcu are drept „carte de vizită” notă biografica a poetului: ,,Născut În comuna Burdusaci∗, județul Bacău, la 9 iulie 1931. Proiectant la Combinatul de utilaj greu - Iași. Organizatorul cenacului ,,Lupta cu inerția” de la Înființare: 19 iulie 1973. A publicat la ,,Convorbiri literare”, „Cronică”, ,,România literară”, ,,România liberă”, „Flacăra Iașului”, „Alpina” etc, În culegeri de poezii editate de Iași, Bacău, București; colaborator al Studioului de radio Iași, București și al televiziunii. Laureat al
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
doare/ Mă numără pe degete mitropoliții tăcerii/ Rareori, pentru că nu aștept”. Comentariu acid, dar nu descurajant, pentru că adevăratul debut făcut În ,,Convorbiri Literare” Iași, sub ,,baghetă” lui Al. Tăcu, Elenă Alină Tăcu promitea de atunci, Încă de la cenaclul ,,Lupta cu inerția”: În zona copilăriei poeziei se Încadrează și „Bulgari de soare” a Elenei Tăcu Alină cu un Premiu ÎI: „Ard În chipul României/ Copii-bulgări de lumină:/ Se văd pe munții Înecați În cer/ Soarele că un cal uriaș/ Își flutură coama
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
substanță la brigadă artistică și la cenaclul literar a avut intervievatul și prin anii 1956 - 1962 la fabrica de rulmenți din Bârlad, la clubul Întreprinderii și la cenaclul ,,Mihail Sadoveanu”, apoi la Nicolina și CUG Iași, la cenaclul ,,Lupta cu inerția”. Malin avea atunci, cănd stătea Alexandru Tăcu de vorbă cu Gloria Lăcătușu, opt ani, iar Alină șase ani. Amândoi, Încă din acea vreme, scriau poezii. Îmi iubesc copii. Iubesc țară cu toată puterea”, mărturisea Alexandru, fiul lui Ghiță Tăcu din
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și au plâns. Gestul a fost repetat de Întreaga audiență. - Am cerut directorului Casei de cultură de la Hârlău să difuzam spectacolul la stația de radioficare cu aria de răspândire Între Cotnari și satul Poiana. În toate satele am trezit din inerție o lume reprimata de un sfert de secol. Spectacolul purta numele „Deșteaptă-te române!” Am fost reclamat la Iași pentru agitație contrarevoluționara de inspectorul școlar teritorial Vasile Tătaru, un obsedat sexual alcoolic, flamand și murdar fizic. Primul secretar Miu Dobrescu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a fost exclus din liceu la 17 ani, apoi condamnat la șapte ani de muncă silnica pentru aceeași acuzație: ,,uneltire Împotriva orânduirii”. Câștiga atunci o pâine modestă de bibliotecar la Combinatul de Utilaj Greu și era mentorul cenaclului ,,Lupta cu inerția”, loc de Întâlnire a unor spirite libere, cenaclu frecventat de mulți și Însemnați literați ai țării. Tatăl este pus de securiști să dea multe ,,extemporale”, iar telefonul familiei e conectat la centrala Securității. Adolescentul și sora lui, Alină, sunt acroșați
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pentru undă proaspătă a energiilor de revitalizare a nervului care să comande faptă novatoare. Spiritul artei se sufocă În cămașă de forță a pauperității și a așteptărilor sterile a unui mecena Îndatorat. Pentru a penetră zidurile rutinei autorităților menținute În inerția prestației În actul de cultură pe un model caduc ar fi necesară o schimbare. Poate o instituționalizare a vocilor adolescente În uniuni de creație, la fel cum s-a propus un Parlament al inteligentelor tinere și neatinse de morbul corupției
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
la Centrul Profesional Onești, Tăcu a fost nevoit apoi să-și câștige existența săpând fântâni, șlefuind pereți, culegând fructe sau curățând toalete. Ulterior, a ajuns bibliotecar la CUG, calitate ce i-a permis Înființarea unui cenaclu subversiv numit „Lupta cu inerția”. În tot acest timp, familia Tăcu a cerut Ambasadei SUA de la București azil politic. „Întrucât cererea noastră de plecare În America a fost respinsă nefondat, am intrat În greva foamei că protest oficial Împotriva lui Ronald Reagan și a Guvernului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
în raporturile ei cu educația (1934). Ingeniosul pedagog susținea un sistem de predare-învățare bazat pe intuiție, printr-o ,,ridicare” continuă a elevului din abstractul noțiunilor și ideilor transmise în concretul-empiric-palpabil: ,,Procedarea exagerată empiristă este antipsihologică, fiindcă ține spiritul într-o inerție perpetuă, în planul amănuntelor fără sistem, nesocotind spontaneitatea creatoare, exact ca în cazul învățământului memorial-abstract.” Pedagogul ieșean propunea o analogie între treptele formale herbartiene în devenirea educogenă a copilului și cerințele principiului adaptării actului didactic la specificul etapelor de vârstă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Acum, după ce l-a cunoscut pe rege, ea e ostenită și nesigură : nici liniștită, nici tare nu mai sunt. Nu mai văd atât de limpede... sunt obosită (II 13). Casandra lui Eschil acceptă moartea în cunoștință de cauză. Contaminată de inerție, prea obosită pentru a mai vedea primejdia, noua Casandră ezită să se salveze : De ce sunt nehotărâtă ?... Voi pleca deci ? Sau să ascult sfatul oboselii ? (III 2) ; Unde așteaptă liniștea ? (III 5) ; unde este ziua și luminile clare ? (IV 3). Sfaturile
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]