3,496 matches
-
o perioadă cuprinsă între 3 luni și 48 de ani (H.P. Bahrick, P.O. Bahrick și R.P. Wittlinger, 1975) Concluzie Contrar imaginii romantice a iubirilor din tinerețe, relațiile amoroase se uzează mai repede decât cele de camaraderie; Brassens a afirmat inspirat acest lucru: „Mai întâi prietenii”... Pentru mai multe detalii Bahrick, H.P.; Bahrick, P.O.; Wittlinger, R.P., „Fifty Years of Memory for Names and Faces: A Cross-Sectional Approach”, Journal of Experimental Psychology: General, nr. 104, 1973, pp. 54-75. Ebbinghaus, H., Memory
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
lumi populate cu cercuri pătrate și cavaleri inexistenți 155. În mod similar, Lubomir Doležel în lucrarea sa consacrată universurilor ficționale 156, se distanțează în egală măsură de teza referențialismului naiv (ca și de convenționalismul extrem), propunând un model mai cuprinzător, inspirat - ca și cel al lui Toma Pavel - din semantica lumilor posibile. Aspectul cel mai incitant al lucrării sale constă în faptul că nu sunt neglijate nici particularitățile lumilor imposibile. Pornind de la constatarea că, în literatura secolului XX, tehnica dezvoltărilor alternative
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
metatranzitive nu putem face abstracție de o experiență poetică absolut remarcabilă cum este aceea a lui Francis Ponge. Cu oarecare îndreptățire s-a vorbit, în legătură cu modelul poetic propus de el în Le parti pris des choses (De partea lucrurilor, cum inspirat s-a tradus), despre un veritabil „realism poetic” (Picon). Însă ceea ce devine mai semnificativ, până la urmă, este tocmai modul în care „literalitatea” se convertește treptat în opusul său: în „fabulă” și în „ficțiune”. Vom încerca să explicăm pe larg în
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
atenție și aportul funcției metareprezentaționale în configurarea universurilor inventate. Pe de altă parte, nu este mai puțin adevărat că, în peisajul ontologic, pluralist și anarhic al ultimelor decenii, frontierele dintre „lumea scrisă” și „lumea nescrisă” (pentru a împrumuta o formulă inspirată a lui Italo Calvino) nu se mai înfățișează ca bariere de netrecut, ci devin instabile și oscilante, tinzând chiar să dispară. În aceste condiții, noile forme de „realism”, departe de a se limita la reprezentarea fidelă a unei realități coerente
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
întâmpinat cu prima ediție. În primul rând, o parte dintre cumpărătorii celei dintâi ediții (de multe ori, prieteni sau oameni care interacționează cu mine frecvent) au considerat decizia mea de împărțire în două volume a fi fost una nu neapărat inspirată. În al doilea rând, ordonarea cărții în patru capitole (având o întindere substanțială) în limbaj natural, urmate de alte patru capitole în limbaj formal, părea a îngreuna lectura. Această nouă ediție rezolvă problemele menționate. Cartea apare acum într-un singur
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
marca este primejdioasă. Spațiul reveriei, personalizat pentru o clipă, se deschide din nou spre literatură. Sau, mai exact, este acaparat din nou de clișeele literaturii. O variantă a schitului este cetatea În ruină. În preajma ruinelor, poetul se simte, Încă o dată, inspirat, mulțumit cu sine, la adăpost de răutatea lumii. Dintre poeții de la 1840, Grigore Alexandrescu este cel mai consecvent cîntăreț al acestei teme. Tristețea, În vecinătatea zidurilor Înnegrite de vreme, este reconfortantă („Al meu suflat se-nalță pe aripi d-un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
am călcat, În liniștea nopței, privirile tale Se-nalț, se ațintă pe cer luminat.” Apar, numaidecît, elementele pastoralei: clopotul turmelor, greierul ce cîntă, tainici „geniuri” ascunși prin flori, iarba, pădurea stufoasă, cărările pierdute și, bineînțeles, cerul, Într-o figurație mai inspirată. Grigore Alexandrescu, care ridică rareori ochii de pe mizeriile lumii comune, privește cerul și gîndește (filozofie elementară) la legătura dintre individ și prototipul ideal, fixat undeva „mai sus de pămînt”. Sufletul nostru, teoretizează el, „Își află În ceruri izvorul cel sfînt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
matinalului, tema armoniei, tema creatorului proscris și a despotismului sălbatic etc. Un discurs vast În care mitologicul și politicul se succed Într-o retorică destul de bine articulată. Insă, Înainte de orice, Bolintineanu este, aici, Într-un chip mai coerent și mai inspirat, poetul „tărîmelor lichide”,, poet neptunic În adevăratul Înțeles al termenului, cu o intuiție fină a mișcării acvatice. Limbajul lui nu este metaforic (rarele metafore din acest text și din altele sînt convenționale), ci, așa cum Îi spune G. Călinescu, simbolizator. Marea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
culoare pală, prin aer trece o „dulce armonie”, valurile „intoană” un fantastic, melancolic concert, blonda dimineață „despică p-orizonte troienele de ceață”... Iată un vers superb. Ce urmează este de o trivială banalitate, Însă acest vers izolat arată o imaginație inspirată. În acest cadru marin, unde Își dau Întîlnire parfumurile naturii magice și luminile eterului, aici se simte mai puternic prezența cosmicului. Galantul Bolintineanu are pentru o clipă revelația marelui mecanism, privind cu Îndoială legea lui morală. „Ai crede că acela
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nici opera nu sînt posibile fără iubire. Pentru noi, opera Înseamnă poezia. Apariția ei, sub forme culte, este explicată În bună parte de revelația ființei și a erosului. Pentru a scrie (mai citez o dată pe Barthes) trebuie „cauțiunea unei iubiri inspirate, asentimentul unui iubit ale cărui răspunsuri marchează progresul raționamentului”. Pentru Ienăchiță, Alecu Văcărescu, Conachi cauțiunea ibovnicii marchează apariția (scrierea) poeziei... Într-un ev mediu Întîrziat și confuz, omul Începe să aibă sentimentul individualității sale. Conachi traduce din iluministul Al. Pope
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În primul rînd al celor occidentale. Poeții Întemeietori au practicat cu rîvnă (chiar dacă fără s-o știe) sincronismul, preluînd modele, convenții, clișee și totodată luptînd Împotriva lor. Dimineața poeților este, dacă nu cea mai importantă, În orice caz cea mai inspirată carte a lui Eugen Simion, critic la care luxurianța călinesciană a expresiei (paradis de metafore, cu unele inevitabile excese: „Lucrurile intră În poem purtate de o caleașca a sublimului”, sau: „Marea devine, astfel, la Bolintineanu o metaforă-cadru, o metaforă-matrice, spațiul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fiindcă animalele atunci când nu mai pot se întind pe pământ și-și dau sufletul, în timp ce oamenii rezistă și trăiesc devenind o rană din cap până-n picioare, obișnuindu-se cu tortura. Sunteți niște bestii, iar cine v-a povestit atâtea minciuni, inspirate chiar de voi, iertat să fie de Domnul. Doi indivizi îi dăduseră pe răsculați pe mâna spaniolilor, arătând locurile și momentele atacurilor, formațiunile și chiar și numele multora dintre ei. Firește, fra' Tommaso fusese denunțat drept căpetenia răscoalei. Visul tău
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mi s-au întâmplat în ziua asta, de cinșpe septembrie. Fata râse. Surprins, Tili uită să mai ambaleze, motorul icni și se opri. — Ce-i așa de nostim ? întrebă el, nu fără părere de rău. — Maestrul păpușilor e chiar mai inspirat decât crezi. A învățat repede să răspundă nu numai la întrebările ce i se pun, dar și la cele care nu i se pun. — Te pomenești că ți-a spus, ticălosul ! — Ba mai mult. M-a sfătuit să mă feresc
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sărind, cu mersul piticului ori pasul gigantului, după cum arătau formele de relief, risca să primească în moalele capului o găleată de lături. Cum mijlocul străzii era desfundat, Maca o luă pe lângă ziduri. Făcu două salturi ce se dovediră prea puțin inspirate, căci scândura pe care nimeri împroșcă în cele patru zări stropi de noroi amestecat cu var. Holul avea o lumină bolnăvicioasă, ce mirosea a ou clocit, venind dintr-un bec chior, atârnat de două fire verzi, împletite. Duhoarea se îngălbenea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de parcă cineva îl aștepta înăuntru. În camera lipsită de ferestre, întunericul era deplin. De acolo nu se mai putea merge mai departe. Având această putere, întunericul parcă respira, ca într-un fel de vortex, căci se auzea doar expirând, aerul inspirat venea, răcoros și muced, din altă parte. Turnă din sticlă în ghiveciul cu flori din cârpă. Apoi apropie bricheta. Planta se aprinse voioasă, florile se adunară într-o singură pălălaie. Luă ghiveciul și-l puse pe biroul lui. Apoi privi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de moșie, înglobat în exploatația unui văr, de la care extrăgea un venit precar. În momentele critice Hangerliu vindea obiecte din casă, tocmindu-se fără rușine și servindu-se de luminile comerciale ale doamnei Valsamaky-Farfara, care putea dovedi, când era mai inspirată, că foarte pe departe se putea socoti încuscrită cu Hangerliu. Când lucrurile erau și mai grave, madam Hangerliu căuta un angajament ca pianistă. De ordinar însă, Hangerliu se descurca ușor, invitîndu-se la masă la numeroasele rude, uneori cerând dinainte informații
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui Vodă, dar, nici nu se putea altfel!, domnița ,,știe’’ că Negoiță nu mai este puternicul trimis al diavolului și, de aceea, refuză a comunica cu el, alungându-l cu vorbe de dispreț și ocară. Lui Negoiță îi vine atunci inspirata idee de a recurge la serviciile personajului pe care, captivați de întorsăturile pe care le ia misiunea pe pământ a lui Aghiuță din momentul când acesta fugise de creditori, Acrivița. Negoiță îi cere domnitorului să-i dea voie să o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și a copiilor voștri este făgăduința aceasta”, adică a botezului, deci și a pruncilor. Astfel, nu mai poate fi vorba de îndoială că, în numărul celor „trei mii de suflete” erau și copii. Propovăduirea Apostolilor era adresată celor mari dar, inspirați fiind de Duhul Sfânt, Apostolii mărturiseau că și a copiilor este „făgăduința”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 26. footnote>. Deci, cu siguranță că între miile de neofiți, botezați după predica Sfântului Apostol Petru în Ierusalim, erau și copii mici care
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
caracterizare tipologică a gândirii de tip artistic. Și m-am gândit să mă opresc asupra a trei momente: Goethe, care mă servește cel mai bine, apoi Leonardo și, din secolul nostru, Klee. Cu toți aceștia intru, vrând-nevrând, în problema cunoașterii inspirate, ca tip distinct față de cunoașterea discursivă. Intru apoi într-o cunoaștere care se realizează în act: a afla făcând, nu meditând. În faptul de a face se instalează un raport misterios cu adevărul însuși: explicația este înlocuită aici cu expresia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unul bun, nu destrămător ca zeul Cronos; pentru că spațiul e bildend, e formativ." Vineri, 23 ianuarie 1981 Turul Păltinișului, făcut după micul dejun, începe în frig și ceață deasă. Noica vorbește cu fularul la gură, către sfârșitul plimbării va gesticula inspirat, cu fularul în mână și paltonul fluturând; a fost cea mai splendidă perorație peripatetică a zilelor acestora. S-a încălzit treptat, asemeni unui angrenaj care-și atinge prin urniri succesive punctul de forță maximă, dar care o dată ajuns aici se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
crâncen "cod heideg-gerian"), în vreme ce amorul dă rău într-un discurs filozofic și trebuie, în consecință, ignorat. Dar de ce? 7 noiembrie Am instituit un cod de manifestare pentru soluții deosebite găsite în timp ce revizuim textul. Uimirea și stupoarea încîntată în fața unei soluții inspirate sânt marcate de o lovitură cu palma peste frunte și lăsarea pe speteaza scaunului, paralel cu scoaterea lentă a ochelarilor, pentru a-l fixa pe celălalt și a citi pe fața lui admirația în fața geniului propriu. Cel mai frumos este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unui auditoriu foarte primitor de asemenea hrană, care nu apelează la inteligență sau la inimă, ci la simțiri mult mai josnice. Dac-am avea înainte-ne un talent de rând, toate reflecțiile noastre ar fi de prisos. Ele ni sânt inspirate numai de convingerea că avem a face c-un talent superior, căruia voim a-i arăta toate greutățile pe care le-a întîmpinat și le va întîmpina încă în spinoasa cale de "actor romîn". Din parte-ne dorim din toată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
locuitorii din fiecare așezare în discuție acum, toate aceste caracteristici se constituie în premise din care se poate trage concluzia că aici a existat o puternică uniune de obști sătești ca formațiune politico-militară, o „romanie populară”, după expresia înțeleaptă și inspirată a marelui savant Nicolae Iorga. Respectiva formațiune cuprindea teritoriul ce se întinde de la hotarul de sud al târgului Tecuci, târg domnesc înființat după constituirea statului medieval Moldova, continuând spre sud până la iezerul cel mare al Covurluiului, așa cum am mai arătat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
știe că numeroase masacre au fost comise în școli 6, sau ale TPI pentru fosta Iugoslavie. Dar mă îndepărtez, fără îndoială, de subiect? Vreau totuși să propun spre reflecție câteva gânduri ale lui André Glucksmann (1998), de astă dată foarte inspirat: "În cea mai mare parte, bărbați înarmați se confruntă cu bărbați, femei și copii fără arme, iar războaiele civile lasă loc războielor împotriva civililor. Locurile memorabile ale războiului din Iugoslavia nu sunt nume de bătălii, ci amintirile orașelor bombardate, încercuite
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
dură, a dreptului penal. Dar, pentru noi, înseamnă mai ales refuzul de a asculta ce spun victimele. Istoria violenței în școală (Debarbieux, 1998) ca a multor violențe este istoria unei lente descoperiri a victimelor, acei "uitați ai istoriei", după expresia inspirată a lui Benoît Garnot (2000). Această descoperire trece printr-o recunoaștere treptată a cuvântului lor și deci a puterii lor de a exprima verbal suferința. Astfel, legile hărțuirii morale în întreprinderi au urmat după desemnarea a ceea ce treptat a devenit
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]