2,901 matches
-
Curtea reamintește că o privare de libertate ce intră sub incidența acestei norme nu poate fi justificată decât dacă se demonstrează în special că a intervenit pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege. În plus, orice ingerință în folosirea proprietății trebuie să respecte criteriul de proporționalitate. 31. Art. 1 din Protocolul nr. 1 prevede, înainte de toate și în mod special, ca o ingerință a autorității publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor să fie legală. Supremația dreptului
HOTĂRÂRE din 2 iunie 2009 în Cauza Silviu Marin împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219771_a_221100]
-
pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege. În plus, orice ingerință în folosirea proprietății trebuie să respecte criteriul de proporționalitate. 31. Art. 1 din Protocolul nr. 1 prevede, înainte de toate și în mod special, ca o ingerință a autorității publice în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor să fie legală. Supremația dreptului, unul dintre principiile fundamentale ale unei societăți democratice, este inerentă tuturor articolelor din Convenție (Iatridis împotriva Greciei [MC], nr. 31.107/96, § 58, CEDO 1999-II). Principiul
HOTĂRÂRE din 2 iunie 2009 în Cauza Silviu Marin împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219771_a_221100]
-
de circumstanțele speței, Curtea apreciază că anularea deciziilor în discuție nu putea fi previzibilă pentru reclamant [vezi, mutatis mutandis, Fener Rum Erkek Lisesi Vakfi împotriva Turciei, nr. 34.478/97, § 57, CEDO 2007-... (extrase)]. 37. Prin urmare, Curtea consideră că ingerința litigioasă nu era "prevăzută de lege" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 și, prin urmare, este incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor reclamantului. O astfel de concluzie o scutește de a mai cerceta dacă a fost păstrat un
HOTĂRÂRE din 2 iunie 2009 în Cauza Silviu Marin împotriva României (fond). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219771_a_221100]
-
penală din localitatea unde a funcționat, timp de 2 ani de la încetarea calității de procuror. ... ------------- Articolul 107* ) Magistrații au obligația de a aduce de îndată la cunoștința președintelui instanței sau, după caz, a procurorului general în subordinea căruia funcționează orice ingerință în actul de justiție, de natură politică sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane. ------------- Articolul 108*) (1) Încălcarea dispozițiilor art. 101-105 și 107 constituie abateri disciplinare și se sancționează, în raport cu gravitatea abaterilor, cu
LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 (*actualizată*) privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219531_a_220860]
-
alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, acesta trebuie declarat admisibil. B. Asupra fondului 77. Părțile nu au prezentat observații pe fondul capătului de cerere. 78. Curtea reamintește că - a fortiori - cenzura corespondenței deținuților și controlul acesteia de către autorități constituie o ingerință în dreptul acestora la respectarea corespondenței lor (vezi, de exemplu, Calogero Diana împotriva Italiei, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, Culegere 1996-V, p. 1.775, § 28). 79. În speță, reclamantul susține în special că scrisoarea sa din data de 11 iunie
HOTĂRÂRE din 25 martie 2008 în Cauza Vitan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220051_a_221380]
-
În speță, reclamantul susține în special că scrisoarea sa din data de 11 iunie 2002 i-a fost predată deschisă de către autoritățile penitenciarului, fapt necontestat de Guvern. Prin urmare, reclamantul poate să pretindă în mod rezonabil că a suferit o ingerință în drepturile sale garantate de art. 8 din Convenție. 80. Curtea constată că plângerea penală formulată în temeiul art. 195 din Codul penal împotriva comandantului penitenciarului a ocazionat o anchetă penală supravegheată de procurorul militar. Procurorul s-a limitat să
HOTĂRÂRE din 25 martie 2008 în Cauza Vitan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220051_a_221380]
-
niciun exemplu de jurisprudență internă care să pedepsească deschiderea de către personalul din penitenciar a scrisorilor destinate deținuților. 85. În aceste circumstanțe, Curtea apreciază că ar fi excesiv să i se ceară reclamantului să epuizeze această cale de atac. 86. O ingerință în dreptul reclamantului la respectarea corespondenței sale încalcă Convenția în cazul în care nu respectă cerințele paragrafului 2 al art. 8. Așadar, trebuie analizat dacă ingerința în discuție era "prevăzută de lege", dacă urmărea un scop legitim în sensul paragrafului respectiv
HOTĂRÂRE din 25 martie 2008 în Cauza Vitan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220051_a_221380]
-
fi excesiv să i se ceară reclamantului să epuizeze această cale de atac. 86. O ingerință în dreptul reclamantului la respectarea corespondenței sale încalcă Convenția în cazul în care nu respectă cerințele paragrafului 2 al art. 8. Așadar, trebuie analizat dacă ingerința în discuție era "prevăzută de lege", dacă urmărea un scop legitim în sensul paragrafului respectiv și dacă era "necesară într-o societate democratică" (Cotleț împotriva României, nr. 38.565/97, § 45, 3 iunie 2003). 87. Curtea reamintește că în hotărârile
HOTĂRÂRE din 25 martie 2008 în Cauza Vitan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220051_a_221380]
-
lege", în sensul art. 8 § 2 din Convenție. Or, aceeași reglementare era în vigoare și aplicabilă faptelor din cauza de față. 88. Curtea apreciază că speța de față se aseamănă cu cauzele Petra și Cotleț menționate mai sus și constată că ingerința în speță nu era prevăzută de "lege". Având în vedere concluzia de mai sus, Curtea nu consideră necesar să verifice în speță respectarea celorlalte cerințe ale paragrafului 2. 89. Prin urmare, Curtea respinge excepția preliminară a Guvernului întemeiată pe neepuizarea
HOTĂRÂRE din 25 martie 2008 în Cauza Vitan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220051_a_221380]
-
atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor." 19. Guvernul contestă că a existat o ingerință disproporționată în dreptul la respectarea proprietății reclamanților. 20. Având în vedere legătura existentă între acest capăt de cerere și cel întemeiat pe art. 6 § 1 din Convenție , circumstanțele speței de față, precum și constatarea legată de încălcarea drepturilor reclamanților la securitatea raporturilor
HOTĂRÂRE din 5 mai 2009 în Cauza Bindea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/220678_a_222007]
-
naționale ar fi executat sentințele pronunțate în favoarea sa este o chestiune speculativă în circumstanțele cauzei (a se vedea Sacaleanu, § 72, și Strungariu, § 54, menționate mai sus). Prin urmare, Curtea respinge cererea privind acordarea de daune materiale. 65. Curtea apreciază că ingerința gravă în dreptul reclamantului de acces la instanță i-a cauzat prejudicii morale acestuia. Statuând în echitate, așa cum prevede art. 41 din Convenție, Curtea îi acordă 4.800 EUR pentru daune morale. B. Cheltuieli de judecată 66. Reclamantul a solicitat și
HOTĂRÂRE din 14 septembrie 2010 în Cauza Chiş împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229451_a_230780]
-
au avut loc alegerile universitare. În plus, autonomia universitară a fost definită prin art. 89 din Legea învățământului nr. 84/1995 ca fiind "dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercită libertățile academice fără niciun fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege". Conținutul acestui drept a fost dezvoltat sub aspectul regimului juridic și
DECIZIE nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229883_a_231212]
-
nr. 10/2009 față de prevederile art. 32 alin. (6) din Legea fundamentală, Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reținută. Autonomia universitară constă în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercită libertățile academice fără niciun fel de ingerințe ideologice, politice, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege, iar în conformitate cu art. 92 alin. (2) din Legea nr. 84/1995 , republicată, autonomia
DECIZIE nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229883_a_231212]
-
tind să definească și să individualizeze rolul lor în cadrul comunității. De altfel, potrivit art. 89 alin. (1) din Legea învățământului, "Autonomia universitară constă în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercită libertățile academice fără niciun fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege." Prin urmare, autonomia universitară se poate exercita doar cu condiția asumării
DECIZIE nr. 1.646 din 16 decembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229883_a_231212]
-
elementele ce i-au fost supuse atenției, Curtea consideră că Guvernul nu a expus niciun fapt sau argument care să poată duce la o alt�� concluzie în cauza de față decât în cele anterioare. 29. Curtea consideră că, în speță, ingerința în dreptul reclamanților de acces la o instanță nu a fost proporțională cu scopul urmărit: faptul că instanțele au invocat existența procedurii prevăzute de Legea nr. 10/2001 a încălcat dreptul reclamanților de acces la o instanță în măsura în care nici astăzi, după
HOTĂRÂRE din 27 mai 2010 în Cauza Drăghici şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228164_a_229493]
-
137/2000 , rezultă că noțiunea de discriminare nu se raportează decât la modalitatea de aplicare a unor dispoziții legale, iar nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor. Acordarea unor drepturi în baza dispozițiilor art. 6 din ordonanță reprezintă o ingerință gravă a instanței judecătorești în atribuțiile puterii legiuitoare și executive. Curtea de Apel Brașov - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este "nefondată", arătând că, în realitate, autorul excepției critică interpretarea și aplicarea legii
DECIZIE nr. 1.334 din 19 octombrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 şi art. 6 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228284_a_229613]
-
observațiile generale rezultând din jurisprudența Curții Constituționale, reglementează noțiunea de autonomie universitară. Acest text legal prevede: "(1) Autonomia universitară este garantată prin Constituție. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituțiile de învățământ superior se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase. (2) Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare. ... (3) Aspectele fundamentale ale
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
subiectivismul care caracterizează viața politică. Astfel, prevederile art. 215 alin. (3) și (4) din lege, prin care legiuitorul a dorit doar să stabilească anumite condiții cu privire la ocuparea poziției de rector al unei universități, constituie o garanție pentru evitarea atât a ingerințelor de natură să afecteze autonomia universitară, cât și a posibilității de deturnare a finalității actului de educație. În consecință, Curtea nu poate reține încălcarea art. 37 din Constituție privind dreptul de a fi ales. 4. Încălcarea dreptului de proprietate a
DECIZIE nr. 2 din 4 ianuarie 2011 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230017_a_231346]
-
1^1) și alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Constantin Lupoiu. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate permit o ingerință a puterii executive în activitatea autorității judecătorești, deoarece conferă șefului poliției rutiere competența de a decide în mod discreționar suspendarea dreptului de a conduce pe drumurile publice, în timp ce procurorul sau, după caz, instanța de judecată are doar competența de a
DECIZIE nr. 124 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (1) lit. c), alin. (1^1) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230399_a_231728]
-
adițional și ar denatura sensul interpretării jurisdicționale realizate indirect pe calea contenciosului constituțional. Exceptarea de la scutire a persoanelor juridice aflate în situații similare cu persoanele fizice cărora li se recunoaște acest drept nu vizează un scop legitim, constituind practic o ingerință în dreptul de proprietate al celor dintâi, ingerință care nu se justifică nici prin proporționalitate, nici prin scop, neexistând un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat de Executiv prin măsura care privează de scutire persoanele juridice (a
SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 185 din 27 aprilie 2010 privind acţiunea Societăţii Comerciale "New Vissa" - S.R.L. împotriva Guvernului României şi Societăţii Română de Radiodifuziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231954_a_233283]
-
realizate indirect pe calea contenciosului constituțional. Exceptarea de la scutire a persoanelor juridice aflate în situații similare cu persoanele fizice cărora li se recunoaște acest drept nu vizează un scop legitim, constituind practic o ingerință în dreptul de proprietate al celor dintâi, ingerință care nu se justifică nici prin proporționalitate, nici prin scop, neexistând un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat de Executiv prin măsura care privează de scutire persoanele juridice (a se vedea CEDO, Cauza Pressos Compania Naviera
SENTINŢĂ CIVILĂ nr. 185 din 27 aprilie 2010 privind acţiunea Societăţii Comerciale "New Vissa" - S.R.L. împotriva Guvernului României şi Societăţii Română de Radiodifuziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231954_a_233283]
-
Art. 23 - Libertatea individuală Este propusă modificarea alin. (3) al art. 23 - Libertatea individuală, în sensul măririi duratei maxime a reținerii de la cel mult 24 ore la cel mult 48 de ore. Curtea constată că reținerea unei persoane constituie o ingerință majoră în ceea ce privește libertatea persoanei, astfel încât reglementarea duratei maxime pe care aceasta o poate avea, printr-o normă de rang constituțional, constituie o reală garanție a libertății individuale. Cât privește durata reținerii, aceasta constituie o chestiune de politică penală a statului
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
suficientă precizie, pentru a permite individului să-și regleze conduita". Noua redactare a textului constituțional, reglementând durata maximă a reținerii, printr-o normă clară, nesusceptibilă de interpretare, iar termenul prevăzut în acest sens fiind unul de natură să permită o ingerință minimă în ceea ce privește libertatea persoanei, respectă exigențele menționate și nu poate fi interpretat ca având ca efect suprimarea garanțiilor unui drept fundamental, în sensul art. 152 alin. (2) din Constituție. Modificarea propusă răspunde obligației statului de a asigura un just echilibru
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
judiciar, și schimbarea proporției de reprezentare în Consiliu, are consecințe negative asupra activității sistemului judiciar. Mai mult, se ajunge la situația în care acești membri dobândesc un rol important în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, ceea ce reprezintă o ingerință a politicului în justiție, împrejurare ce este de natură a anihila garanția constituțională referitoare la independența justiției. Totodată, textul propus modifică și alin. (3) al art. 133, prevăzând că președintele Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ales atât dintre membrii
DECIZIE nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
penală din localitatea unde a funcționat, timp de 2 ani de la încetarea calității de procuror. ... ------------- Articolul 107* ) Magistrații au obligația de a aduce de îndată la cunoștința președintelui instanței sau, după caz, a procurorului general în subordinea căruia funcționează orice ingerință în actul de justiție, de natură politică sau economică, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane. ------------- Articolul 108*) (1) Încălcarea dispozițiilor art. 101-105 și 107 constituie abateri disciplinare și se sancționează, în raport cu gravitatea abaterilor, cu
LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 (*actualizată*) privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitatilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232284_a_233613]