2,308 matches
-
învățării față de predare, care este privită critic, în activitatea acestuia) sau student-centered learning (educatul învață direct, sub îndrumarea educatorului). Realitatea practicii instruirii confirmă că cele două paradigme nu pot fi cert separate, ca fapt al complexității formării unitare, a procesului instructiv-educativ. Ci ele își schimbă ponderea, își evidențiază valoarea, în alte contexte de abordare, a anumitor elemente, raporturi, roluri, proceduri care să asigure eficiența sporită, eficacitatea acesteia, din perspectiva viitorului pragmatic. Atunci putem aduce în atenția practicianului, ca semn al dezvoltării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
introducerea masivă a surselor TIC, • o altă folosirea a timpului, • altă integrare a experiențelor de cunoaștere din formal și nonformal, • altă adaptare la dinamica învățării. Cele două abordări ale managementului educațional, la nivel instituțional și la cel al procesului efectiv instructiv-educativ în clasă, nu sunt atunci decât complementare, nu în opoziție în realizarea obiectivelor. În acest sens, managementul clasei arată competența educatorului de a diversifica și gestiona resursele ei, de a îndeplini noile roluri, pentru o apropiere de așteptările educaților, de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
disponibilităților intelectuale și moral-volitive ale elevului și ale colectivității din care el face parte. Pentru aceasta trebuie create atât un stil și regim de viață adecvat trebuințelor bio-psiho-sociale ale persoanei elevului, cât și în condițiile unei optime realizări a procesului instructiv-educativ în familie și în școală. a) În mediul familial, măsurile de profilaxie trebuie să înceapă încă din primii ani de viață ai copilului, pentru a se asigura o dună dezvoltare a funcțiilor cognitive, cultivarea legăturilor afective pozitive, și o lărgire
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
găsească la prima persoană venită din exterior împlinirea dorințelor și aspirațiilor nesatisfăcute în cadrul familiei. b) În mediul familial, măsurile de prevenire a instalării unor „stări de frustrație” puternice se referă, în special, la evitarea și eliminarea neajunsurilor privind organizarea procesului instructiv-educativ, și corijarea raporturilor neprincipiale care se creează adesea între elevi, pe de o parte, și între aceștia și cadrele didactice, pe de altă parte. O atenție deosebită se va acorda, astfel, măsurilor prin care se urmărește acordul între volumul mare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în școala de masă. Acest gen de tratament vizează atât influențarea directă a elevului, în scopul restaurării echilibrului psihic zdruncinat și a formării unor conduite corecte, cât și combaterea unor factori patogeni școlari, printr-o mai bună organizare a procesului instructiv-educativ. Stările de frustrație ușoare, frecvent întâlnite în orice colectiv școlar (cărora le corespund situații tipice de solidarizări neprincipiale, nedreptăți, insulte etc.), nu vor fi neglijate, deoarece ele „coboară pe neobservate climatul intelectual și moral al muncii școlare”, determinând, în același
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
au ajuns la permanentizarea unei conduite profund deviate. Corectarea morală în cadrul claselor sau școlilor speciale de îndreptate, se recomandă a fi făcută numai după ce au fost epuizate toate posibilitățile de corectare la nivelul școlii de masă. Procesul de învățământ, relațiile instructiv-educative din școli, constituie baza educării calităților intelectuale și morale, a capacităților de muncă independentă și creatoare, a sentimentelor de datorie și răspundere a conștiinței valorii personale — condiții psihologice indispensabile reușitei în lupta cu agenții frustranți. Reducerea conduitelor deviate ale elevilor
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
186 14.3. Existențialismul educația ca proces de "trezire" 189 14.4. Critici aduse filosofiei pragmatice a educației 196 14.4.1. Perenialismul 196 14.4.2. Esențialismul 197 14.4.3. Reconstrucționismul 199 15. CERCETĂRILE PSIHOLOGICE ȘI INOVAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 202 15.1. Învățarea ca proces de elaborare a unor structuri operaționale 203 15.2. Învățarea ca proces de formare a "acțiunilor mintale" 207 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică 211 15.4. Instrucția ca organizare
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
S.U.A.). Învățămîntul superior n-a cunoscut schimbări esențiale, în afara unei creșteri și diversificări a instituțiilor școlare cu profil tehnic. Numărul studenților nu a cunoscut o creștere deosebită, în afară de S.U.A. În elaborarea programelor școlare pentru învățămîntul primar și în desfășurarea procesului instructiv-educativ se simțea destul de puternic influența ideilor promovate de educația nouă. (În școala secundară europeană aceste idei au pătruns totuși destul de puțin). S-au impus în mod deosebit două principii: a) legarea școlii de viață, ceea ce a dus, în unele țări
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
atît la orașe, cît și la sate (unde, multe au fost realizate prin contribuția directă a sătenilor); a crescut numărul copiilor și tinerilor cuprinși în învățămînt; s-a asigurat o mai bună pregătire a corpului didactic care a imprimat procesului instructiv-educativ un nivel ridicat, confirmat de gradul înalt al științei și tehnicii românești în acea perioadă. Pentru fiecare din aceste înfăptuiri au fost înfrînte numeroase dificultăți, cele mai multe provenite din condiții materiale obiective. De aceea, toate aceste realizări n-au acoperit decît
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
redus, de asemenea, numărul burselor. În cursul deceniului al patrulea au fost formulate repetate critici la adresa conținutului învățămîntului supraprimar, insistîndu-se asupra necesității diferențierii acestuia potrivit particularităților mediului geografic. Tot acum s-a manifestat o puternică tendință de modernizare a procesului instructiv-educativ în spiritul principiilor ,,școlii active". Tendința este puternic reliefată în proiectul de lege al lui Dimitrie Gusti (1933) (5), în legea asupra învățămîntului primar și primar-normal din 1939 (Petre Andrei) și chiar în unele din modificările aduse legii din 1924
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în 1934 (de către C. Angelescu). Se propunea întocmirea unor programe cu caracter regionalist, gruparea cunoștințelor pe centre de interes, utilizarea unor metode active, crearea comunităților de muncă, conducerea autonomă a elevilor etc. În scopul unei mai bune adecvări a procesului instructiv-educativ la particularitățile psihice și fizice ale elevilor, precum și pentru sprijinirea acțiunii de orientare școlară și profesională s-a hotărît, de către Ministerul Instrucției, obligativitatea introducerii fișelor individuale (1934). Legea P. Andrei, din 1939, prevedea o programă minimală, comună tuturor școlilor, și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Se poate vorbi de continuarea tendinței de științifizare în perioada interbelică, prin depășirea caracterului unilateral al pedagogiei experimentale, limitată la studierea copilului, și prin orientarea cercetărilor spre fenomenul educației ca atare, în care sînt implicați elevul, educatorul și conținutul procesului instructiv-educativ. O lucrare de epistemologie pedagogică presupune însă și o cercetare asupra valorii cunoașterii științifice, a obiectivității rezultatelor la care s-a ajuns. Ștefan Bârsănescu, călăuzit de spiritul pedagogiei culturii, nu încearcă să explice o orientare sau alta prin adeziunea la
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educație prin programe și cărți școlare comune. Astfel conceput, învățămîntul primar a distrus "țăranul", fără a putea crea ,,burghezul" omul de inițiativă, întreprinzător. Pentru ca școala să răspundă nevoilor satului preciza I. C. Petrescu, în spiritul sociologiei gustiene trebuia ca întreaga activitate instructiv-educativă să se întemeieze pe munca țărănească și valorile create în viața satelor. Acestea, dincolo de nota lor comună, se deosebesc între ele datorită unor diferite "determinări" istorice, geografice și sociale, ceea ce înseamnă că nici în mediul rural școala nu trebuie să
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un element în plus pe care, de altfel, l-am întîlnit și la I. C. Petrescu acela de a elabora o teorie a educației desprinsă din înseși realitățile specifice poporului român și care să călăuzească atît politica școlară, cît și activitatea instructiv-educativă din instituțiile de învățămînt. Se aprecia că impasul în care se afla școala în perioada interbelică era și o consecință a împrumuturilor din domeniul teoriei pedagogice care au îndepărtat școala de viața poporului, iar ieșirea din impas devenea posibilă, cel
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Propuneri. Luîndu-se ca model învățămîntul sovietic se propunea organizarea unei școli unice (aceeași pentru toți tinerii ), libere (întrucît la conducerea ei urmau să participe și elevii), laică (prin înlăturarea învățămîntului religios din școală), o școală a muncii (prin centrarea procesului instructiv-educativ pe activitatea practică); se propunea, de asemenea, ca fetele și băieții să învețe împreună (coeducația) (80). Dacă atunci, în anii '20, astfel de propuneri erau departe de a fi puse în aplicare, mai tîrziu, în 1948, ele au devenit principii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai sofisticate tehnici ale statisticii matematice (35); în domeniul didacticii au fost create teorii și concepte cu largă circulație în deceniile din urmă: instruirea programată, taxonomia și operaționalizarea obiectivelor, proiectarea pedagogică, învățarea deplină etc. 15 CERCETĂRILE PSIHOLOGICE ȘI INOVAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV "Axarea școlii pe copil" la începutul acestui secol provocată, în parte, de rezultatele cercetărilor psihologice, a stimulat, în deceniile următoare, interesul pentru psihologia primelor perioade de vîrstă. Cunoașterea legilor de dezvoltare a copilului și adolescentului era considerată ca o condiție
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
instrucției. Au fost elaborate, în ultimele decenii, mai multe teorii ale învățării cu larg ecou în teoria și practica pedagogică. Dintre multiplele cercetări psihologice, ne oprim asupra acelora mai deplin elaborate și mai apte să deschidă o nouă perspectivă practicii instructiv-educative. Este vorba de cercetările lui J. PIAGET care, chiar dacă au fost începute în deceniile trei și patru, continuă să fie de mare actualitate, precum și cele ale lui J. BRUNER, B. F. SKINNER și P. I. GALPERIN. Desigur, în ultimele decenii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățării Renzo Titone etc. Nu este locul aici să se dezvolte aceste teorii, am vrut numai să relev marea contribuție a psihologiei la elaborarea teoriilor învățării, dezvoltarea pe această bază a teoriei instruirii și, evident, realizarea unor progrese în practica instructiv-educativă (cf. 1, pp. 15-69). 15.1. Învățarea ca proces de elaborare a unor structuri operaționale Sub aspect didactic, secolul al XIX-lea poate fi considerat nu numai ca secolul "treptelor psihologice" herbartiene, ci, poate mai mult, al metodei intuiției al
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fost falsificat prin denaturarea contribuției unora dintre personalitățile politice și culturale ale poporului nostru, precum și prin exagerarea rolului ideologiei și al mișcării comuniste în viața țării. Întrucît după cîțiva ani, pe de o parte, apăruseră unele deficiențe în desfășurarea activității instructiv-educative, iar pe de altă parte, pentru a se întări rolul școlii de ,,instrument" al puterii politice, în 1956 printr-o hotărîre de partid și de stat (foarte frecvente în acei ani), s-au produs unele schimbări în structura sistemului de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
teorie și practică în învățămînt, el a considerat că a găsit o soluție ,,originală" prin impunerea a ceea ce a numit "principiul integrării învățămîntului cu cercetarea și producția", principiu care devine în tot cursul anilor '70 și '80 axa întregului sistem instructiv-educativ românesc. Pentru punerea integrală în aplicare a acestui ,,principiu" a fost adoptată o nouă lege școlară Legea educației și învățămîntului din România (1978). Învățămîntul liceal s-a organizat pe două trepte: clasele IX-X care intrau în durata învățămîntului obligatoriu și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în numele "principiului integrării" s-a stabilit ca 30% din timpul orelor să fie afectate activităților practice, care urmau să se desfășoare prin alternare cu activitatea teoretică (în perioade de cîte două săptămîni) ceea ce a provocat o serioasă perturbare a procesului instructiv-educativ, lăsînd la o parte faptul că dotarea "atelierelor" era, cel mai adesea, cu totul necorespunzătoare. Tot în baza acestei legi s-a hotărît ca 90% din numărul liceelor să aibă un profil de "specialitate". Semnificativ pentru întreaga orientare a legii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
avut loc ample experimente privind predarea de către profesori la clasele I-IV, conduse de către STANCIU STOIAN, TRAIAN POP și PAUL POPESCU-NEVEANU. Studiile publicate ulterior au menționat condițiile în care utilizarea profesorilor la clasele I-IV asigurau o eficiență sporită procesului instructiv-educativ (5). Pedagogia românească a valorificat rezultatele cercetărilor de psihologie de la noi, precum și pe acelea ale unora din psihologii de prestigiu ai acestor decenii: J. Piaget, J. Bruner, P. I. Galperin, B. F. Skinner etc. în scopul unei mai profunde pătrunderi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cunoștințelor prin efortul propriu al elevilor, ceea ce conduce spre îmbinarea "învățării individualizate" cu "socializarea învățării" (jocul de rol, dezbaterea etc.). Prin astfel de modalități înscrise în aria teoriei proiectării didactice se apreciază că se acordă întîietate componentelor formative ale procesului instructiv-educativ obiectiv prioritar al școlii contemporane, școală orientată spre înfăptuirea dezideratelor implicate în conceptul de educație permanentă. Teoria proiectării are în România, încă din anii '70, numeroși adepți care au abordat în studiile lor unele din problemele sale specifice, cum sînt
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cristalizează astfel o viziune nouă asupra muncii dirigintelui în relațiile sale cu colectivul de elevi, ea fiind determinată în același timp de sintalitatea colectivului și personalitatea fiecărui elev în parte, variabilele psihosociale devenind astfel cadru de referință în desfășurarea procesului instructiv-educativ (32). Una dintre cele mai valoroase lucrări cu un pronunțat caracter practic, care oferă profesorilor diriginți metode, procedee și instrumente concrete pentru desfășurarea activității lor educative este aceea semnată de IOAN NICOLA Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, în care
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
NICOLAE SACALIȘ, op. cit. 34. I. B. BERGSON, The ideal and the Community A Philosophy of Education, New York, 1952. 35. GILBERT DE LANDSCHEERE, La recherche en éducation dans le monde, P.U.F., Paris, 1986. 15. Cercetările psihologice și inovarea procesului instructiv-educativ 1. IOAN NEACȘU, Instruire și învățare, Editura Științifică, București, 1990. 1 bis. H. AEBLI, Didactică psihologică, traducere de BIANCA BRATU, E.D.P., București, 1973. 2. J. DEWEY, The Quest for Certainty, London, 1929, apud H. AEBLI, op. cit., p. 42. 3. J.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]