4,059 matches
-
noastră acel morman de cenușă numit de cei din dună, digul cenușiu, la dreapta, plaja vânătă la picioarele noastre și, in față, marea de culoare leșiatică și cerul nemărginit în care se răsfrâng apele palide? Un adevărat infern, dar un infern nu prea fierbinte. Numai linii orizontale, nici o strălucire, spațiu incolor, viață moartă. Nu așa arată oare sfârșitul lumii, neantul, văzut și pipăit? Nici țipenie de om, da, asta mai cu seamă, nici țipenie de om. Numai dumneavoastră și cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
lipsește atât energia binelui cât și cea a răului. Îl cunoașteți pe Dante? Adevărat? Extraordinar! Atunci știți că Dante admite existența unor îngeri neutri în cearta dintre Dumnezeu și Satana. El îi așează în limb, un fel de vestibul al infernului său. Ne aflăm în vestibul, dragă prietene. Să avem răbdare? Aveți, fără îndoială, dreptate. Ne-ar trebui răbdarea de-a aștepta Judecata de Apoi. Numai că noi suntem grăbiți. Ba chiar atât de grăbiți, încât eu unul am fost silit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
suferințele din detenție ale Părintelui Tertulian Langa, cu care Gheorghiță a ajuns la Gherla torturii și la minele de plumb-Baia Sprie. Cartea sufletului său chinuit Dumnezeu i-a ascultat rugăciunile și l-a scos și de data aceasta teafăr din infern în țara sa, devenită ea însăși penitenciar, în care teama, malnutriția și nelegea funcționau aproape ca-n închisorile care-i consumaseră atât de dramatic tinerețea. Țara pe care o purta în suflet era acum moșia unui clan tiranic pe întinsul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
vestonului, sporindu-și speranța salvării. Nu era timp de vorbă, și nici cazul, liniștea noastră făcând loc observatorilor de la tunuri, grupului de comandă, și ghidare a navei. Dar gândurile o zbugheau tăind întunericul și ceața, spre cei dragi care intuiau infernul de la Sevastopol în aceste ultime zile de rezistență. Undeva, în adâncul cerului, deasupra contrastelor lumești, se întâlneau rugăciunile noastre, ale celor de pe vas, cu ale celor dragi din Țara amenințată ca nicicând. Doar frământările mării răscolite de obuze se asemănau
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
formatorii = maeștrii și de a depăși cota prezentului spre culmi europene, ideale, universale. M-am personalități: oprit predilect asupra Nichifor Crainic, Radu acelor Gyr, mari Ion Petrovici, Vasile Voiculescu, creatori complecși de cultură, filosofi și poeți, care au trecut prin infernul penitenciar comunist, cu mulți, foarte mulți ani de iad, pe autor Dumnezeu ocrotindu-l să beneficieze doar de câțiva ani de surghiun și să cunoască parțial nesfârșitul lanț al ororilor pe care cei cu lungi termene = somități românești în toate
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
încredințează speranța. Citesc pe coperta ultimă însemnarea lui Ovidiu Papadima de pe biletul „eliberării”: „Susnumitul poate munci în întreprinderile de stat sau particulare”, în fapt, la muncile de jos, cum după 14 ani sub talpa iadului comunist am fost slobozit în infernul național, salahorind pe șantierele de construcții ale Iașiului și după niște ani, reluând cu greu Facultatea de limbi moderne. Pe același bilet, Papadima înscrie oful: „ceea ce e mai dureros a fost interzicerea de a semna și de a publica ce
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
și luăm. Doar, să iasă, din sală, publicul. De ce? Altfel, riscăm ca publicul să-l scoată din mâinile noastre și să-l pună în libertate, pe deasupra a ce au legiferat domniile voastre. Așa, da!îmi pare bine că ești băiat deștept. INFERNUL îNFRÂNT Dacă cineva, cândva, m-ar fi întrebat ce este infernul, cum e-n el, și, cine se molipsește de infern, dacă mai poate scapa, cumva, n-aș fi putut să-i răspund nimic. Acum,însă, da. Aș putea. De
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ca publicul să-l scoată din mâinile noastre și să-l pună în libertate, pe deasupra a ce au legiferat domniile voastre. Așa, da!îmi pare bine că ești băiat deștept. INFERNUL îNFRÂNT Dacă cineva, cândva, m-ar fi întrebat ce este infernul, cum e-n el, și, cine se molipsește de infern, dacă mai poate scapa, cumva, n-aș fi putut să-i răspund nimic. Acum,însă, da. Aș putea. De pildă? De pildă: infernul e ceva urât, ucigător, cumplit, mistuitor de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
-l pună în libertate, pe deasupra a ce au legiferat domniile voastre. Așa, da!îmi pare bine că ești băiat deștept. INFERNUL îNFRÂNT Dacă cineva, cândva, m-ar fi întrebat ce este infernul, cum e-n el, și, cine se molipsește de infern, dacă mai poate scapa, cumva, n-aș fi putut să-i răspund nimic. Acum,însă, da. Aș putea. De pildă? De pildă: infernul e ceva urât, ucigător, cumplit, mistuitor de viață umană, fără asemănare, cu altceva, pe lume, decât, cu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cândva, m-ar fi întrebat ce este infernul, cum e-n el, și, cine se molipsește de infern, dacă mai poate scapa, cumva, n-aș fi putut să-i răspund nimic. Acum,însă, da. Aș putea. De pildă? De pildă: infernul e ceva urât, ucigător, cumplit, mistuitor de viață umană, fără asemănare, cu altceva, pe lume, decât, cu el însuși. Gândiți-vă: la etatea de nici patruzeci de ani, cu o sănătate de fier - Cleo, de asemenea, doar, că, ea, cu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
să infestez totul, împrejur, cu otrava sufletul meu, ca să nu-și mai poată, nimeni, reveni, cândva. Și de muncă trebuia să mă țin, că, altfel, muream, cu toții, ca niște proști. Și nu aveam de ales. Și nu găseam o ieșire. Infernul mă înghițea,încet încet, ca un șarpe imens, pe o mică broască. Până când am întâlnit-o,într-o zi, pe Leana. O cunoștință; o aproape fostă prietenă de familie, de care nu mai știam, de foarte mult timp, ceva. M
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
și-n pricepere, măiestrie, curățenie, cinste și corectitudine; dându l, pe fiecare, atunci când i-a venit vremea, pe calea potrivită cu voința, cu dorința și cursul firesc, al fiecăruia. Încet. Cu răbdare. Cu sârg. Nu fără bucuria înfrângerii, a zdrobirii Infernului. Și-acum, de unde vii? Din Australia. De la nuntă. Ultima nuntă, a ultimului fecior. Că s-a căsătorit acolo, cu o localnică; și acum, dau zor, cu mersul, să las ceva acasă, și-apoi, dau fuga la stupină. Dai fuga, dai
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
drăcie, e-n capul tău?! Păi, da, omule, să mă deosebesc, și eu, cu ceva, de restul lumii. Să fiu,în felul meu, cât de cât, original. Fii. Da. Sunt. Sănătate. învingătorule. Că bine zici. Chiar învingător, sunt,învingător de infern. MIREASA CODRILOR DE MIRI Diferența dintr-un pui de pisică și Zâna - mireasa codrilor de miri, consta în faptul că prima avea patru piciorușe, pe când, cealaltă, două picioruțe și două mânușoare. În rest - zâmbetul, mișcările, parcă de dans acrobatic, sunetele
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
La pupitu - Măria sa, Banu! 127 Fericirea a plecat în cer 129 Șutul izbăvitor 132 Ciobănaș a oi m-am dus 135 Nu știu 139 Alo, 112? Veniți!... Un spânzurat! 141 Omul străzii 144 Renunț la Terra! 147 Hoțelea mijlociul 150 Infernul înfrânt 152 Mireasa codrilor de miri 155 Pâini albe pentru zile negre 158 Năvodarii 161 De pe apa... sâmbetei... culese! 164 Omu’ dracului 166 Punctul negru 169 Alcoolismul duce la beție 171 Pensionarul Zoală 173 Marele privilegiu 175 Pădurarul 178 <contents
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
aș fi, măcar, rezonabil? Căci deprimările nu-mi fac decât rău. Tocmai de aceea nu mă mai interesează acum răul din lume, deși secolul care se va încheia la sfârșitul acestui an a demonstrat mai mult decât oricare altul că Infernul nu e deloc o chestiune metafizică, așa cum susține Biblia. Aș dori să spun ceva despre răul din mine. Întrucât nici pentru golul din jur nu pot să dau vina pe ghinioane. El este opera mea. Din păcate, nimic în viață
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
consimtă că viața nu înseamnă atât ceea ce ni se întîmplă, cât ceea ce ne persecută, conchise doctorul Luca, rămas pe gânduri. 27. În măsura în care copilăria e partea noastră de paradis, "Asybaris" e un nume posibil al reversului ei, al părții noastre de infern. Acolo, toate destinele sunt terminate. Nu mai e nimic de sperat decât un deșert (fiindcă într-un deșert amăgirile n-au capăt) și o mare care păstrează amintirea zeilor dispăruți. Un "Asybaris" e ascuns, probabil, ca o fatalitate, ca o
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
țărani decorativi, mirosind a ierburi și a eternitate. Motiv pentru care consider sămănătorismul un leșin de târgoveți care suspină după viața la țară, bîndu-și cafeaua la oraș. Dar orice "paradis" ― dacă merită acest nume -e de o admirabilă simplitate (doar infernul e complicat). El nu e "perfectibil", fiindcă în paradis nu există nici progres, nici "mai bine", acestea fiind rezervate lumii imperfecte, de după copilărie. 28. Iarna dormeam cu tata în patul "principal" (tot cu paie, acoperit de un cearceaf de cânepă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
claca uneori. Doar că n-au lăsat în urma lor nici o explicație. Probabil că nu cultura a descoperit partea noastră fragilă. Ea, cel mult, a favorizat-o. 35. La fel cum mă îndoiesc de corectitudinea afirmației că totul în memorie e infern, mă îndoiesc că destinul acționează, în genere, spectaculos. Când o face, aranjează o întîlnire teatrală, ca aceea a lui Oedip cu Sfinxul, sau se folosește de un Rubicon, ca în cazul lui Cezar. De obicei, însă, se ascunde în cea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
făcu să se Întoarcă puțintel pe pămînt. Se auzi apoi și zarva lumii, pe măsură ce intrau părinții În sala de mese. Dar momentul culminant a fost cînd Juan Lucas și-a aprins o țigară; Julius s-a gîndit de Îndată la infern. Nimeni nu mai fuma În afară de el, umplea de fum colțul ăsta, nu mai fuma, unchiule Juan Lucas, te rog. Dar degeaba, fiindcă, ceilalți bărbați au Început să-și aprindă țigările, luîndu-se după el, din ce În ce mai mulți; fumau cu toții țigară după țigară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
așeze pe genunchii mei. Îmi făcea mare plăcere s-o țin așa, ca pe un copil. Evenimentele acelui sfârsit de săptămână dispăreau treptat. Aveam sentimentul că pătrund în lumea misterelor, că ea era Euridice pe care eu o furasem din Infern, Ulise mergând să o întâlnească pe Circe; nu era un sentiment liber, ci unu misterios, concret, ca și cum lumea fusese reinventată doar pentru mine. A doua zi am găsit o scrisoare. Sosise cu vaporul de sâmbătă și era din
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
așteptase întoarcerea păsărilor ca s-o ia razna. Era deja întors pe dos încă din octombrie, când ea străbătuse același drum pentru priveghiul mamei lor. Împreună cu prietenii lui de la abator, își instalase tabăra în cel de-al noulea cerc al infernului Nintendo, începând pachetul de șase beri la brunch-ul lichid și ajungând trotilat de-a binelea când intra în tură la serviciu. Avem de apărat tradiții, Iepuraș; onoarea familiei. Atunci nu avusese tăria să-l aducă iar cu picioarele pe pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu tapet. Ușă care nu mai e ușă. Mușchii trag buze, dar nu-i loc să le deschidă. Numai fire, acolo unde fuseseră cuvinte. Fața îndoită anapoda și împăturită în propriii lui ochi. Vârât într-un pat metalic, în ce infern trebuie să fie. Cea mai mică mișcare, o durere mai rea ca moartea. Poate că moartea s-a comis deja. S-a comis definitiv, într-un punct al vieții lui și de sus. Cine ar vrea să mai trăiască după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
îndrăznesc să spun că Isus a ales spațiul public laic atunci când le zice popilor farisei și saduchei să nu știe dreapta ce face stânga. Lipsa îndoielilor în propriile afirmații, exclusivismul credințelor tari, tirada înfierbântată în locul judecății raționale escaladează drumul spre infern care are chipul credinței impuse prin ucaz. Articolul 13 din Legea Cultelor suspendă frumusețea agonică a creștinismului și răstignirea cu plictiseala unei dictaturi cuvioase. Norocul este că, probabil, Domnul le știe pe toate. Pricepe, spre exemplu, faptul că dincolo de frumoasele
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
supraviețuiesc. Iluzionistul face o paradă de erudiție Apoi cartea romanilor despre Enea. El conduce un grup de refugiați în căutarea unui cămin liniștit și nu face decît să răspîndească suferință și război pe ambele coaste ale Mediteranei. Mai vizitează și Infernul, dar se întoarce de-acolo. Scriitorul acestei povești are sentimente duioase față de căminele liniștite, dorește ca romanii să aibă succes în războaie și guvernul să preschimbe lumea într-un loc plăcut pentru toți, dar ultimele lui cuvinte îl descriu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
romanilor despre Enea, așa că o să trec la cartea evreilor despre Iisus. Acesta e un om sărac, fără casă și nevastă. El zice că e fiul lui Dumnezeu și-i numește pe toți oamenii frații lui. E crucificat, se duce în Infern, apoi în Rai care îasemeni lumii liniștite a lui Enea) este în afara sferei cărții. Predică faptul că iubirea este binele suprem, și este distrusă dacă lupți pentru a obține lucruri, dar dacă îașa cum spune cîntecul) „a murit să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]