30,710 matches
-
ar putea să o facă ar fi Navigatorul-Căpitan al insulei lor, care ar fi încântat să îi explice căpitanului Mararei cum putea ajunge până acolo. Căzură așadar de acord că Roonuí-Roonuí să rămână pe uscat în calitate de ostatic, în vreme ce Navigatorul-Căpitan al insulei avea să urce pe catamaran, unde avea să petreacă noaptea, pentru a-i putea explica lui Miti Matái calea pe care trebuia s-o urmeze pentru a ajunge, fără greș, pe coastele sângeroșilor Te-Onó. Tapú Tetuanúi asista de aproape la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu privire la diferitele Avei’á pe carele puteau alege pentru a ajunge la destinație. Totuși, a doua zi, când se întoarseră pe plajă, căpitanul Mararei părea să știe foarte clar încotro trebuia să se îndrepte și cum arată, în linii mari, insula. Roonuí-Roonuí îl surprinse totuși cu vestea că patru războinici locali, cărora Te-Onó le decimaseră familiile cu ceva timp in urma, doreau să se alăture expediției și, pentru această, pe lângă armele lor, aveau să aducă și o mică piroga pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
înceapă să-și piardă vigoarea, din cauza unei diete limitate, de atâta timp, la peste, ci mai ales deoarece consideră că acea ambarcațiune auxiliara avea să se dovedească de mare folos atunci când vor trebui să se apropie, pe furiș, de o insulă dușmana. Cum cei patru războinici se angajaseră să se întoarcă singuri după încheierea luptei, restul zilei îl dedicară încărcării proviziilor, astfel că, odată cu apariția primelor stele, Navigatorul-Căpitan era gata să le aleagă pe acelea care aveau să-l călăuzească până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
dușmana. Cum cei patru războinici se angajaseră să se întoarcă singuri după încheierea luptei, restul zilei îl dedicară încărcării proviziilor, astfel că, odată cu apariția primelor stele, Navigatorul-Căpitan era gata să le aleagă pe acelea care aveau să-l călăuzească până la insula fioroșilor Te-Onó. Deși hartă cerească era diferită, ca și numele constelațiilor, instinctul sau infailibil și capacitatea să nelimitată de observație îi permiseseră lui Miti Matái să-și facă o idee clară despre geografia acestor ținuturi din Al Cincilea Cerc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în mare tot ce nu-mi place mie, nu ți-ar mai rămâne mare lucru. Îi făcu semn să se așeze lângă el. Iar acum dă-mi o explicație care să mă convingă. Scufundatorul lua loc lângă Navigatorul Căpitan al insulei Bora Bora și, după ce cugeta câteva clipe, ca și cum ar fi vrut să-și descopere motivele cele mai ascunse, sfârși prin a ridica din umeri cu un aer plictisit: Deja nu mă mai iubea nimeni, murmura în cele din urmă. —Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
vorbi din nou de Maiana, de cât de mult o iubim și de ceea ce-o să se-ntâmple când o să ne-ntoarcem în Bora Bora... Vetéa Pitó zâmbi cu sfiala. Întotdeauna este mai bine să fie inima cea care decide. Insula se află exact în locul indicat, cu toate că, datorită vitezei extraordinare pe care i-o dădeau Mararei noile vele, ajunseră la ea cu patru zile mai devreme decât calculaseră. Așa cum era de așteptat, Miti Matái știu că se află în fața ei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
atunci Navigatorul-Căpitan ordona să fie din nou ridicate catargele și pânzele, apropiindu-se în continuare, la adăpostul întunericului, pana cand putură distinge linia albă de spumă pe care o formau valurile când se loveau de recifele de corali, care înconjurau insula aproape în întregime. —Bine! spuse căpitanul Mararei. Se pare ca laguna asta n-are decât două intrări care ar putea fi păzite, deci va trebui ca iscoadele să ajungă înot, după ce vor traversa reciful. Se întoarse către Roonuí-Roonuí. Ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ca laguna asta n-are decât două intrări care ar putea fi păzite, deci va trebui ca iscoadele să ajungă înot, după ce vor traversa reciful. Se întoarse către Roonuí-Roonuí. Ți-ai ales oamenii? îl întreba. Vom merge trei, răspunse RoonuíRoonuí. Insula e mare și o să avem nevoie de cel puțin două zile ca s-o explorăm, așa că vă întoarceți să ne luați poimâine, pe timp de noapte. Tapú Tetuanúi ar fi dat ani din viață ca să fie ales pentru această misiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
prestabilit și, câteva clipe mai tarziu, piroga apăru din întuneric și se opri în dreptul navei. Uriașul din Farepíti și ceilalți patru vâslași săriră sprinteni pe punte, exclamând: —Gata! Putem pleca! Următoarele două zile le petrecură ancorați la oarecare depărtare de insula, făcând tot felul de supoziții despre ceea ce-i aștepta sau ascultând pasionantele povestiri ale celor trei Pahí-Vahínes, care apelau, încă o dată, la toate resursele lor în încercarea de a-i mai detensiona pe bărbați, aflați pe punctul de a porni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în sus, Tapú Tetuanúi nu putu să nu se întrebe dacă de fapt ceea ce făceau nu era decât o prostie fără margini, rezultatul furiei unui întreg popor rănit în orgoliul sau, și dacă într-adevăr meritase că tinerețea și viitorul insulei Bora Bora să riște să dispară dintr-o dorința absurdă de răzbunare. În același timp, nimeni nu putea să-i asigure că, după atâta vreme, prințesa Anuanúa și majoritatea celorlalte fete mai erau încă în viață și, în caz că nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
acum semnele sunt clare? Nu foarte clare, admise căpitanul Mararei. Am spus doar că, dacă marea continuă să se încălzească, se poate forma un taifun. Arată cu capul înainte și adaugă cu umor: Din fericire, ne aflăm în apropierea unei insule. —Unei insule? protesta Oripo. Asta da insula. Insula celor mai crânceni dușmani ai noștri. —Cel mai mare dușman al nostru continuă să fie Teatea Maó, observă Miti Matái. Și după aceea taifunul. Dar, în același timp, ei sunt și cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
sunt clare? Nu foarte clare, admise căpitanul Mararei. Am spus doar că, dacă marea continuă să se încălzească, se poate forma un taifun. Arată cu capul înainte și adaugă cu umor: Din fericire, ne aflăm în apropierea unei insule. —Unei insule? protesta Oripo. Asta da insula. Insula celor mai crânceni dușmani ai noștri. —Cel mai mare dușman al nostru continuă să fie Teatea Maó, observă Miti Matái. Și după aceea taifunul. Dar, în același timp, ei sunt și cei mai mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
admise căpitanul Mararei. Am spus doar că, dacă marea continuă să se încălzească, se poate forma un taifun. Arată cu capul înainte și adaugă cu umor: Din fericire, ne aflăm în apropierea unei insule. —Unei insule? protesta Oripo. Asta da insula. Insula celor mai crânceni dușmani ai noștri. —Cel mai mare dușman al nostru continuă să fie Teatea Maó, observă Miti Matái. Și după aceea taifunul. Dar, în același timp, ei sunt și cei mai mari dușmani ai Te-Onó, iar cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
căpitanul Mararei. Am spus doar că, dacă marea continuă să se încălzească, se poate forma un taifun. Arată cu capul înainte și adaugă cu umor: Din fericire, ne aflăm în apropierea unei insule. —Unei insule? protesta Oripo. Asta da insula. Insula celor mai crânceni dușmani ai noștri. —Cel mai mare dușman al nostru continuă să fie Teatea Maó, observă Miti Matái. Și după aceea taifunul. Dar, în același timp, ei sunt și cei mai mari dușmani ai Te-Onó, iar cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Matái, zâmbind. Dacă de dimineață nu se va porni briză, pe înserate o să se deschidă Cutia Vanturilor. În noaptea aceea, sub o căldură atât de zăpușitoare încât aproape că-i împiedica și să vâslească, se apropiară din nou de coastele insulei, de unde-i luară pe Roonuí-Roonuí și pe iscoadele lui, care erau atât de entuziasmați, încât nici nu reușeau să se facă înțeleși, din cauza vitezei cu care încercau să povestească ce văzuseră. —Ei sunt, fără-ndoială! exclamară grăbiți. Aceleași tatuaje, aceleași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-o, se grăbi să răspundă Căpetenia Războinicilor. Și nici pe celelalte fete... Făcu o pauză. N-am zărit nici vase mari. Arată cu un deget spre Miti Matái. Ai avut dreptate. Am fost mai rapizi. —Ești sigur? —Cel puțin pe insula nu sunt, insistă Roonuí-Roonuí. N-am văzut decât pirogi de pescuit. — Dar dacă am nimerit pe alta insula? întreba Navigatorul-Căpitan. Căci s-ar putea să existe mai multe insule cu oameni de aceeasi rasă. Roonuí-Roonuí nega cu un semn ferm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nici vase mari. Arată cu un deget spre Miti Matái. Ai avut dreptate. Am fost mai rapizi. —Ești sigur? —Cel puțin pe insula nu sunt, insistă Roonuí-Roonuí. N-am văzut decât pirogi de pescuit. — Dar dacă am nimerit pe alta insula? întreba Navigatorul-Căpitan. Căci s-ar putea să existe mai multe insule cu oameni de aceeasi rasă. Roonuí-Roonuí nega cu un semn ferm din cap. Asta e insula! Cum poți fi sigur? O presimt, replică el cu naturalețe. Și, în plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
avut dreptate. Am fost mai rapizi. —Ești sigur? —Cel puțin pe insula nu sunt, insistă Roonuí-Roonuí. N-am văzut decât pirogi de pescuit. — Dar dacă am nimerit pe alta insula? întreba Navigatorul-Căpitan. Căci s-ar putea să existe mai multe insule cu oameni de aceeasi rasă. Roonuí-Roonuí nega cu un semn ferm din cap. Asta e insula! Cum poți fi sigur? O presimt, replică el cu naturalețe. Și, în plus, n-am zărit nici o singură navă de război într-o insula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
N-am văzut decât pirogi de pescuit. — Dar dacă am nimerit pe alta insula? întreba Navigatorul-Căpitan. Căci s-ar putea să existe mai multe insule cu oameni de aceeasi rasă. Roonuí-Roonuí nega cu un semn ferm din cap. Asta e insula! Cum poți fi sigur? O presimt, replică el cu naturalețe. Și, în plus, n-am zărit nici o singură navă de război într-o insula de războinici... Făcu o scurtă pauză și apoi adaugă, ca și cum prin asta ar fi înlăturat orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
insule cu oameni de aceeasi rasă. Roonuí-Roonuí nega cu un semn ferm din cap. Asta e insula! Cum poți fi sigur? O presimt, replică el cu naturalețe. Și, în plus, n-am zărit nici o singură navă de război într-o insula de războinici... Făcu o scurtă pauză și apoi adaugă, ca și cum prin asta ar fi înlăturat orice dubiu: Și pentru că nici războinici n-am văzut. — Cum adică n-ați văzut războinici? întreba Omul-Memorie, atât de bucuros de parcă ar fi primit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
am văzut. — Cum adică n-ați văzut războinici? întreba Omul-Memorie, atât de bucuros de parcă ar fi primit un cadou minunat. Cum vine asta? —Cel putin nu în numărul în care ar fi trebuit să fie, dacă ținem cont de marimea insulei, răspunse. Iar cei pe care i-am văzut sunt ori prea tineri, ori prea bătrâni. Majoritatea bărbaților care ar putea lupta sunt plecați. Făcu o pauză semnificativă și încheie, apăsând cuvintele: Cu navele... — În cazul ăsta, câți războinici au mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Suspina. Asta fără să mai punem la socoteală aportul băieților, femeilor și chiar al bătrânilor... Avem de partea noastră factorul surpriză, răspunse Roonuí-Roonuí. Din câte am auzit despre ei, se consideră neamul cel mai puternic din Infinitul Ocean al Infinitelor Insule și își impun legea atacând, omorând și jefuind, fiindcă sunt convinși că vecinii lor din primele două Cercuri nu vor îndrăzni niciodată să treacă la represalii... Zâmbi, arătându-și dinții în mod amenințător. Dar de data asta au mers prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
odată cu apariția soarelui, se văzu clar că ziua avea să fie la fel sau mai sufocanta decât cea anterioară. Cand văzu că marea se încălzește iarăși, încât până și fidelii Mahi-Mahi dispăreau în adâncuri și nici un singur pescăruș nu părăsea insula, Navigatorul-Căpitan se convinse și mai mult ca pe înserate Cutia Vanturilor se va deschide larg. Bărbații și femeile de pe Peștele Zburător își petrecură restul zilei la umbră pânzelor, care fuseseră așezate sub formă de cort, repetându-și, punct cu punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
vom avea o zi foarte grea. Era, totuși, foarte dificil pentru ei să suporte tensiunea evenimentelor care se apropiau, în timp ce de afară se auzea un vânt de o sută cincizeci de kilometri pe oră, care parcă încerca să ia toată insula pe sus. Cand copacii începură să se frângă cu trosnete violente, iar mugetul oceanului care se lovea de recif se transformă într-un tunet continuu, care prindea ecou în pereții peșterii, nici macar flegmaticul Oripo nu reuși să închidă un ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ca niște săgeți aducătoare de distrugere și de moarte, si apoi cădeau pe coroanele palmierilor, spulberându-i în bucăți sau prăbușindu-i peste valurile uriașe, ale căror crește străluceau cu o lumină verzuie, ce le conferea un aspect aproape supranatural. Insula, și oamenii ei odată cu ea, se încovoia sub forță vântului, a valurilor, a fulgerelor și a ploii torențiale, care, în scurt timp, transformară povârnișurile dealurilor într-un tobogan noroios pe care alunecau stânci și copaci în direcția lagunei, în timp ce colibele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]