4,971 matches
-
este destul de sigur în privința ocolirii greșelilor de gândire (sofismelor), deși el nu este apărat decât împotriva erorilor ce pot surveni pentru această gândire-instrument (gândire-administrator). Faptul că logica a ajuns la "formalism" este cu totul firesc pentru ea, în această perspectivă instrumentală: în acest fel și-a împlinit "programul"; ființa sa ajunge, tocmai în acest mod, expusă. Pornind de la toate acestea, devine firesc să pretindem că împlinirea ființei logicii constă în formalism. Totuși, formalismul, ca ipostază desăvârșită a logicii în registru judicativ
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se raportează, în ultimă instanță, la cunoaștere, adică la ordinea (formală a) acesteia. Sensul descoperit (dezvăluit, scos la iveală, adus în lumina înțelegerii) de către conștiința întrebătoare, atunci când judecă asupra distincției dintre raționamentul corect și cel sofistic fiind vorba despre rostul instrumental al acestor tipuri de raționamente -, este legat de cunoaștere și se supune exigențelor valabile în orizontul acesteia; și, mai departe, el ține de gândirea însăși. Sensul în cauză, referitor la diferența formală dintre corectitudine și incorectitudine, este însă expresia unei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
legată de unele condiționări ale lor și chiar fără a fi evidentă modalitatea în care ei sunt constituiți ca poziții formale. Posibilitatea indică, așa cum ar spune Heidegger, o aflare la îndemână, ceea ce înseamnă că această structură are, totodată, un caracter instrumental: ea poate fi utilizată la ceva și acesta este aspectul ei prim, în ordinea observării și descrierii sale. Totuși, sensul ei este acela de a primi un "conținut" determinat fiind formală -, astfel încât S și P să devină un anumit subiect
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și funcțional al celor doi termeni în unitatea judecății, scoate la iveală, cum spuneam mai sus, faptul unei pre-ființări sau al unei condiții preexistente, care slăbește în ființa sa pentru a se trece pe sine într-o "formă" cu rol instrumental pentru discurs, cu alte cuvinte, chiar în funcțiunile S și P, luate împreună în unitatea judecății căreia îi aparțin. Această preexistență este, după toate semnele, logos-ul însuși, fiindcă singura semnificație funcțională pe care cele două poziții logice au scos
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucruri". Dar logos-ul ca preexistență este vestit și păstrat în "ascundere" în chiar orizontul judecății doar de timp; acesta din urmă, unit fiind cu verbul, îi dă acestuia ceea ce potențialul său reclamă: un sens ontologic ("existențial"), lărgind astfel "valoarea instrumentală" a lui "este", care, acum, nu mai reprezintă o simplă copulă (între S și P ce trebuie "legați"), însăși judecata căpătând preeminență operațională, constitutivă, care va avea drept urmare dacă nu cumva a avut deja constituirea unui "orizont" în care va
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
socială și prin compartimentul de contractare, au în vedere următoarele: ... a) estimarea anuală a numărului persoanelor vârstnice dependente care necesită sprijin pentru activitățile de bază ale vieții zilnice; ... b) estimarea numărului persoanelor vârstnice care nu primesc ajutor pentru îndeplinirea activităților instrumentale ale vieții zilnice din partea îngrijitorilor informali și voluntari; ... c) elaborarea indicatorilor de eficiență cost/beneficiu. ... ---------- Art. 12 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 34 din 28 iunie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL
LEGE nr. 17 din 6 martie 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127358_a_128687]
-
obligatorie afară de: a) Limbele moderne, dintre cari numai una va fi obligatoria, după alegere. ... b) Pedagogia, care se va propune în anul celu din urmă, si va fi obligatoria numai pentru acele fete cari se destina la profesoratu. ... c) Musica instrumentale, pentru care elevele ce voru voi a inveta voru da o deosebită plata. ... 190. Elevele în aceste scole voru fi tote interne dintre cari unele stipendiate, era cele-alte solvenți. 191. Dispositiunile art. 161, 162, 164, 165, 166, 167, 170, 171
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
cursuri de zi, 4 ani; ... b) Managementul afacerilor în industria hoteliera, cursuri de zi, 4 ani. ... Articolul 5 (1) La Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca se înființează Facultatea de Canto și Arta Scenica, prin reorganizarea Facultății de Interpretare Instrumentala. (2) Facultatea de Canto și Arta Scenica va funcționa cu două specializări: ... a) Canto, cursuri de zi, 5 ani; ... b) Regie de teatru muzical, cursuri de zi, 5 ani. ... (3) Ca urmare a reorganizării, Facultatea de Interpretare Instrumentala rămâne cu
HOTĂRÂRE nr. 94 din 7 februarie 2000 privind înfiinţarea unor facultăţi la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicina Veterinara din Bucureşti, Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea din Pitesti, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu şi Universitatea de Medicina şi Farmacie din Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126927_a_128256]
-
de Interpretare Instrumentala. (2) Facultatea de Canto și Arta Scenica va funcționa cu două specializări: ... a) Canto, cursuri de zi, 5 ani; ... b) Regie de teatru muzical, cursuri de zi, 5 ani. ... (3) Ca urmare a reorganizării, Facultatea de Interpretare Instrumentala rămâne cu specializarea: ... a) Interpretare instrumentala, cursuri de zi, 5 ani. ... Articolul 6 (1) La Universitatea din Craiova se înființează Facultatea de Litere și Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie, prin reorganizarea Facultății de Litere și Istorie, care se desființează, precum și Facultatea de
HOTĂRÂRE nr. 94 din 7 februarie 2000 privind înfiinţarea unor facultăţi la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicina Veterinara din Bucureşti, Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea din Pitesti, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu şi Universitatea de Medicina şi Farmacie din Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126927_a_128256]
-
Canto și Arta Scenica va funcționa cu două specializări: ... a) Canto, cursuri de zi, 5 ani; ... b) Regie de teatru muzical, cursuri de zi, 5 ani. ... (3) Ca urmare a reorganizării, Facultatea de Interpretare Instrumentala rămâne cu specializarea: ... a) Interpretare instrumentala, cursuri de zi, 5 ani. ... Articolul 6 (1) La Universitatea din Craiova se înființează Facultatea de Litere și Facultatea de Istorie-Filosofie-Geografie, prin reorganizarea Facultății de Litere și Istorie, care se desființează, precum și Facultatea de Chimie și Facultatea de Fizică, prin
HOTĂRÂRE nr. 94 din 7 februarie 2000 privind înfiinţarea unor facultăţi la Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicina Veterinara din Bucureşti, Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, Academia de Muzica "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, Universitatea din Craiova, Universitatea din Pitesti, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu şi Universitatea de Medicina şi Farmacie din Timişoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126927_a_128256]
-
2003) am observat că și în grupurile minimale, în care nu există o relație anterioară între subiecți, relațiile intergrupuri dobîndesc două funcții majore: cea identitară, prin care grupurile își revendică și asumă o identitate socială cu sens (meaningful), și cea instrumentală, prin care grupurile militează pentru atingerea scopurilor proprii. Dacă grupurile conviețuiesc într-un climat social competitiv partenerial, scopurile supraordonate pot reechilibra tensiunile inerente între in-grup și out-grup; însă dacă climatul social mai larg e caracterizat de experiența unor raporturi intergrupuri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru a descrie și interpreta cultura a valorificat o tradiție de cunoaștere îndelungată. Paradigma hofstediană a condus la identificarea unor tipare atitudinale fundamentale cu semnificații transculturale, corespunzînd celor cinci dimensiuni culturale, universal valabile, iar acestea s-au întemeiat pe valori instrumentale. Descriind patternul relațiilor dintre subordonat și supraordonat în ierarhiile organizaționale, cel al strategiei realizării de sine, al centrării pe sarcină în dauna centrării pe relație, al atitudinii față de schimbare, precum și al favorizării clipei în dauna dezvoltării organice, G. Hofstede a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din convingere. Culturile colectiviste, activînd relațiile de interdependență în cadrul grupurilor, valorizează empatia, manifestarea efectelor pozitive, urmăresc întreținerea unor bune relații interpersonale, riscînd însă să dezvolte conflicte ascunse. în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît expresivitatea și sociabilitatea" (Rață, Iacob, 2002, p. 66). în culturile individualiste se urmărește potențarea autonomiei, pe cînd în cele colectiviste se pune accent pe cultivarea relațiilor sociale. John Locke este o figură centrală
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2008). Katz (1960, apud Bond, Leung, 2008) și Kruglanski (1980, apud Bond, Leung, 2008) consideră că axiomele sociale sînt legate de instinctul de supraviețuire, asigurînd caracterul funcțional pentru conduita subiectului uman. Ca atitudini fundamentale, axiomele sociale îndeplinesc patru funcții distincte: instrumentală facilitează atingerea unor țeluri importante; de apărare a eului îi ajută pe indivizi să-și protejeze stima de sine; de expresie a valorilor servește la manifestarea valorilor personale ale individului; de cunoaștere ajută oamenii să înțeleagă lumea. Axiomele sociale sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
plină de suspiciune reciprocă constituie mai degrabă regula decît excepția gramaticilor relaționale interpersonale. Transmis intergenerațional (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009), cinismul relațional conduce la fatalism, duplicitate expresivă, speranță socială deficientă, toate fiind expresii ale unei raportări la "celălalt" într-o manieră instrumentală. Semenul cu care interacționez devine, conform acestei logici relaționale, un mijloc prin care îmi pot atinge scopul de a-mi depăși deficitul de capital simbolic (Bourdieu, 1997), marginalitatea și ratarea "programată" instituțional. Faptul că membrii corpului didactic, precum unii dintre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
social este o expresie a întinderii și gravității acestui simptom de patologie socială. Multe din speciile comportamentale caracterizate de neîncredere instituțională și interpersonală, fatalism public și autism social românesc de astăzi își află explicația și în această raportare duplicitară și instrumentală la "celălalt" necunoscut, achiziționată după lungi decenii de supunere consimțită tacit și de dezangajare "adaptativă". Totodată, pregnanța colectivismului în cele două loturi de subiecți ilustrează cît de importantă este integrarea în rețeaua "semnificativă", accesul la "clanul care contează", ca premise
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile sînt concepte care influențează "selectarea unor moduri, modele sau scopuri ultime în vederea acțiunii", iar pentru Rokeach (ibidem, p. 6), valorile se referă la "un mod specific de conduită sau la un scop final al existenței". Primele sînt considerate valori instrumentale, iar celelalte valori finalități, ambele tipuri fiind considerate a avea o importanță deosebită în determinarea unui anumit comportament. Cu toate acestea, valorile nu pot prescrie un comportament specific în mod absolut. Pentru ca valoarea "să vadă lumina zilei", individul trebuie să
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
descrie cum valorile sînt organizate în două sisteme separate, aflate totuși în relație: sistemul valorilor finalități (stări existențiale pe care o persoană se străduiește să le realizeze, precum "viața confortabilă", "egalitatea", "libertatea", "prietenia adevărată", "înțelepciunea" etc. și cel al valorilor instrumentale (mai degrabă modele de comportament, care facilitează atingerea valorilor terminale, precum "toleranță", "onestitate", "responsabilitate", "clarviziune" etc.). Elizur și colaboratorii (1999, p. 75) au elaborat o structură axiologică tridimensională, luînd în considerare cele trei fațete ale valorilor: modalitatea de manifestare (valori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai degrabă modele de comportament, care facilitează atingerea valorilor terminale, precum "toleranță", "onestitate", "responsabilitate", "clarviziune" etc.). Elizur și colaboratorii (1999, p. 75) au elaborat o structură axiologică tridimensională, luînd în considerare cele trei fațete ale valorilor: modalitatea de manifestare (valori instrumentale sau materiale, afective și cognitive care se referă la opinii, credințe, considerații etc.), concentrarea fiecărei valori și domeniul de viață. Centralitatea se referă la circumstanțele în care se exprimă fiecare valoare. Astfel, unele valori se manifestă doar în situații specifice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Vom prezenta pe scurt cele șase tipuri de personalitate determinate de dominanța uneia dintre valorile amintite. Pentru tipul economic, lumea reprezintă un ansamblu al factorilor care pot răspunde nevoilor și instinctelor individului. Valoarea fundamentală este utilitatea, iar principiul guvernator, logica instrumentală în termeni de costuri și beneficii, pe baza principiului "efort minim și rezultat maxim". Activitatea individului caracterizat de tipul economic gravitează în jurul producției, distribuției de bunuri și consumului. Scopul existenței este autoconservarea, bogăția și prosperitatea. Tipul teoretic este orientat spre
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să fie demonstrată de Shalom Schwartz (1994). Să amintim însă, pentru început, cîteva elemente ale celei mai influente teorii axiologice din anii '70, '80 și '90, cea elaborată de către M. Rokeach (1973). 9.11.2. Teoria lui M. Rokeach: valori instrumentale și valori finalități Milton Rokeach a construit în 1973 o grilă axiologică alcătuită, operațional, dintr-o listă de atribute, fiecare desemnînd o valoare specifică. Valorile erau explicate pe scurt, semantic, iar subiecților li se cerea să le ierarhizeze în ordinea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de orice situație favorabilă și cel de-al patrulea se referă la lipsa controlului (a acționa din impuls, spontaneitate). Rokeach a clasificat cele 80 de valori în două tipuri de valori: valorile finalități, reprezentate de idealuri sau scopuri, și valori instrumentale, desemnate de moduri de conduită, conform tabelului 1. Pentru mai multe decenii, această sistematizare axiologică a constituit cea mai complexă și mai nuanțată configurare valorică a identităților personale și colective. De exemplu, așa cum se observă, lista idealurilor cuprinde valori de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
armonioasă 36 Familie dezorganizată Fericire 37 Suferință Prietenii 38 însingurare Realizare în dragoste 39 Eșec în dragoste Umanism, generozitate 40 Egoism următoarele exemple: curaj, orizont larg, autocontrol, ascultare, putere de comunicare, indulgență, politețe, tact. în legătură cu distincția valori finalități și valori instrumentale, Schwartz și Rubbel (2005) apreciau că delimitarea realizată de M. Rokeach nu este necesară, neputînd găsi argumente pentru utilizarea acestei distincții. Operaționalizată și în studii etnopsihologice românești (Iacob, Lungu, 1999; Iacob, 2003; Gavreliuc, 2003/2006), grila de valori a lui
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe care o propune R. Ball este aceea că dezvoltarea economică diminuează colectivismul și favorizează individualismul. Această prezumție pornește de la faptul că ideea comunității și coeziunii sociale contravine unei reduceri a societății la o sumă de oameni care se întîlnesc instrumental ca simpli agenți în procesul de vînzare-cumpărare. Mai nuanțat, Bowles și Sung-Ha (2008) menționau că schimburile pieței nu determină întotdeauna norme și comportamente prosociale, dilemele sociale fiind un exemplu în acest sens. Dincolo de aceste considerente, interacțiunea dintre cultură și economie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
alt tip de societate, contemporană celei de referință. Prin urmare, nici definirea comportamentului prosocial nu se poate articula într-o manieră universalizantă, care să-i asigure legitimarea în orice timp și în orice loc, în forme neschimbătoare. Conform unei logici instrumentale care guvernează relațiile interpersonale, în pofida determinărilor culturale și istorice asupra comportamentului prosocial, hotărîtor în acordarea unui sprijin, pare a fi "costul" acordării sale: cu cît acesta este mai ridicat, cu atît probabilitatea de a îi ajuta pe alții este mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]