2,284 matches
-
printează valorile DO utilizând imprimantă ELISA. Se calculează valoarea medie DO pentru godeurile de control al antigenului, ce sunt echivalente cu valoarea 100%. Se determina valoarea DO 50% și se calculează manual pozitivitatea și negativitatea fiecărei probe. Valoarea procentuala de inhibiție (PI) = 100 - (DO al fiecărui test de control/DO medii ale Cm) x 100. Godeurile de control duble ale serurilor negative și godeurile blank în duplicat trebuie să înregistreze valori PI între +25% și -25% și respectiv între +95% și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180394_a_181723]
-
Partea de analiză a rezultatelor de la testele efectuate pentru boala limbii albastre, din partea III C a anexei nr. 1 se modifică și va avea următorul cuprins: "Analiza rezultatelor: Utilizând pachetul software se imprimă valorile DO (densității optice) și procentul de inhibiție (PI) pentru serurile de testat și cele de control, pe baza valorii medii înregistrate în godeurile de control cu antigen. Datele, exprimate că valori DO și PI sunt utilizate pentru a determina dacă testul a fost efectuat în limite acceptabile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185454_a_186783]
-
utilizând imprimantă ELISA. Se calculează valoarea medie a DO pentru godeurile de control cu antigen, care este echivalentă cu valoarea de 100%. Se determina valoarea DO de 50% și se calculează manual pozitivitatea și negativitatea fiecărei probe. Valoarea procentului de inhibiție (PI) = 100 - (DO a fiecărui test de control/DO medie a Cm) x 100. Godeurile duble cu teste de control negative și godeurile duble cu martor ar trebui să înregistreze valori ale PI între +25% și -25%, și respectiv între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185454_a_186783]
-
a produselor biocide. Se calculează prin aplicarea unui factor de evaluare la valorile testelor efectuate asupra organismelor, de exemplu DL 50 (doza letală medie), CL 50 (concentrație letală medie), CE 50 (concentrație eficientă medie), CI 50 (concentrație ce produce o inhibiție de 50% a unui anumit parametru, de exemplu creșterea), NOEL (C) (concentrația sau nivelul de concentrație la care nu se observă niciun efect) sau LOEL (C) (concentrația sau nivelul de concentrație cel mai scăzut la care se observă un efect
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187169_a_188498]
-
râmelor și asupra altor macroorganisme nonțintă din sol 3.3. Efecte asupra microorganismelor nonțintă din sol 3.4. Efecte asupra altor organisme nonțintă specifice (floră și faună) care ar putea fi expuse riscului 4. Alte efecte: 4.1. Test de inhibiție respiratorie asupra nămolurilor activate 5. Rezumatul și evaluarea pct. 1, 2, 3 și 4. Anexa IIIB ----------- la normele metodologice ------------------------ SET SUPLIMENTAR DE DATE PENTRU PRODUSE BIOCIDE PRODUSE CHIMICE 1. Dosarele referitoare la produsele biocide trebuie să conțină cel puțin toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
a produselor biocide. Se calculează prin aplicarea unui factor de evaluare la valorile testelor efectuate asupra organismelor, de exemplu DL 50 (doza letală medie), CL 50 (concentrație letală medie), CE 50 (concentrație eficientă medie), CI 50 (concentrație ce produce o inhibiție de 50% a unui anumit parametru, de exemplu creșterea), NOEL (C) (concentrația sau nivelul de concentrație la care nu se observă niciun efect) sau LOEL (C) (concentrația sau nivelul de concentrație cel mai scăzut la care se observă un efect
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
reprezentative; ... c) matricele de prelevare - apa, sediment, pește, moluște, plante acvatice; ... d) frecvența prelevărilor, care să reflecte modificările și variațiile naturale ale resurselor de apa; ... e) metodele de prelevare, de măsurare și analiză aplicabile recomandate; ... f) rezultatele utilizării biotestelor de inhibiție algală, de toxicitate acută pentru Daphnia și pești; ... g) standardele de calitate ale zonei; ... h) raportarea rezultatelor obținute, ... 4. de urmărire a aplicării măsurilor stabilite de programele de eliminare treptat a poluării resurselor de apa, interzicând toate actele care intenționat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182798_a_184127]
-
și timid trebuie să atingă un mort19. Este o metodă pedagogică foarte bună, actul de curaj în general asigurând tonusul scăzut al unor timizi, fricoși, care au însă deseori un potențial de curaj, chiar de temeritate, fiind handicapați de o inhibiție care trebuie învinsă (credința este de origine germană, după I. A. Candrea). În folclorul Moldovei, originea bolilor psihice este deseori legată de strigoi. Există relativ numeroase credințe privind aceste spirite. Primul om redat în folclor "cu trupul de lut, / cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick și Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți factorii interni care motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305). ,,Din perspectiva teoriei emoției, instigațiile (motivațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
interni care motivează o persoană să comită un act agresiv sau violent” (Megargee, 1982, 125, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305). ,,Din perspectiva teoriei emoției, instigațiile (motivațiile) primare sunt de ordin defensiv și din interes.” (Patrick și Zempolich, 2003, 309) Inhibiția Împotriva agresiunii Înseamnă ,,suma tuturor factorilor interni care se opun unui act particular Îndreptat Împotriva unei ținte” (Megargee, 1982, 126, apud Patrick și Zempolich, 2003, 309). O serie de cercetări (Eron et al., 1972; Milavsky et al., 1982; Freedman, 1984
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reacțiilor emoționale, adică a reacțiilor psihosomatice în sens larg. Rolul limbajului și al eredității Pavlov a completat, ulterior, modelul său construind o vastă teorie privind funcționarea sistemului nervos superior fondată pe ceea ce el însuși numește „proces de excitație și de inhibiție”. Conștient de importanța limbajului, el propune propria sa concepție privind însușirea și utilizarea acestuia. El îl numește cel de al doilea sistem de semnalizare, deoarece cuvântul este în cadrul limbajului un „semnal al semnalului”. Acest sistem permite accesul la generalizarea semantică
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al semnalului”. Acest sistem permite accesul la generalizarea semantică și introduce simbolul în comportamentul uman. Surprins de faptul că animalele de experiență nu se condiționează toate în aceeași manieră, Pavlov pune bazele unei tipologii fondate pe echilibrul dintre excitație și inhibiție. Trebuie să vedem în această tipologie, reluată de către Teplov și prelungită de Eysenck, prima tentativă de a atribui eredității rolul care îi revine în procesul de învățare. Nu vom putea disocia de modelul pavlovian studiile pe care autorul le-a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
polaritate: nevrozism/stabilitate și introversie/extraversie. Un grad înalt de nevrozism îl caracterizează pe individul care reacționează violent și prelungit la situații stresante de slabă intensitate. Conceptele de introversie și extraversie sunt, la Eysenck, foarte apropiate de conceptele pavloviene de inhibiție și excitație. Astfel, extravertitul se condiționează lent și cu dificultate, rezistă greu la monotonie și stingerea răspunsului se instalează la acesta mai repede decât la introvertit Eysenck își completează ulterior modelul, introducând o a treia dimensiune bipolară: psihoticism/normalitate. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stimuli (reali sau imaginari) ar putea explica instalarea acestor fobii particulare a căror învățare ar fi, într-o oarecare măsură, programată genetic. Aceste fapte și ipoteze introduc în noțiunea de flexibilitate-inflexibilitate cunoștințe dintr-o perspectivă interacționistă cu adevărat bio-psihosocială. Modelul inhibiției reciproce (Wolpe) Modelul Wolpe continuă ideea că studiul nevrozelor experimentale induse la animal trebuie să conducă la o înțelegere a reacțiilor nevrotice umane. Reluând în laborator lucrările lui Masserman, el demonstrează că, spre deosebire de ceea ce gândea Freud, reproducerea experimentală a noțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
celelalte comportamente, se supune acelorași legi „mecaniciste”. Deci, anxietatea este definită ca „modalitatea de răspuns neurovegetativ caracteristică unui individ supus unei stimulări nociceptive. Pănă la dispariția sa fizică, autorul se va opune categoric intruziunii de elemente mediaționale cognitive în modelul inhibiției reciproce. Acest model depășește, de altfel, cu mult cadrul desensibilizării, deoarece a fost implicat de către Wolpe în alte procese terapeutice: afirmarea sinelui, terapii sexuale, relație psihoterapeutică, etc. Evoluția terapiilor bazate pe expunere Desensibilizarea sistematică a lui Wolpe este probabil procedura
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
general evitantă, descriu aprehensiuni sociale semnificative cu apariție mai precoce, chiar din copilărie. Un anumit număr de copii par să aibă predispoziții temperamentale precoce, observabile chiar din primul an, pentru care una dintre manifestările comportamentale o constituie tendința spre o inhibiție îngrijorătoare față de „non familiar” (adulți și situații necunoscute și/sau neobișnuite). Aproximativ o treime dintre copiii care au acest patern bio-comportamental (în cadrul căruia regăsim și semnele unei activări simpatice intense în situația respectivă) prezintă un risc de dezvoltare ulterioară a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
singulare în cazul pacienților cu fobie socială. Terapeutul le poate recomada, după ce s-a realizat expunerea și restructurarea cognitivă, însă numai pacienților care prezintă în mod evident un deficit de competențe sociale, și nu doar un deficit de performanță asociat inhibiției anxioase. Se întâmplă frecvent ca unele exerciții de afirmare de sine prin expunere să fie utile în timpul terapiei și să-i amelioreze rezultatul. Să dăm sens eforturilor pacientului: necesitatea de a realiza o terapie integrativă Expunerea pacientului reprezintă elementul esențial
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prin intermediul exercițiilor de expunere care constau în a provoca o activare a amigdalei apoi în a o face să se conformeze unor pattern-uri comportamentale și cognitive de confruntare și acceptare, foarte diferite de reflexele spontane de evadare sau de inhibiție asociate stării maladive. Această capacitate neuroplastică (modificări ale arhitecturii funcționale cerebrale) a terapiilor comportamentale și cognitive este reconfortantă pentru pacienți: nu datorită existenței unor perturbații biologice sunt condamnați aceștia să nu schimbe nimic sau să fie nevoiți să ia medicamente
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prezintă un răspuns de hiper-eliminare în timpul testului cu dexamenazone. Această hipersensibilitate ar putea explica de ce repetarea traumatismului transformă uneori stresul post-traumatic într-o problemă cronică și faptul că, într-un număr important de cazuri, simptomele se agravează cu timpul. Complicațiile Inhibiția, însoțită de un sentiment de culpabilitate și de rușine, este primul obstacol în căutarea unui ajutor. Agresivitatea sau violența sunt mai rare. Complicațiile, în final, sunt alcoolismul, toxicomaniile, tulburările permanente de personalitate, depresia, suicidul, complicațiile sociale și familiale, transferul traumei
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nevoile personale celorlalți. - Sacrificiu de sine: sentimentul că este important să te ocupi mai întâi de ceilalți. - Dorința de a fi aprobat/ de a primi recunoștință: sentimentul că valoarea sa depinde înainte de toate de reacția celorlalți. Domeniul V: supravigilență și inhibiție Familii care acordă importanță înainte de orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și inhibiție Familii care acordă importanță înainte de orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională: sentimentul că self-control-ul este primordial. - Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță, de nerăbdare, critică adresată celorlalți și propriei sale persoane. Dobândirea schemelor precoce Schemele precoce neadaptate sunt dobândite prin intermediul frustrării în ceea ce privește nevoile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atunci când simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea la critică, manifestări puternice emoționale însoțite de anxietate, depresie, alcool). Terapeutul îi prezintă lui Xavier următoarea ipoteză privind schemele: carență afectivă, imperfecțiune însoțită de coping de evitare (procrastinație, inhibiție emoțională), și de supracompensare (intelectualizare, supracontrol). După discuție, pacientul își dă acordul asupra acestor prime ipoteze. Pacientul este invitat să citească Je rșinvente ma vie și să mediteze asupra conținutului acesteia. Lucrarea ilustrează teoria despre scheme cu ajutorul a numeroase exemple
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai multe exemple asemănătoare cu propria sa situație. El completează chestionarul lui Young cu 75 itemi, care îi este prezentat ca fiind un repertoriu al schemelor standard. Schemele care apar (cotate 4 sau 5) sunt: carență afectivă, abandon, exigență crescută, inhibiție emoțională. Chestionarul este revăzut și discutat cu pacientul care este determinat să-și ilustreze răspunsurile cu ajutorul experiențelor trăite. Explorarea prin imagerie a dimensiunii emoționale a schemei Xavier este determinat să retrăiască în imaginație o situație neplăcută recentă, apoi să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacientul resimte cel mai adesea în prezent. Intr-o manieră corolară dar secundară, schema conține abandonul, care se manifestă în același timp cu carența afectivă. Exigența crescută (a fi perfect pentru a evita critica și pentru a fi susținut) și inhibiția emoțională (self-control pentru a evita critica) sunt postulate ca fiind scheme de compensare a primei scheme destinate să evite activarea schemei carențiale. Terapeutul și pacientul revăd apoi mecanismele de coping. Impreună cu pacientul, el reexaminează aceste coping-uri în legătură cu diferitele aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Atitudinea pacientului în timpul ședinței Chiar și atitudinile pacientului în timpul ședinței sunt dirijate de scheme: el se controlează foarte bine, este puțin distant la început, raționalizând mereu, grijuliu să rezolve bine ceea ce i se cere. Terapeutul atribuie acest comportament schemelor de inhibiție emoțională și de exigență crescută, definite ca fiind secundare schemelor carențiale: acestea permit evitarea comentariilor și aprecierilor (care declanșează schema carențială) cu ajutorul atitudinii conformiste, a self-control-ului și a perfecționismului. Pacientul validează ipoteza în funcție de care terapeutul declanșează, de asemenea, schemele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]