2,171 matches
-
că în absența posibilității victimei de a riposta, subiecții de culoare albă agresează mult mai violent victimele de culoare neagră decât pe cele de culoare albă. Atunci când victima poate riposta sau comportamentul subiecților este direct observabil și chiar în absența insultelor, agresivitatea este mai degrabă îndreptată împotriva victimei de culoare albă. Aceste rezultate sunt considerate consecințe ale "regresiunii rasiste": în absența altor factori ai agresivității, indivizii se comportă astfel pentru a evita descalificarea rasială, în caz contrar, ei regresează în plan
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vizualizate. Indivizii aflați într-o stare de activare puternică încearcă să descopere cauza stării de activare înainte de a se comporta în funcție de propria lor interpretare. În acest sens, dacă un individ crede că starea lui de activare este cauzată de o insultă, el va putea să se răzbune, dacă crede că aceeași stare se datorează unei fete frumoase, el va putea avea fantasme sexuale, dar dacă crede că activarea este provocată de un drog, s-ar putea să nu resimtă nici o emoție
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lucru îi ajută să atragă atenția celor din jur. Mai târziu vor învăța împreună cu părinții semnificația acestor manifestări. La început, copii nu știu cum și în ce fel poate fi folosit un cuțit, o armă de foc sau cum să formuleze o insultă. Ei învață de cele mai multe ori să-și rezolve conflictele sociale într-o manieră agresivă, imitându-i pe adulți sau pe părinți, mai ales dacă agresivitatea exprimată este recompensată. Pentru a studia cum anume copii învață să fie agresivi, Bandura, Ross
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
într-o anumită cultură sau societate un răspuns violent și destructiv poate declanșa în alta o reacție mult mai controlată dacă atitudinile față de agresivitate sunt diferite. Același lucru se întâmplă și în contexte sociale diferite. Atunci când este vorba despre o insultă primită în familie, în timpul unei întâlniri cu prietenii, la școală sau la birou, reacția poate fi diferită în funcție de normele ce definesc fiecare situație în parte. Natura socializării culturale a individului devine astfel un factor de diferențiere individuală în ceea ce privește agresivitatea. Analiza
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
45) la 0,05 > p < 0,0001), și (c) că efectele comportamentale observate și comparate de către judecători rămân stabile oricare n-ar fi modalitatea de manipulare aversivă folosită. Corelația dintre evaluările efectuate de către mai mulți judecători asupra furiei, frustrării și insultei variază între r = 0.81 și r = 0.89. Rezultatele analizei efectuate de Carlson și colegii săi demonstrează că procedeele de măsurare a agresivității în laborator corespund diferitelor exemple ale aceleeași variabile subiacente. Aceste rezultate provoacă o altă întrebare: măsurarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cazul agresivității observate pe teren. În lumea reală, provocările sunt curente: blocarea drumului pentru șofer, furtul bunurilor pentru o persoană, atacul verbal sau fizic etc. Provocarea în laborator poate fi un atac fizic (șocul electric sau sunetul neplăcut) sau o insultă. Meta-analiza efectuată de Bettencourt și Miller (1996) și cea întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) subliniază faptul că provocarea are un efect major în declanșarea agresivității, atât în laborator, cât și în mediul natural. În ceea ce privește corelația dintre abuzul de alcool
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
negativă indusă de provocare. Eficacitatea informațiilor atenuante în temperarea stării de furie indusă de provocare depinde, printre altele, de momentul în care aceste informații sunt oferite. Un număr important de studii arată că informațiile atenuante prezentate imediat înainte sau după insultă au un efect mai bun decât cele oferite cu o anumită întârziere (Zillmann și Cantor, 1976 citat de Tedeschi et al., 1994). Inducerea unor comportamente incompatibile cu agresivitatea Care este reacția individului față de suferința victimei? Una dintre ipoteze ar fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
29, 77-81 monozigoți 100 bizigoți 100 H Hormon sexual 28, 104-107 I Imaginea de sine 34, 59, 182 Imitarea 209, 226 Impulsiv 96, 208 Informație 84 atenuantă 230 Inhibiție prin socializare 58-59 Integrare 117 Instigare 122-124, 125, 183 Instituție 181 Insultă 25, 51, 230 Integrare socială 79-81 Intenționat 12, 52 Interacțiune 71, 78 Interpretare 12 Intimidare 18, 214 Ipoteza de evitare a emoțiilor negative 42 Î Învățare prin observare (modeling) 69, 134 J Jocuri video 85 Judecată negativă 40 ostilă 40
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
timp de război sau insurecție într-o formă sau alta - victima nu avea parte de îngropare. Cazurile când nu avea loc îngroparea (pe care le menționează Josephus) privesc uciderea sau executarea osândirii la moarte prin mâinile evreilor răzvrătiți. Indignat de insulta rebelilor față de preoții uciși, ale căror trupuri erau lăsate neîngropate, Josephus remarcă: „Evreii sunt atât de grijulii față de ritualurile funerare, încât chiar și răufăcătorii care au fost condamnați la răstignire sunt dați jos și îngropați înainte de apusul soarelui” (Războaiele iudaice
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Nu e o chestiune (cum pretind unii) a cuiva care „interpretează «moartea» ca «înviere»”. „Învierea” este o cale prin care se arată că a fost înlăturată și, prin aceasta, puterea celor ce depind de ea a apus. În ciuda disprețului și insultelor unor învățați contemporani, pentru următoarele trei secole, cei care credeau în învierea trupului au fost aruncați la lei și arși pe rug. Niciodată învierea n-a fost un mijloc prin care să-ți găsești liniștea și să fii respectat. Asta
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
stat, fiul lui Ion Brătianu a răspuns chemării regelui: și-a făcut datoria așa cum și-o făcuseră părintele și bunicul său. Căci a nu răspunde chemării regelui însemnă a nega însuși principiul monarhic. "Expectativa", fie ea și patriotică e o insultă adusă Suveranului. Față de el n-ai dreptul să stai în expectativă, ai numai datoria de a face zid în juru-i, spre apărarea țării de tulburările interne și de dușmăniile din afară. Cine nu e cu regele e împotriva lui și
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
legitimeze. Ceea ce s-a și întâmplat. Domnii și-au schimbat cărțile de vizită. Două zile mai târziu, cei doi și martorii aferenți s-au întâlnit și au stabilit conform prevederilor din codexul de dueluri al lui Clair - vinovăția colonelului Antal. Insulta lui Szacsvay a fost considerată de gradul unu, pe când cea a ofițerului de gradul trei, drept care temperamentalul Antal trebuia să-i ofere satisfacție; Szacsvay - plutonier în rezervă - a acceptat. Prezentarea de scuze s-a petrecut o lună mai târziu. Afacerea
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
plutonier în rezervă, nu atinge standardul pe care corpul ofițeresc al Armatei Ungare îl pretinde unui ofițer în rezervă. Vă înștiințez că acest comportament al numitului va fi judecat de către comandantul militar competent în problemă, din cauza următoarelor motive: a) pentru insulta gravă suferită nu a pretins satisfacția corespunzătoare unui cavaler (gentleman); b) a refuzat să se legitimeze, motiv ce a iscat întregul scandal stradal și intervenția poliției; c) întregul său comportament a vădit lașitate"25. Nu avem cunoștință despre cele ce
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Iată-l cu ce bravură încalecă milionul! Privește emfaza desgustătoare a parvenitului! [...] Credință, talent, merit, onoare, sentiment? "le cumpăr pe toate am cu ce!" Fraternitate? gheșeft și chiverniseală! Egalitate? impertinență față cu distincțiunea, cu meritul și cu talentul! Libertate? bani, insultă, retevei! Iată marele partid colectivist, urmașul partidului liberal clasic! Iată continuatorii patrioților vizionari de odinioară toxice partide ale unei bătrâne idei generoase."9 Un nivel intermediar și în privința forței denunțatoare a satirei este cel al Momentelor, a căror grupare tematică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
bată-te norocul zicdar cum o văzuși, soro?!151 Atât la Eliade, cât și la Al. Kirițescu de altfel, noutatea constă în reperarea și în condamnarea fenomenului dinlăuntrul universului ficțional. Piesa Gaițele redă o lume în putrefacție în care țipătul, insulta, vulgaritatea, ambiția și prostia întinează totul: familie, prieteni, vecini, servitori. Gălăgia și cearta au caracter de permanență, fiecare replică antrenând contraziceri zgomotoase și obraznice, reproșuri, amenințări izbucnind într-un vârtej verbal contrapunctat de penibile încăierări. Lipsa oricărei cenzurări impuse de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
greaca uzuală și în gîndirea elină, noțiunea a suferit schimbări remarcabile, arătate într-un mod interesant de Ribbeck (Uber den Begriff des εζρων, "Rheinisches Museum", serie nouă, XXXI, p. 386). Cuvîntul apare prima oară, în Norii lui Aristofan, ca o insultă ironistul fiind pus pe aceeași treaptă cu mincinosul și lăudărosul.Pentru greci, care presupuneau tot pe cît și pretindeau ca interiorul să-și afle expresia în exterior, ironia la care interiorul se află în contrast cu exteriorul, întocmai ca gluma cu seriozitatea
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții animați și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai, un nebun de inventator, fraiera de soră-mea, o urâtă de fată, un iscusit de ziarist, frumușica de Ioana, bietul/sărmanul/săracul/nefericitul de profesor. Subiectul abordat nu reprezintă nici pe departe un
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
a. probleme legate de structura grupului nominal (GALR 2008, II, p. 89-90), b. evoluția unor structuri nominale în trecerea de la latină la limbile romanice (Diez 1876, Meyer-Lübke 1900, Bourciez 1956), c. construcțiile afective în general, d. compartimentul din ce în ce mai studiat al insultelor (Ruwet 1982, Gheorghiaș 2002, Bibeau - Bourget 2003) sau e. procedeele de gradație lingvistică, structura fiind subordonată modalităților de expresie a superlativului (GA 1966, II, p. 132, Lüder 1996, GALR 2008, II, p. 164). Există chiar și o retorică a titlurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
totuși și situații în care acordul extern se face cu N1, chiar dacă N2 este animat. De remarcat faptul că în exemplul pe care l-am descoperit în acest sens, N1 este un substantiv animat, un zoonim generic cu valoare de insultă, fapt care susține într-un fel ipoteza lansată de Doetjes și Rooryck 2003: ideea de comparație autentică este mai puternică atunci când ambele componente sunt entități animate. Acest fapt este observat, în alți termeni, și de Vișan (2004: 680). Pentru că substantivele
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Iorgovan (www.cotidianul.ro, 2007); este vorba despre boala reală, care a dus chiar la decesul persoanei. culoarea! Mult mai frecvent însă apar pe prima poziție nume de boli care nu desemnează o afecțiune reală a referentului, ci funcționează ca insultă (vezi infra, 5.2.3., adjective ca handicapat, retardat, drogat, anorexică). Un fenomen inedit îl reprezintă trecerea dinspre invectiva cu centru verbal sau nominal înspre tiparul analizat. Structura N1 de N2 cu invectivă în prima poziție există în limba franceză
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
boli atunci când apar în tipar pe prima poziție. Majoritatea celor care au răspuns au afirmat că nu au făcut niciodată aprecieri cu privire la boala reală a unei persoane folosindu-se de această structură și că astfel de remarci li se par insulte 12. Apar însă pe prima poziție o serie de nume de boli care funcționează exclusiv ca insulte, dar cu sens modificat, fără să mai trimită la boala reală: retardata de Buli - pentru "fițoasă, îngâmfată", handicapatul de profesor (pentru "antipatic"), o
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
fiind vizibil lărgită, el ajungând să exprime o atitudine negativă față de o persoană. În cazul unor exemple ca agariciul de X (AD) sau haladitul de X (AD) este greu de delimitat cu exactitate un sens restrâns, cuvintele având valoare de insultă, iar tonul putând varia de la simpla apreciere până la catalogarea însoțită de o ușoară atitudine de simpatie. În exemplul (h)arfistul de X (AD) sensul elementului din prima poziție apare mai clar: subiecții l-au propus pentru a eticheta o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
o poezie, o pictură: foarte bună /foarte slabă 3. Gândește-te câteva clipe și spune-ne dacă folosești cel mai frecvent această structură pentru a exprima lucruri ,,de bine", aprecieri, laude, acord sau pentru a exprima atitudini de dezacord, nemulțumire, insulte, jigniri, ironii? Sau ambele în aceeași măsură? 4. Ai făcut referire la boala reală a unei persoane cu ajutorul acestei structuri? Ex: tuberculosul de Mihai, paraliticul de Ion, orbul de fratele tău Dacă da, cu privire la ce boli? Cum sunau remarcile tale
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
le folosești. 1 Mai mult decât atât, s-a spus de cele mai multe ori despre elementul de pe prima poziție că presupune o caracterizare subiectivă a referentului și că este purtătorul unei predicații de calificare depreciativă cel mai adesea (apreciere ironică, blamare, insultă, injurie). Observația nu este pe deplin motivată, pentru că există în cadrul realizărilor tiparului zona aprecierilor valorizante, sfera bogată a compasiunii (bietul/săracul/sărmanul/nenorocitul/nefericitul de el), precum și posibilitatea descrierii unei proprietăți evidente ale unui obiect, care sare în ochi emițătorului
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
implorat pe Javert s-o ierte. Primarul Madeleine a intervenit, a anulat hotărârea polițistului. Fantine îl ura pe primar, credea că el se află în spatele concedierii ei. L-a insultat, l-a acuzat de necazurile ei. Primarul i-a ignorat insultele și acuzațiile, a înțeles că este victima supraveghetoarei atelierului, a eliberat-o din detenție, cu tot protestul lui Javert, și a internat-o la o infirmerie pentru a fi îngrijită. I-a plătit datoriile, a trimis banii solicitați de hangiii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]