3,341 matches
-
poreclit "mămosul" sau "parașutistul", care nu înțelegea nimic din relațiile transilvane, care suferea de mania rangurilor și a titlurilor, caracterizări ce însoțesc până azi discuțiile despre anii "ungurești" ai Transilvaniei de Nord. La distanța de nici un an de la re-anexare, un informator de rang înalt raporta despre acest fenomen secției politice a poliției de stat budapestane în felul următor: "Peste tot posturile de conducere au fost oferite magnaților din aristocrație, nobililor și celor veniți din țara mumă, numai slujbele cele mai joase
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a cărei membră urma să devină, alături de națiunile din jur, plan în sprijinul căruia vor să atragă, de partea lor, "intelighenția" română. Unul din inițiatorii "liniei românești" a lui Szálasi, un consilier financiar de mină, Oláh Miklós, comunicase unuia dintre informatorii șefului Prefecturii de poliție că sosise momentul corectării greșelii României de a nu fi acceptat, în 1928, "brațul păcii" întins de Ungaria (?). După aprecierea respectivului, numai românii transilvani erau de rasă pură, ei erau românii adevărați, în timp ce regățenii erau corciți
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la sapă și lopată) chiar 27 de mii muncitori pentru construirea liniei. Ei erau în parte militari, în parte muncitori calificați, în parte dulgeri aduși de prin părțile de peste Tisa. "Angajăm români într-un număr foarte mic" - raporta unul din informatorii Serviciilor de Securitate 99, deși linia de cale ferată trecea prin teritorii locuite de naționalități. Pe lângă linia ferată au fost înălțate cam 160 de clădiri. Arhitectul Căilor Ferate Ungare (MÁV), Fodor Jenő (de numele lui se leagă, printre altele, clădirile
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Liberalii au avut în persoana profesorului N. Răutu un susținător vocal care polemiza, în paginile ziarului Democratul, cu alți intelectuali din zonă. Scriitorii își asumă adesea și rolul de publiciști. Barbu Lăzăreanu semnează articole pe teme literare în Știrea sau Informatorul. Viitorul activist comunist, Scarlat Callimachi, director al ziarului Clopotul, publica în presa locală studii de istorie ce investigau bisericile și monumentele din zonă, dar și jurnale ale călătorilor străini prin Țările Române. În ziarul pe care îl conducea, Callimachi lupta
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
România. În Bucovina, Leca Morariu colaborează în majoritatea publicațiilor cu articole pe teme socio-politice sau literare. Cadrele didactice completează adesea activitățile didactice cu publicistica. Profesorul de franceză de la Liceul Laurian, Ariton Iacobeanu, semnează articole la rubrica Contribuții culturale din cadrul ziarului Informatorul. Cele mai multe periodice dețin și o rubrică a ziaristelor destinată publicului feminin. În Craiu Nou, Natalia Pașa promovează sexul frumos ca motor al celor mai importante mișcări din istoria omenirii 99. În ziarul Știrea, la rubrica Însemnări, articolele pe teme culturale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
al celor mai importante mișcări din istoria omenirii 99. În ziarul Știrea, la rubrica Însemnări, articolele pe teme culturale sunt semnate de Lucia Oprescu. O rubrică de "Însemnări feminine" apare și în cadrul ziarului Săptămâna, sub condeiul Dhaliei Nour, iar în Informatorul cititoarelor le era adresată rubrica "Colțul femeii", semnată de o anume Nadja. Alte categorii profesionale. Inginerii, economiștii, arhitecții sau înalții funcționari sunt concentrați în capitală sau în marile orașe, aceste profesii nefiind reprezentative pentru localitățile din provincie. Pentru exemplificare aș
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
publicat și o serie de studii de istorie medievală, dar și pagini de istorie a evreilor din România. 5. Emanoil Ciomac (1890-1962), poet, muzicolog, apropiat al muzicianului George Enescu, debutează cu cronici muzicale, devenind colaborator al presei locale, la Libertatea, Informatorul, Revista Moldovei, Clopotul etc. Ales membru al Societății Scriitorilor Români în 1921, Ciomac se remarcă prin proza din domeniul muzical, cu titluri precum: G. Enescu, Richard Wagner, Poeții armoniei, dar și cu traduceri din Electra, Spiridușul de Hofmannstahl, Faust de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în presa locală, fiind membru al comitetului de redacție la Revista Moldovei. Publică volumul de traduceri din Charles Nodier, Povestiri și nuvele, 1925. 32. George D. Râncu (1913-?), publicist, scriitor, animator al vieții culturale din Dorohoi. Este director al ziarului Informatorul Dorohoiului (1931-1937), președinte al Societății culturale George Enescu și editor al revistei literare Însemnări. Publică în 1935 volumul în proză Imagini triste și Un om: Panait Istrati, f. a. 33. Ion Sângiorgiu (1893-1950), poet, publicist, absolvent al Liceului Laurian, cu doctorat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
urmează așadar o eroziune a nervilor pe care se mizează; după luni de așteptare, într-o noapte banalizată de insomnie, aude ușurat bocănitul cizmelor competente" (vol.I, p."Ă. "Comportamentul nedemn este (...Ă favorizat de privațiunile penitenciarului. Vladimir Streinu devine informatorul direcției închisorii pentru mărunte privilegii alimentare: când tovarășii de celulă vor să-l ucidă, el își motivează delațiunile prin aceea că este intelectual și scriitor care trebuie să supraviețuiască" (vol.I, p."Ă. Teribilă biografie! X Tabloul receptării critice a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
-i binecuvinteze cu toate bunătățurile lumii civilizate. Securitatea e infiltrată sub acoperire în toate structurile sociale. Sub legitimația de pescar-vânător stă un ditamai securist, așa cum sub meseria de avocat se poate ascunde același statut. Unde mai pui că există și informatorii, pretutindeni. - Anticomunismul unui fost. Ajuns la închisoare, Florescu aduce în fața cititorului o altă parte nevăzută a lumii comuniste. Cititorul român este familiarizat cu ancheta securiștilor din toate scrierile foștilor deținuți politici. Tehnicile barbare de anchetare a învinuiților rămân aproape aceleași
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la acțiunea publică. Dar și de această dată întâlnim alte situații particulare, specifice. Ele pot fi definite, credem, astfel: 1) în locul refuzului tacit, retractil și prudent, apare refuzul explicit: de a semna, a colabora și, în destule cazuri, a deveni informator etc. Unii s-au neurastenizat, alții s-au sinucis sau au murit în condiții dubioase (Marcel Mihalaș, Marius Robescu, Virgil Mazilescu). Sunt adevărați eroi, aproape uitați, ai rezistenței literare române. Scriitorii în această situație și-au asumat riscul rezistenței declarate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lume. Unul, perfect explicabil pentru generația care a făcut o lungă detenție, constă în supremația criteriului moral asupra celui ideologico politic. Mentalitate care face, între altele, ca ea să se preocupe, în primul rând, să spunem, doar de dosare și informatori și prea puțin sau deloc de sistemul care a făcut posibil fenomenul dosarelor și turnătoriilor. Cu alte cuvinte, revenind mereu asupra acestei idei esențiale, ne ocupăm doar de efecte și nu de cauze. Nu de colonelul X, care pensionar sau
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
posibil fenomenul dosarelor și turnătoriilor. Cu alte cuvinte, revenind mereu asupra acestei idei esențiale, ne ocupăm doar de efecte și nu de cauze. Nu de colonelul X, care pensionar sau nu se plimbă cu deplină dezinvoltură pe stradă, ci de informatorul recrutat prin teroare și constrângere. Culpabilizăm, de fapt, victimele în primul rând, și nu acțiunile brigadei teroriste împotriva populației de ostateci, atât de bine descrisă și de V. T. 19. în al doilea rând, opoziția are mereu de luptat cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literari, însă total indiferenți la criteriile exigente amintite. Un exemplu, în același sens, de rigorism când deviat, când ocultat, este și cel al... colaboratorilor. Logic ar fi ca întâi să fie condamnat, judecat, înfierat etc. sistemul, care a produs specia informatorilor și doar apoi instrumentele sale. Deci, întâi cauza și apoi efectele. Ei, bine, obsesia generală, adesea morbidă, cu aspecte evidente de patologie socială, este doar denunțarea informatorilor și nu a sistemului ideologic-politic-social, care l-a produs în proporții de masă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca întâi să fie condamnat, judecat, înfierat etc. sistemul, care a produs specia informatorilor și doar apoi instrumentele sale. Deci, întâi cauza și apoi efectele. Ei, bine, obsesia generală, adesea morbidă, cu aspecte evidente de patologie socială, este doar denunțarea informatorilor și nu a sistemului ideologic-politic-social, care l-a produs în proporții de masă. Repulsia etic sentimentală trece, în acest caz, cu mult înaintea negării raționale și argumentat-ideologice a sistemului comunist. O astfel de reacție are, evident, o justificare profundă. Doar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se făcea cu multă rapiditate, ele ajungând la Constantinopol înaintea acelora primite de la ambasadori, ceea ce putea oferi un avantaj considerabil diplomației otomane. Dar, rolul Curților domnești și al domnitorilor de la Iași și București nu se reducea la acela de simpli informatori; ei aveau misiunea să formeze opinia Guvernului otoman, să interpreteze știrile primite și transmise, să ofere sugestii. Considerându-i “cei doi ochi” ai Porții, un agent francez aprecia că, în 1813, ei “formează opinia Guvernului otoman”, ca și a unor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
reprezenta o treime din cheltuielile anuale cifrate la 12000 piaștri pe an. Datoriile lui Summerers ajungeau la acea dată, la 25.000 de piaștri, bani utilizați pentru reexpedierea corespondenței și a pachetelor, daruri făcute demnitarilor români și otomani, speze pentru informatori etc. Sultanul Selim al III-lea a dat curs solicitărilor britanice și a emis Beratul la 23 Ramadan 1217 (17 ianuarie 1803), prin care Francis Summerers este acreditat cu rangul de consul general al Marii Britanii în Țara Românească și Moldova
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
măsură consacrată de jure în Regulamentele Organice. Din rapoartele sale și din alte surse reiese că guvernul țarist oferea reprezentanților săi în Principate posibilități net superioare, pentru plata “serviciilor” aduse, ierarhiei clericale, angajaților plătiți, din mai toate categoriile sociale, inclusiv informatori secreți din interiorul consulatelor acreditate la București și Iași sau de la curțile voievodale. Pe lângă sume de bani, guvernul țarist obișnuia să acorde grade militare și titluri civile, folosinduse cu măiestrie de speranțele românilor de a obține independența față de Poartă. Consulii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Întâi contextul (istoric, social, cultural) și să distribuie personajele care au marcat acest context. Apar uneori și personaje colective, dintre acestea, obsedant, „băieții cu ochi albaștri”. Apoi se imaginează (de fapt, se insinuează) În pielea unuia dintre personajele-cheie ale epocii, „informatorul de lângă noi”. Îi construiește acestuia o filiație (tatăl a contribuit și el, a făcut colectiva), un parcurs biografic (primele turnătorii, Încă din liceu), divulgă procedurile (câștigarea Încrederii victimei, provocarea), dezvăluie modalitatea prin care meseria aceasta Îi putea ajuta pe unii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
realitatea românească de după 1989, profesorul Chelcea observă cum „ideologii comunismului școliți la Moscova dau lecții de democrație”, „foștii șefi ai Securității ocupă paginile ziarelor și apar fără rușine la emisiunile tV”, „vlăstarele de nomenclaturiști și securiști condamnă cu obstinație comunismul”, „informatorii cer asanarea morală a societății”, iar cei ce au fost victimele tuturor acestora „se simt vinovați că au supraviețuit acceptând regimul comunist”. Aceștia „tac pentru că au o sensibilitate ridicată la rușine și vinovăție”. Mă Întreb dacă mai pot pune Întrebarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
putut declanșa existențele mărunte ale unor oameni obișnuiți. „Am avut o prăbușire”, declara un medic după ce și-a consultat dosarul. Un tânăr profesor de literatură constată că, la un moment dat, toți cei trei colegi de cameră de la cămin erau informatori și-l turnau. Iar pentru a li se Înregistra discuțiile la o tabără studențească de folclor a fost pus În funcțiune un angrenaj important de profesioniști ai ascultării, iar doi generali dirijau această importantă operațiune. Un inginer chimist a numărat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
adunau Înregistrările și le rezumau și care făceau apoi sinteza rapoartelor. Cineva care a studiat dosarul lui Nicolae Steinhardt, un simplu călugăr Într-o mănăstire, după recluziune, constata că s-au ocupat de acesta 50 de ofițeri și 70 de informatori. Un ofițer avea norma de 50 de informatori pe care-i racola prin șantaj sau oferirea de beneficii. Un intervievat constata cu amărăciune că vecinul de apartament a primit 200 de lei pentru că a dat informațiile trebuitoare. Ce lefuri aveau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
apoi sinteza rapoartelor. Cineva care a studiat dosarul lui Nicolae Steinhardt, un simplu călugăr Într-o mănăstire, după recluziune, constata că s-au ocupat de acesta 50 de ofițeri și 70 de informatori. Un ofițer avea norma de 50 de informatori pe care-i racola prin șantaj sau oferirea de beneficii. Un intervievat constata cu amărăciune că vecinul de apartament a primit 200 de lei pentru că a dat informațiile trebuitoare. Ce lefuri aveau oare dirigenții și pe cât de puțin se ofereau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Nicolae Mărgineanu și un film-document recent, realizat de fiul său, regizorul Nicolae Mărgineanu, două scrisori-memorii ale lui Ștefănescu-Goangă și numeroase declarații și autobiografii, date În timpul anchetelor, detenției și după aceea, din care putem reconstitui multe. Mai avem câteva mărturii: rapoartele informatorilor care roiau În jurul lor, după eliberare, dovadă că nu prezentau Încredere pentru regim, deși cei mai mulți au primit slujbe, puteau publica și chiar călători. Nu avem aici spațiu decât pentru câteva exemple. Petre Botezatu (1911-1981) și-a Început cariera ca psiholog
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vigilență nu e niciodată inutil. La un moment dat se propune totuși să fie scos din urmărirea StO (supraveghere prin tehnică operativă) și să fie trecut la „urmărire generală”. Care n-a Încetat niciodată. O plasă deasă, o rețea de informatori - unii șantajați, alții interesați, probabil și unii naivi, crezând că fac bine - Îl Înconjurau, lăsându-i puțină libertate de mișcare. Numai unii dintre cei În situația sa reușeau să supraviețuiască acestei presiuni și să-și păstreze independența gândirii și demnitatea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]